9,685 matches
-
la altundeva, a schimbului dintre viață și moarte. Cadavrul ca dublu și statuiletc "Cadavrul ca dublu și statuile" Cum se concretizează acest tip de gândire bazat pe relație în unele strategii rituale ne-o arată Jean-Paul Eschlimann, în studiul său consacrat riturilor funerare la triburile Agni din Coasta de Fildeș 1. Strategiile rituale implică aici două acțiuni paralele: pe de o parte, îmbrăcarea trupului neînsuflețit și machierea lui; pe de altă parte, confecționarea unor „sculpturi”: statuete, vase de pământ cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
secretul puterii divine și al configurației spirituale a lumii”. Oare nu acest sens al magiei, în raporturile ei cu moartea și cu copilăria, îl percepea Artaud în ceea ce el numea „feeriile” lui Shakespeare? „Feerii” despre care afirma, într-un text consacrat punerii în scenă a piesei Cum vă place, al cărei decor era semnat de Balthus 1, că „sunt rodul fanteziilor unei fantome care parcă s-ar fi trezit deodată întoarsă la vârsta copilăriei”, căci „copilăria e ca și moartea; o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
în special, dar și a artei teatrului. Într-adevăr, teatrul exploatează în cea mai mare măsură și cu cea mai mare intensitate tensiunile dintre imobilitate și mișcare, obiect și corp. A treia dintre Lecțiile de la Milano nu este ea oare consacrată „vieții spațiului”, pulsiunilor unei materii gata oricând să se anime, materia obiectului, materia personajului, materia personajului-obiect? De altfel, strânsa legătură dintre obiect și om fusese o mai veche preocupare a regizorului, ea constituind tema centrală a unor manifeste ca Teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
ce-i cere Genet lui Roger Blin atunci când acesta se pregătește să pună în scenă Paravanele. De altfel, asimilarea spectacolului teatral cu o ceremonie închinată morților va constitui ideea de bază din întregul volum Scrisori către Roger Blin1. În textul consacrat Paravanelor, exigențele amintite mai sus se înscriu într-o definiție mai largă a teatrului, conceput ca sărbătoare destinată deopotrivă celor vii și celor morți, o sărbătoare solemnă ca un ritual, încărcată de mister și menită să „dărâme barierele care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
de a i se smulge până și călimara își mai putea totuși permite să-și consume timpul ca să scrie nu numai cuvintele și toate semnele de puctuație ale ultimului său mesaj, dar până și acele ah-uri urmate, bineînțeles, de consacratele puncte de suspensie. Într-adevăr, dădea bine pentru un cititor naiv, superficial și cu totul necunoscător al extraordinarului său talent teatral. Pentru că în privința asta Alecu era un adevărat maestru. Fostul ei soț știa să creeze efecte ca nimeni altul. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
descriind, ceva mai poetic și oarecum vesel, groaznica furtună pe care o înfruntase, păstrând totuși pentru el lacrima vărsată, după care aplică pecetea mică, ovală, cu armele Văcăreștilor, pe ceara roșie proaspăt picurată. Intermezzo informativ: Printr-o bizară coincidență - formulă consacrată în relatările paranormale - o altă furtună prilejuia mărturisirile primadonei și dănțuitoarei Nanone într-o lungă epistolă adresată unei bune prietene din Londra. PASAJ RETRAS Drăgălașa mea amică de suflet, te rog să-mi ierți întârzierea cu care îți răspund la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de‐a face cu adevărata literatură, cu scriitorii adevărați care nu au timp să lupte nici pentru a‐și impune meritele, altfel decât prin slabele mijloace ale operei lor.” După ce face referiri concrete la lipsa luptei cu „bătrânii” a multor consacrați ai literaturii universale, Lucian Raicu continua, scriind: „Se sufoca Rebreanu de preze nța în literatură a bătrânului Slavici sau de a mult mai puțin bă trânului (oricum „concurent” prestigios și incomod) - Sadoveanu? ... Programele și manifestările grozavelor „generaț ii” sunt opera
OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
