9,344 matches
-
sala de control militar a lui Enro. Enro se opri în fața uneia dintre cutiile de distorsoare. Se uită la Gosseyn. - Spune-i amiralului, repetă el, că ești reprezentantul meu. Iată mandatul. Îi întinse o plăcuță strălucitoare. - Acum, intră. Arătă spre cabină. Un asistent deschise ușa a ceea ce Gosseyn știa că era un transportor prin distorsor. Gosseyn înainta supărat. Nu dorea să plece de la curtea lui Enro tocmai acum. Nu știa destule. Părea important să rămână pentru a afla mai multe. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
decât pentru un motiv bine determinat. La bord se găsea un aparat de transport prin distorsor. Această invenție, probabil fără egal în istoria științei, permitea omului să se deplaseze în marile spații ca și cum nu ar exista. Un Prezicător intra în cabina distorsorului de la bordul navei de război și se trezea transportat la o sută sau o mie de ani-lumină depărtare, aproape instantaneu... Nava se odihnea pe o pajiște. În timpul celor patruzeci de minute cât dură observarea, ieșiră din umbră două aerulote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
că urma să aibă loc o adunare a ofițerilor superiori. Aici va putea să facă simțită personalitatea fermă, a noului Ashargin. În sală erau deja ofițeri și încă mai veneau din mai multe părți. Sub ochii lui, alții ieșeau din cabinele de distorsoare la vreo treizeci de metri depărtare. Prezentările nu mai conteneau. Mai mulți ofițeri îi aruncară priviri aspre, auzind numele lui. Dar Gosseyn se arătă la fel de politicos cu toți. Va veni și vremea lui. Astfel atenția îi fusese distrasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
interesau. - Ce fel de instrucțiuni? întrebă. Răspunsul avea franchețea tipică a lui Enro: - Puteți chema pe cine vreți, dar o transcriere a fiecărei conversații va fi trimisă la biroul de informații. Gosseyn aprobă. N-avea cum să scape. Alese o cabină de distorsoare care era în corespondență cu sectorul pe care-l dorea și se așeză la videofon Apoi spuse: - Doresc să vorbesc cu căpitanul Free, sau cu oricine de la bordul lui Y 331 907. Ar fi putut să facă apelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
însoți. Gosseyn observă că ordinul nu-l privea și pe prințul Ashargin. Nu spuse nimic, dar, după terminarea mesei, se îndreptă spre sistemul de distorsoare exterioare ale palatului. Nu știa dacă era posibil să se ducă pe Venus într-o cabină de distorsor. Cu o navă, da - dar nu putea să-și procure o navă; nu avea decât să încerce. Scoase din buzunar bucățile raportului asupra lui Venus - încă mai era încântat de felul în care Crang îl luase din farfuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
îi îngheță și se albi la față. - Vrei să spui, întrebă el, că defensiva noastră nu este bună de nimic? Gosseyn șovăi: - Nu sunt încă sigur, dar mă tem că așa este. Trecură prin întunericul distorsorului Când Armstrong deschise ușa cabinei, se găseau la capătul coridorului Porniră iute, Gosseyn în urma celuilalt, până într-un loc unde mai mulți oameni așezați la niște birouri scotoceau prin mormane de documente. Gosseyn nu fu prea surprins să descopere că Armstrong nu cunoștea pe niciunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
alternativă, și proiecția. Realizatorii spectacolului vor alege, desigur, soluția cea mai potrivită. Important este ca Frumoasa să rămână mereu doar o iluzie.) BUFONUL (intră, se îndreaptă către Ieronim): Unde-a plecat șeful? IERONIM: Nu-l știi? S-a dus la cabine, frige rapid o țigară și o cafea... Vine el, nu te teme. BUFONUL: De temut nu mă tem, că nu de șefi ducem lipsă. Te dirijează de-ți vine să-ți iei lumea-n cap și, până la urmă, chiar ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lacul principal și care includea, printre numeroșii ulmi și nuci, un ponton cu coloane, o baracă pentru bărci și un turn gotic cu foișor care era construit cu atâta grijă încât să atragă atenția prin eleganța lui. Arăta ca o cabină telefonică medievală. Clinica însăși era un asemenea amestec de frontoane, lemnărie, ornamente, creneluri și turnulețe, încât părea mai degrabă un castel de pe Rin decât un sanatoriu. Privind-o, mai că mă așteptam să văd două spânzurători sus pe acoperiș sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pe Costum Albastru cu banii. Am verificat numele de pe cutiile de scrisori din holul de la parter și am fost încântat să descopăr că la apartamentul nr. 9 locuia un anume K. Hering. L-am sunat apoi pe Bruno de la o cabină telefonică din stația de U-Bahn de peste drum. Când vechiul DKW al partenerului meu se opri la poarta de lemn, m-am urcat în dreapta și am arătat spre cealaltă parte a parcării, cel mai aproape de clădiri, unde mai erau încă vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
