13,186 matches
-
fiind ascuns de copaci și de un gard înalt acoperit cu plante agățătoare. Și totuși curtea și casa de alături, cu cei care locuiesc în ea, se rezumă pentru mine la un univers sonor. Îmi percep vecinii ― fetița, părinții ei, bunicii ei și un câine lup ― fără să mi-i reprezint vizual, doar ca pe entități vocale. Bunicul și câinele lup au voci asemănătoare, deși a câinelui e mai frumoasă, pentru că bunicul îndeobște se răstește, în timp ce câinele are un lătrat timbrat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
casa de alături, cu cei care locuiesc în ea, se rezumă pentru mine la un univers sonor. Îmi percep vecinii ― fetița, părinții ei, bunicii ei și un câine lup ― fără să mi-i reprezint vizual, doar ca pe entități vocale. Bunicul și câinele lup au voci asemănătoare, deși a câinelui e mai frumoasă, pentru că bunicul îndeobște se răstește, în timp ce câinele are un lătrat timbrat și armonios. Vocea bunicii nu se aude niciodată în curte și din cauza asta trebuie doar să-mi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un univers sonor. Îmi percep vecinii ― fetița, părinții ei, bunicii ei și un câine lup ― fără să mi-i reprezint vizual, doar ca pe entități vocale. Bunicul și câinele lup au voci asemănătoare, deși a câinelui e mai frumoasă, pentru că bunicul îndeobște se răstește, în timp ce câinele are un lătrat timbrat și armonios. Vocea bunicii nu se aude niciodată în curte și din cauza asta trebuie doar să-mi imaginez că ea există. Vocea tatălui e prezentă în măsura în care se adresează adeseori câinelui. Vocea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Bisericii din satul Tămășeni, la o adâncime de circa 0,50 m, iar cealaltă, într-un punct neprecizat, de către intermediarul care m-a pus în posesia obiectului, elev de școală primară, dar sigur din perimetrul comunei, căci găsitorul a fost bunicul elevului, bătrânul Constantin Tonu, zis și Limbă Neagră, decedat cu câțiva ani mai înainte. După cum se vede, urmele arheologice nu abundă pentru această perioadă, dar nici nu lipsesc cu desăvârșire, astfel că, în ceea ce ne interesează, adică dovedirea existenței umane
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dughene, adică prăvălii, în orașele Iași, Galați, Botoșani, vii la Socola și în alte podgorii moldovenești, mori și moșii în mai multe ținuturi, pod pe dubasuri (umblător) pe apa Siretului. Dintre moșiile care au făcut obiectul împărțelii din 1679 între bunicul său, Gavriliță, și sora acestuia, Tudosica Jora, cât și dintre cele consemnate în diata marelui vornic, atunci când, „și-a așezat copiii” și prin care, am văzut, lui Costache serdar, tatăl lui Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii, Bârlăleștii, Șoldana [...], „și părțile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
recomandat să nu se căsătorească, nu respectă prescripția medicală dată și acceptă mariajul interesat cu Elena Manu, unul din cei 17 copii ai lui Scarlat Manu, zece ajunși la maturitate. În anul 1811 vor avea un copil, botezat cu numele bunicului, Gavril, care va deceda în pruncie, lăsând drept de moștenire mamei sale. Anastasia, în unele documente Nastasia, se va căsători cu Teodor Balș (altul decât cunoscutul caimacam de la 1857). Data căsătoriei pare a fi fost 1796, an în care Gavril
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotar la nord cu Bilieștii, iar la sud cu partea Umbrăreștilor-Răzeși, parte de moșie nespecificată în izvodul de zestre din 1802, oferită probabil mai târziu. Împreună au avut doi copii, un băiat și o fată. Băiatul a fost botezat de bunicul său, Gavril, cu numele neromânesc, „Csinofon”, după cum aflăm din diata unchiului său călugărit, Ioanichie. Fata s-a numit Ruxandra, ambii fiind hărăziți să moștenească pe fratele cel mare al mamei lor. Și Ileana moare tânără. În anul 1813, cu ocazia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
slăbiciunea minții și nefiind în stare ca să li iconomisască, las pe fiul meu, Vasile, și pe noru-mea Ileana ca să le caute până să va îndrepta”. Vasile și pruncul Gavril mor în același an cu nu prea vârstnicul lor tată și bunic, anul fatidic al familiei fiind 1811. Potrivit însemnării de pe cărămida găsită de noi, însemnare păstrată parțial ca text, dar cu anul 1811 luna „avgost” și cu particula „Ga ...”, care ar putea fi Gavril, e posibil ca în această lună august
