8,130 matches
-
remarca tocmai juxtapunerea temei împrumutată basmului românesc cu cadrul "feeric" al peisajului breton, exact ceea ce disocia cu acribie Paul Constantinescu, castelele al căror stil arhitectonic corespundea unei medievalități occidentale de personajele extrase din basmul românesc, purtând amprenta vestimentară a stilului bizantin din pictura murală a bisericilor din Nordul Moldovei, caz similar cu cel al lui Kimon Loghi ale cărui "citate" din Böcklin ne dau măsura unei "intertextualități" picturale pregnante în tablourile sale. Nu despre un fenomen de aculturație este vorba, acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de mozaic, tempera pe carton, 0,490 x 0,960 cm, semnat și datat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, 1911), ilustrează atât sub raport stilistic, cât și tematic, influența pe care o exercită arta decorativă bizantină asupra pictorilor români ai timpului. Amprenta stilistică bizantină este la Theodorescu-Sion chiar mai apăsată decât la Ștefan Popescu prin aspectul de friză pe care-l ia aceast tablou. Motivul de basm se încarcă de un hieratism enigmatic al figurilor, cele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
0,960 cm, semnat și datat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu-Sion, 1911), ilustrează atât sub raport stilistic, cât și tematic, influența pe care o exercită arta decorativă bizantină asupra pictorilor români ai timpului. Amprenta stilistică bizantină este la Theodorescu-Sion chiar mai apăsată decât la Ștefan Popescu prin aspectul de friză pe care-l ia aceast tablou. Motivul de basm se încarcă de un hieratism enigmatic al figurilor, cele șapte fete de împărat apar încadrate între doi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acuarelă pe carton, 0,465 x 0,610 cm, semnat în partea dreaptă jos în tuș negru cu penița: Theodorescu Sion, nedatat, 1913), un triptic inspirat din lumea basmelor, ambele aflându-se sub semnul sintezei dintre stilul Art-Nouveau și decorativismul bizantin. IV.4. G.D. Mirea Vârful cu Dor. Preambul la senzualitatea secesionistă G.D. Mirea realizează în Vârful cu dor una dintre cele mai mari compoziții din pictura română, dimensiune care conferă o anumită prestanță tabloului. Tabloul este inspirat de un fragment
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deschid cele două opere. Numitorul comun între Frederic Storck și Oscar Spaethe îl constituie formația lor müncheneză, dar și ulterioara modulare a sensibilității lor artistice în direcția marcării afinității membrilor casei regale și în special a reginei Maria cu revival-ul bizantin, propus ca proiect al artei moderne de către o serie de critici precum Leon(pold) Bachelin, Apcar Baltazar etc. În plus, ambii sculptori se află printre membrii fondatori ai Tinerimii artistice, asociație care se coagulează în 1902 în jurul pictorilor aflați la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
x 0,463 cm, cota 69737/7677, semnat dreapta sus cu vișiniu: Kimon Loghi). Aici, atât maniera de a trata portretul, cât și expresia chipului contribuie la crearea unei atmosfere melancolice într-un spațiu aparent natural. Ca și în Prințesa bizantină, Loghi realizează portretul decupat în bust al unei femei cu umerii dezgoliți, al cărei păr se dizolvă în brunuri pe fundalul care pare să emane din pletora capilară. Pictorul nu recurge la o manieră impresionistă de a transforma culoarea în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să-l rog pe prietenul meu Storck să asiste la despachetarea lui pentru a-l vernisa"407. Și o informație importantă: Loghi solicită, diplomatic, o fasciculă din Bibliografia românească veche, apărută sub coordonarea lui Ion Bianu, fasciculă privitoare la iconografia bizantină. Trecând peste latura diplomatic-encomiastică a solicitării, interesul pentru arta bizantină nu va rămâne fără ecou în pictura lui Kimon Loghi. Lucrarea sa nu corespunde așteptărilor, fapt pentru care, în scrisoarea de pe 30 decembrie 1900408 își cere scuze, promițând o "rectificare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