asta! M-am așezat din nou și mi-am îndreptat arătătorul spre mijlocul feței sale: — Nu face pe deșteptul, Gottfried. Nu aici. Alex rupe mai multe oase decât Max Schmelling, și nu întotdeauna mai apuci să te duci înapoi în cabina ta la sfârșitul luptei. Mi-am împreunat mâinile la ceafă, m-am lăsat pe spate și am privit nonșalant în tavan: — Crede-mă pe cuvânt, Gottfried, albinuța asta nu e atât de proastă încât să nu vrea să facă exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Astea au fost exact cuvintele lui, domnule. — Vreun zgomot de fundal? Trafic? Muzică? Ceva de genul ăsta? — Nimic. Apoi ce-ai făcut? După apel? — I-am telefonat operatorului de la Oficiul Telefonic Central de pe Französische Strasse. A localizat numărul la o cabină telefonică de lângă Bahnhof West Kreuz. Am trimis o mașină de patrulă acolo să o sigileze până când o echipă de la 5D putea să ajungă acolo și să verifice dacă sunt amprente. — Bun băiat. Și apoi l-ai sunat pe Deubel? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Medicină Legală. Am vorbit cu un anume SS-Hauptsturmführer dr. Schade, al cărui ton era în mod previzibil servil, fără îndoială din credința că aș avea oarece influență pe lângă generalul Heydrich. Doctorul m-a informat că o echipă luase amprentele din cabina telefonică de la West Kreutz din care se părea că ucigașul dăduse telefon la Alex. Acestea erau acum de resortul VC1, Departamentul Probe. Cât despre cufăr și conținutul său, vorbise cu Kriminalassistent Korsch și o să îl informeze pe acesta de îndată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Ne-am oprit în mijlocul străzii. Își întorsese doar capul și mă privea cu ochii pe jumătate închiși din cauza zăpușelii și a luminii. Aveți o hârtiuță pe frunte. Am căutat sub transpirație bucățica de șervețel de la bar. — Există pe undeva o cabină telefonică? — Trebuie să vă întoarceți înapoi, nu știu însă dacă funcționează, aici se strică totul. Mai avea încă guma în gură și își mișca de zor fălcile. Se feri de soare făcându-și pavăză cu mâna. Ochii ei care la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
vocile oamenilor. Lume singurate că cinând în picoare pe un covor de rumeguș și servețele de hârtie unse. M-am întors în stradă, distrat și neputincios, lovind întunericul. Magazinele închiseseră și orașul se îndrepta spre odihnă. Am intrat într-o cabină să telefonez, receptorul era desprins de firul care atârna mort. Am spus: telefonez de la altă cabină. Dar nu m-am mai oprit, am mers drept înainte. Acasă Elsa, așezată pe divan, vorbește cu Raffaella, le aud vocile în timp ce îmi așez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
hârtie unse. M-am întors în stradă, distrat și neputincios, lovind întunericul. Magazinele închiseseră și orașul se îndrepta spre odihnă. Am intrat într-o cabină să telefonez, receptorul era desprins de firul care atârna mort. Am spus: telefonez de la altă cabină. Dar nu m-am mai oprit, am mers drept înainte. Acasă Elsa, așezată pe divan, vorbește cu Raffaella, le aud vocile în timp ce îmi așez geanta. Raffaela se ridică, mă înăbușă cu carnea ei, o cuprind cu brațe reticente, este desculță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
cobor, mă simt rău. — Chem un medic. — Sunt medic. Mă simt rău, lăsați-mă să cobor. Probabil că am un aspect înfiorător, fata în uniformă cu părul blond strâns la spate și un năsuc inofensiv se retrage și intră în cabina comandantului. Intru și eu. Doi bărbați în cămăși albe cu mâneci scurte se întorc spre mine. — Sunt medic, am un infarct, deschideți ușa. Scara se apropie de avion, se deschide ușa. Aer, în sfârșit aer, dau buzna pe scări. Manlio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