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi, însemnare păstrată parțial ca text, dar cu anul 1811 luna „avgost” și cu particula „Ga ...”, care ar putea fi Gavril, e posibil ca în această lună august să fi decedat și pruncul Gavril, deci la două luni după decesul bunicului. Prin aceste decese se deschide linia succesorală favorabilă norei Ileana, de fapt Elencu în acte: ea va beneficia de o imensă avere care-i va permite să facă parte din rândul protipendadei feminine din Moldova. Este un exemplu demn de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Constantin și al Paraschivei, Ion Conachi, așa cum este prezentată în pomenita prefață, întrucât în 1711 el, Ion Conachi, nici nu era născut. Iordache Costache, mare vistiernic, stăpânul Torceștilor între 1752 și 1767, va muri tot în pribegie, ca și bunicul său, Vasile Costache, fiind ultimul dintre Costăchești care-și sacrifică tihna și viața, implicându-se fățiș în lupta politică a țării și timpului în care se năzuia spre restaurarea dreptului de a pune pe tronul Moldovei un domn pământean, în locul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești urmează să meargă cu capătu (de răsărit n.n.) până în apa Călmățuiului iar nu să stea în Valea Herătăului”. În susținerea pretențiilor sale sunt invocate informații documentare vechi, cum ar fi: -hotărnicia din 3 octombrie 1763 „a lui Costache Conachi”, bunicul poetului de la Țigănești, de mai târziu; -hotarnica lui Costache Negrea (Costin) și Manolache Conache din 1771; -o măsurătoare din august 1725, făcută pentru Blăjeri și Torcești, de „Stamate Adam și Vasile Uricariu”; -hrisovul domnitorului „Ioan Mihai Racoviță vv. de judecata
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
4. A asigura în comun recoltele contra grindinei și incendiilor”. Toate acestea au rămas la stadiul dezideratului, căci nici una din cele preconizate nu a prins viață în perioada interbelică, situație pe care o cunosc din propria-mi experiență, și de la bunicul meu după mamă, Raicu Druță, beneficiar al unui lot de 5 ha, dar și membru în conducerea respectivei Societăți Cooperatiste o bună bucată de vreme. Nici vorbă de mașini agricole sau unelte de înalt randament procurate pentru locuitori prin această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de fapt erau, „ființe de vândut și cumpărat ca lucru”. Nici măcar scrisorile de împărțeală între moștenitorii logofătului Manolache Costache din 1776 nu specifică existența lor și împărțirea pe clironomi, deși prezența robilor ne este atestată prin diata lui Gavril Costachi, bunicul după tată al logofătului. Abia scrisoarea de împărțeală între urmașii vornicului Gavril Conachi, din 2 septembrie 1813, specifică să ia fiecare „a patra parte din toți țiganii ce se află părintești”, în afara celor dați zestre anterior. Printre beneficiarii actului din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
câteva chestiuni din viața sătenilor umbrăreșteni și anume: -că bătrânul Azimioară poate fi considerată una și aceeași persoană cu Mihăilă Azimioară, menționat în mărturia din 30 noiembrie 1687 la categoria oameni buni, fără nici o funcție sau vreun înaintaș al acestuia (bunic); -că prin hotarnica din 1817 nu s-a făcut și o fixare pe teren a stăpânirilor, ci răzeșii, ei între ei, „au prinsu părți precum li s-au părutu”, adică folosind străvechiul obicei de „a prinde” fiecare acolo unde i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tatăl 1 345 49,0% Învățătorul 1 050 38,3% Prietenii 944 34,4% Educatorul de sprijin 740 27,0% Directorul 648 23,6% Fratele sau sora 567 20,7% Doamna de la cantină 418 15,2% Nimeni 334 12,2% Bunicul sau bunica 282 10,3% Total obs. 2 744 * Eșantion 2000-2003 (N = 2 744). Numărul de menționări este mai mare decât numărul de răspunsuri din cauza răspunsurilor multiple (maxim 9). Bineînțeles că mama, în primul rând, și apoi tatăl sunt principalii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
exercitat în așa fel încât să nu aibă o influență negativă asupra creșterii sale142 și el este conferit de lege numai părintelui divorțat căruia nu i s-a încredințat copilul. În consecință, alte rude apropiate ale copilului, cum ar fi bunicii săi, nu pot pretinde un asemenea drept. Ambii părinți au aceleași drepturi și îndatoriri față de copiii lor și că, de comun acord, stabilesc măsurile privitoare la persoana și bunurile acestora, ceea ce permite ca părinții divorțați să poată stabili prin convenție