despachetarea lui pentru a-l vernisa"407. Și o informație importantă: Loghi solicită, diplomatic, o fasciculă din Bibliografia românească veche, apărută sub coordonarea lui Ion Bianu, fasciculă privitoare la iconografia bizantină. Trecând peste latura diplomatic-encomiastică a solicitării, interesul pentru arta bizantină nu va rămâne fără ecou în pictura lui Kimon Loghi. Lucrarea sa nu corespunde așteptărilor, fapt pentru care, în scrisoarea de pe 30 decembrie 1900408 își cere scuze, promițând o "rectificare" a tabloului și solicitând, cu temenele, și restul (din retribuția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oscilație între "Nordul" și "Sudul" busolei simboliste, spre deosebire de "unitatea de gândire" a pictorului german. "Dacă Loghi a făcut "castele cu chiparoși", a făcut însă și "Post mortem laureatus" și "Gavroche" (unde numai de Böecklin nu poate fi vorba) și Princessa bizantină, expusă în expoziția de care ne ocupăm, o pânză cu reale calități de armonie. Tot la "Tinerimea" a expus dl. Loghi și un frumos peisaj, reprezentând orașul Cavalla întrezărit prin crenelurile unui zid de o culoare roșcată"431. Dacă apropierea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce le făuream în imaginația mea, din atâtea schițe răsăreau la urmă compoziții decorative"454. O altă sursă de inspirație o constituie frescele din bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin în artele decorative, sub impactul Art Nouveau-lui. Influența artei bizantine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
frescele din bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin în artele decorative, sub impactul Art Nouveau-lui. Influența artei bizantine este "recuperabilă" din pictura ei, atât la nivel formal, cât și la nivel tematic, argumente în acest sens fiind prezente în decorațiunile exterioare și interioare ale casei construite de arhitectul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin în artele decorative, sub impactul Art Nouveau-lui. Influența artei bizantine este "recuperabilă" din pictura ei, atât la nivel formal, cât și la nivel tematic, argumente în acest sens fiind prezente în decorațiunile exterioare și interioare ale casei construite de arhitectul Clavel după indicațiile artiștilor Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck, casă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care simbolurile joacă rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste întreaga frescă se întinde armonia stilurilor: draperia bizantină, alături de figuri antice și medievale, alături de frânturi arhitectonice în stil gotic, conduse de un singur geniu, de o singură forță, dincolo de orice epocă și stil, stăpânite doar de puterea frumosului"460. Nu se poate trece cu vederea că utilizarea unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o lectură simbolică, în afara contextului stilistic. Stilurile oferă coerență pe un alt plan, ele nu rămân în afara semnificației pe care Cecilia Cuțescu-Storck dorește s-o confere picturii sale, pentru că sensul spiritual se regăsește în opțiunea pentru un anumit stil. Stilul bizantin edificat în jurul picturii hieratice aduce cu sine un întreg context, arhaicitatea sa răspunde unui rafinament îndreptat către spiritualizarea figurilor umane și concentrarea în ea a unui sens transcendent cum se întâmplă în cazul icoanelor, sau în termenii Serafinei Brukner "[...] profunzimea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
despre Jiri Mucha, reprezentativ pentru curentul Art Nouveau, ecourile artei sale se vor găsi cu prisosință la pictori precum Ștefan Popescu sau Apcar Baltazar, în încercarea de a găsi o formulă proprie artei decorative moderne prin contaminare cu arta decorativă bizantină. Proiectul lui Alexandru Bogdan-Pitești este mult mai ambițios, cu o deschidere utopic-prospectivă. Criticul de artă visează ca România să joace în Balcani un rol de intercesor cultural și civilizațional între Orient și Occident, să se constituie drept o Porta Orientis
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe o tavă capul sfântului. Se specifică faptul că pictura fusese cumpărată de Principesa Maria. De asemenea, la pagina șaizeci și șase, avem reproducerea proiectului de fronton al lui Ștefan Popescu, în care se poate sesiza (dincolo de stilizarea proprie picturii bizantine) și o componentă estetizantă. Pentru viitor, Ioan Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) anunță la finalul eseului colaborarea a încă patru artiști francezi și belgieni prin intermediul lui Pierre de Quérlon și al revistei L'Hemicycle. Revue Littéraire Illustrée, al cărei fondator era Louis
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de sub metopele unui templu. Ele par răsărite din misterul secolelor, ducând taina criptelor și a templelor egiptene și hinduse, înălțându-se ca un imn închinat permanenței feminine"524. Léon Thévenin sesizează într-o serie de picturi decorative și influența picturii bizantine, care conferă, de asemenea, hieratism picturii. "[...] Țigăncile, cele mai multe statice, febricitate de nostalgia și pasiunea Orientului. [...] felul în care ele se înscriu pe un fond neutru amintește decorațiunea bisericilor bizantine, totul trăind un ritm nou"525. Cecilia Cuțescu-Storck mărturisește atracția pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Thévenin sesizează într-o serie de picturi decorative și influența picturii bizantine, care conferă, de asemenea, hieratism picturii. "[...] Țigăncile, cele mai multe statice, febricitate de nostalgia și pasiunea Orientului. [...] felul în care ele se înscriu pe un fond neutru amintește decorațiunea bisericilor bizantine, totul trăind un ritm nou"525. Cecilia Cuțescu-Storck mărturisește atracția pe care o exercită asupra ei arta primitivilor, precum și cea a copiilor sau a nebunilor. Deși intervin foarte rar, există și figuri masculine extrase din același mediu ancestral, precum Înțelept