mi se pare că mi-am petrecut toată viața aici, intrând și ieșind din acest bar, trecând de la mirosul de peron la mirosul de rumeguș ud din closete, totul amestecat într-un miros unic care e cel al așteptării, mirosul cabinelor de telefon când nu mai rămâne decât să-ți recuperezi fisele, deoarece numărul format nu dă semn de viață. Eu sunt bărbatul care circulă între bar și cabina telefonică. Sau: acel bărbat se numește „eu“ și nu știi altceva despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
totul amestecat într-un miros unic care e cel al așteptării, mirosul cabinelor de telefon când nu mai rămâne decât să-ți recuperezi fisele, deoarece numărul format nu dă semn de viață. Eu sunt bărbatul care circulă între bar și cabina telefonică. Sau: acel bărbat se numește „eu“ și nu știi altceva despre el, așa cum gara asta se numește doar „gara“, iar în afara ei nu mai e decât semnalul fără răspuns al unui telefon, care suna într-o cameră întunecată, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
plătise din banii de chirie pe o lună mai mult decât vroia să-și aducă aminte. Cum de îndrăznise numai să intre în magazin? Nici ea nu mai știa. Știa doar că arăta atât de bine îmbrăcată în el, în cabina de probă a luxosului salon cu draperii grele din brocat, unde stătea cu buzele tuguiate și șoldul drept împins în afară, într-o poziție sexy, încălțată într-o pereche de pantofi cu tocul cui. În seara asta o singură privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
morții din morminte, cu moartea pre buletinul de vot călcând. Gicu mărește ochii. Nici acolo nu scap? Ia să prindeți voi capacul sicriului În holșuruburi zdravene, să nu mă scoată partidele de-acolo și să vă treziți cu mine În cabina de votare! Sandule, sănătate Îți doresc, da’ vezi că ai prins culoarea aia de-i place popii, nu cumva Îți mâncăm ție pomana mai Întâi! Sandu Strănută și mai ia o Înghițitură din suc. Iar se strâmbă... Gore Îl ia
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Aci, la doi pași de domiciliu... Prezentai buletinul, că ai - deși n ar trebui, dacă nu-l folosești la vot -, primeai ștampiluța, o frumusețe de ștampiluță din lemn a ntâia, din banii statului, luai buletinul de vot, te introduceai În cabină și, după ce Îți mai puneai și tu mintea la contribuție, pac cu ștampila. Nu te-ntreb cu cine-ai fi votat, că te-am văzut În dilema veche, nouă și viitoare. Da’ Îți făceai datoria de cetățean. Veniși la cârciumă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
hohote. Hai, dragilor, că dau eu un rând, v-am făcut, parcă stăteați pe coji de nucă, mai aveați puțin și vărsați lacrimi amare. Patroane, două halbe la băieții, să le treacă Întristarea! Și pune-o pe aia cu În cabina de votare azi e mare sărbătoare, cetățeanul dă un vot, iar pe ei Îi doaren cot! Unu la zero pentru mine, v-am păcălit de v-au mers fulgii... De-asta Îmi place mie la cârciumioară, e distracție, e lumea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
n-au nici mamă, n-au nici tată, nici rude, nici verticalitate. Da, ver-ti-ca-li-ta-tea lipsește cu desăvârșire, am fost bun la capitolul silabisire... Gicu nu urmărește dezbaterile politice din ultima vreme, fiindcă se consideră slab la capitolul politichie și evită cabina de votare așa cum evită scaunul dentistului de mulți ani. Măi, Sandule, Sănducule drag, prietenul meu de suflet și de pahar, ție Îți crește tensiunea În fiecare zi, Îmi este sincer teamă să nu Îți facem pomana Înainte de șase decembre. Ehe
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
beție și silă de politichie... Da’ nu poci pentru ca să trăiesc nici fără stresul politic, zău așa... 26.11.2009 Președintele... Sandu Șpriț Intuiesc că voi doi, ca niște cetățeni lipsiți de spirit civic ce vă aflați, nu veți merge la cabina de votare. Acolo unde ar trebui să meargă toți, cu mic, cu mare, Într-o zi de sărbătoare, de la ăl cu barba sură pân’ la cel cu țâța-n gură, vorba Înțeleciunii populare. Care le zice de fiecare dată bine
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
murmură: O mai știți, mă, pe-aia cu golanii? Golan postmortem... Dacă mor aș vrea să mă declarați bețiv postmortem și să-mi puneți pe mormânt afișele cu Geoană și cu Băsescu. Că și pe lumea ailalată o fi vreo cabină de votare, nu??? 03.12.2009 Geoană, președinte pentru o noapte Gicule, n-am dormit toată noaptea, am efectuat revelionul anticipat, cu sarmale de post În față da’ cu vin prima-ntâi! Am stat și m-am benoclat la țopăiala
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]