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. b. Felurile rudeniei Rudenia este de două feluri: 1) în linie dreaptă, între persoane care descind una din alta (exemplu: între tată și fiu, între acesta și bunic sau străbunic etc.); 2) în linie colaterală între persoane care deși nu descind una din alta, au un ascendent comun (exemplu: frații și surorile, unchii și nepoții, verii primari). c. Gradul de rudenie Gradul de rudenie, conf. art. 46 C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cu rudele ei) . În căsătorie, rudenia de sânge nu există între soți, ci apare prin nașterea copiilor, dar poate rezulta și din nașterea copiilor în afara căsătoriei. Rudenia în linie dreaptă sau directă poate fi ascendentă (ex. de la fiu spre tată, bunic străbunic, la infinit) sau descendentă (ex. de la bunic spre nepot, de la tată spre fiu). Rudenia ascendentă (sau în linie ascendentă ) poate fi : a) maternă; b) paternă, după cum punctul de plecare spre stabilirea corectă a rudeniei dintre două sau mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nu există între soți, ci apare prin nașterea copiilor, dar poate rezulta și din nașterea copiilor în afara căsătoriei. Rudenia în linie dreaptă sau directă poate fi ascendentă (ex. de la fiu spre tată, bunic străbunic, la infinit) sau descendentă (ex. de la bunic spre nepot, de la tată spre fiu). Rudenia ascendentă (sau în linie ascendentă ) poate fi : a) maternă; b) paternă, după cum punctul de plecare spre stabilirea corectă a rudeniei dintre două sau mai multe persoane este mama sau tata. Frații și surorile
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
strănepoți, dintre frați și surori trebuie înțeleasă ca referindu-se și la rudele prin adopție. Obligația de întreținere între părinți și copii include și raportul dintre adoptator și adoptat; * între bunici și nepoți. În lumina celor mai sus arătate când: bunicul este adoptatorul și nepotul este descendentul adoptatului, obligația de întreținere exista potrivit legii * între străbunici și strănepoți: obligația de întreținere există conf. prev. legale; * între frați și surori, fără a deosebi după cum sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei, ori din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
întreținerea înaintea celui mai îndepărtat. Intreținerea se datorează mai întâi de descendentul mai apropiat de grad de rudenie, urmat de cel mai îndepărtat, apoi de ascendentul cel mai apropiat în grad de rudenie și, în sfârșit, de ascendentul mai îndepărtat. Bunicul nu poate fi obligat la plata întreținerii minorului sau la completarea ei, decât dacă se stabilește că părintele se află în imposibilitate absolută de a-și întreține copilul, ori nu are mijloace îndestulătoare. C. Frații și surorile își datorează întreținere
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de a se executa, obligația de întreținere la care sunt obligati prin lege, trece, în măsura nerealizată de către părinți, la debitori obligați în ordinea următoare; nicidecum nu se poate pune problema divizibilității obligației de întreținere față de minor între părinții și bunicii acestuia, de pildă, fiindcă ordinea în care aceștia datorează întreținere este diferită. Cind sunt doi sau mai mulți bunici, obligația lor de întreținere față de nepotul minor obligație subsidiară față de cea a părinților copilului este divizibilă între bunici, în funcție de posibilitățile fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de datorii (art. 409 C. proc. civ.). Obligația de a întreține pe descendent revine deopotrivă atât bunicilor materni cât și bunicilor paterni, în raport cu posibilitățile lor materiale, ea urmând să fie stabilită și eventual redusă în mod corespunzător. Convenția încheiată între bunicii minorului și părinții săi, în sensul că primii să-i acorde o întreținere completă (hrană, găzduire, îngrijire) pentru o anumită sumă este licită. Acțiunea prin care bunicii minorului pretind părinților lui plata sumelor datorate potrivit convenției este admisibilă, neputându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
urmând să fie stabilită și eventual redusă în mod corespunzător. Convenția încheiată între bunicii minorului și părinții săi, în sensul că primii să-i acorde o întreținere completă (hrană, găzduire, îngrijire) pentru o anumită sumă este licită. Acțiunea prin care bunicii minorului pretind părinților lui plata sumelor datorate potrivit convenției este admisibilă, neputându-se solicita respingerea acțiunii pe motivul ca bunicii și-ar fi îndeplinit o obligație naturală. In urma decesului mamei minorilor si daca aceștia sunt crescuți efectiv de mai
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
că primii să-i acorde o întreținere completă (hrană, găzduire, îngrijire) pentru o anumită sumă este licită. Acțiunea prin care bunicii minorului pretind părinților lui plata sumelor datorate potrivit convenției este admisibilă, neputându-se solicita respingerea acțiunii pe motivul ca bunicii și-ar fi îndeplinit o obligație naturală. In urma decesului mamei minorilor si daca aceștia sunt crescuți efectiv de mai mulți ani de către bunicii materni, tatăl minorilor, care s-a dezinteresat total de copiii săi, poate fi obligat să le
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]