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gesturile lipsite de orice convenționalism (sau de o banalitate dobândită prin îndelungă repetare), descifrăm o notă monumentală, ca și o anumită demnitate, o grație majestuoasă"527. Unul dintre tablourile care poartă vizibil amprenta picturii lui Gauguin, dar și a artei bizantine, este și Tripticul cu țigănci (pictură în ulei, 1911) construit în maniera unei frize decorative, și căruia Léon Thévenin îi oferă următoarea interpretare: "Viziuni stranii de ființe umane surprinse în ceea ce este mai esențial în instinctul lor sau în sentimentele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
adăuga noblețea unui ten emaciat, a picturilor cu această temă ale lui Franz von Stück. Ele vizau, de fapt, un profil cristic în figura Sfântului Ioan Botezătorul, anticipând prin jertfa sa chinurile Mântuitorului. Sf. Ioan pare desprins dintr-o frescă bizantină, din arta icoanei, fie din picturile primitivilor italieni înfățișându-l pe Iisus, un Hristos al lui Giotto, sau chipul pe care abia-l vezi în mijlocul bestiarului-furnicar la Hieronymus Bosch. Paliditatea pare să-i dizolve trăsăturile chipului exangvinat. Nici Salomeea nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cuvinte, lipsește din recuzita decadentă sugestia luxurei și, în mod esențial, cea a senzualității aduse în pictura lui Klimt la tensiunea isteriei. Cecilia Cuțescu-Storck a adoptat în mod intenționat și o anumită manieră, consonând cu "primitivismul" picturii italiene și iconografia bizantină, în redarea chipurilor celor doi protagoniști, manieră care înscrie refuzul detaliului ornamental atât de important la Gustave Moreau sau Gustav Klimt, parte a recuzitei decadente. Chipurile, față sau profil, sunt simple ovaluri de cretă pe care trăsăturile sunt abia ortografiate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vulnerabil. Salomeea pare să se sprijine de mâna acestui personaj, femeia-confident, care o oprește să se apropie prea mult de ofranda sângeroasă, în timp ce cu cealaltă mână confidentul îi asigură un cerc protector. Această mâna pare pictată parcă după canonul iconografiei bizantine, întreaga scenă este organizată pentru a păstra atmosfera hieratică într-un nucleu dens. În spatele Salomeei se află un cortegiu de femei curioase, una dintre ele duce în mână un instrument cu corzi, sugerând faptul că prețul acestui cap este dansul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care sângele curge abundent și-l sărută, dar nu pe gură, ci pe obraz. În fundal se află doi chiparoși, dar detaliul are la Cecilia Cuțescu-Storck o semnificație mai degrabă decorativă, cu respectul conferit unui clișeu simbolist prestigios. Influența iconografiei bizantine este mult mai marcată în acest tablou, iar Salomeea apare înzestrată cu atribute mariologice, chiar dacă substituția nu este clar precizată, ci doar sugerată. Salomeea este singura care are capul acoperit cu un fel de văl-maramă, care poate fi considerat un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sugerată. Salomeea este singura care are capul acoperit cu un fel de văl-maramă, care poate fi considerat un semn al doliului, are picioarele goale, precaritate asociată mai degrabă smereniei, iar veșmintele sale, cu o mulțime de pliuri, după canonul picturii bizantine, servesc asimilării imaginii sale cu cea a rolului protector, matern, sau a rolului asumat ulterior de Maria Magdalena, prostituata pocăită. Atitudinea sa umilă, încovoiată, precum și un volum mai redus al corporalității sugerează deopotrivă intensitatea suferinței. Sărutul nu pe gură, ci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci pe obraz sau pur și simplu o atingere a obrazului de chipul emaciat al sfântului, reface acea circularitate maternal-soteriologică. Chipul Salomeei, vidat de orice urmă de senzualitate, pictat în culori închise, terne, fără strălucire, este chipul hieratic al icoanelor bizantine, unde frumusețea nu se vădește în particularitățile fizice, primând relevanța spirituală a chipului, dimensiunea sa transcendentă. Confidentul a preluat însă culoarea cruzimii, a păcatului, roșul, ceea ce nu reprezintă un transfer de responsablitate, ci o punere în prezență, o cezură, precum și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]