participanți activi la toate evenimentele cosmice. Ei nu-și puteau imagina că cineva ar fi putut scăpa (împreună cu familia, casa/ arca și animalele sale) de o stihie meteorologică fără să fi practicat în prealabil anumite acte magice, cu anumite obiecte consacrate. Această inserție (ca și altele, pe care le vom comenta în continuare) a fost necesară. Fără ea, mitul ar fi rămas un „corp străin”, fără sens și, ca atare, fără uz pentru o mentalitate arhaică integratoare, structurată pe coordonate și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Acolo unde cădea, fără a mai fi mișcat din loc, trunchiul era fasonat, se așezau pietre sub el și temelia casei era gata (45). Observăm, în afara prestigiului magic al primului copac, ideea construirii chiar pe locul și din materialul copacului consacrat, căruia i se aduc cât mai puține modificări posibile față de starea lui naturală. De fapt, motivul „primului copac” este o reminiscență a moti- vului „singurului copac” (monodendron, monoxilă). Aceste motive dendrolatrice se regăsesc : - în riturile arhaice privind construirea de succedanee
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o reminiscență a moti- vului „singurului copac” (monodendron, monoxilă). Aceste motive dendrolatrice se regăsesc : - în riturile arhaice privind construirea de succedanee și de simulacre ale coloanei cerului (104) ; - în practica de a ridica lăcașuri, folosindu-se materialul unui singur copac consacrat (vezi „Mănăstirea-dintr-un-lemn” din Oltenia sau „Schitul- dintr-un-brad” din Moldova) ; - și chiar în unele legende românești privind edificarea arcei : „Noe s-a apucat de lucru într-o pădure, departe, unde a găsit un copac din care și-a închipurluit [= înjghebat] tot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arcă]” (3, p. 128). În acest ultim caz pare a fi vorba de o luntre monoxilă, iar toaca și arca, unul și același trunchi scobit de copac (46). Imposibilitatea de a realiza practic toată construcția din lemnul unui singur copac consacrat a dus la o rezolvare simbolică : „lemnul sfânt” (hagia xila - este chiar numele grecesc al toacei) era încorporat în „centrul de greutate” al construcției : vatra satului, talpa casei, altarul bisericii, carena corăbiei etc. „Coloana cerului, fixată în vatra satului - notează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Argonauticele, I ; și Orfeu, Argonauticele ; cf. 105). Este un gest mitic de „sacralizare” a unei creații care, probabil, avea corespondențe în arhaice gesturi rituale de construcție. în Odiseea, de exemplu, Ulise își construiește iatacul nupțial în jurul unui măslin, copac sfânt, consacrat zeițelor Atena și Demetra. Din lemnul și pe locul copacului sfânt din centrul iatacului, Ulise meșterește patul conjugal. El confecționează o mobilă imobilă din trunchiul măslinului care a fost lăsat cu rădăcinile în pământ, marcând pentru totdeauna „centrul locului”, cum
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de edificare a corăbiei. „O boată verde de măslin” îi va sluji eroului pentru a-l răpune pe monstrul Polifem (Odiseea, IX, 414 și urm.). Și, ceea ce ne interesează în mod deosebit, zeița Calipso îl va înzestra cu o unealtă consacrată, un topor „c-o mândrețe de coadă de măslin”, cu care Ulise își va meșteri corabia care-l va duce spre casă din legendara insulă Ogygia (Odiseea, V, 311 și urm.). b) O legendă apocrifă. Motivul care ne interesează a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din trunchi a mobilierului destinat templului unei divinități, confecționarea din lemnul rădăcinii (unde se aciuase demonul-șarpe) a unui instrument magic care va fi percutat cu un ciocănel făcut din lemnul coroanei (unde se cuibărise pasărea furtunii). Confecționarea din lemnul copacului consacrat a mobilierului sacru, care marchează „centrul” unui templu (vezi și pristolul creștin), este echivalentă din punct de vedere simbolic cu construirea templului însuși. Cu toate impli- cațiile simbolice care decurg din această echivalență, știind că templul marchează „centrul” Lumii și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fragmente dintr-o temă mult mai amplă, aceea a facerii lumii prin sunete produse sau prin cuvinte emise de Demiurg. e) Legende finlandeze. Tema de mai sus, ca și cea a edificării unei corăbii (imago mundi) din lemnul unui arbore consacrat se regăsesc în legende finlandeze din cuprinsul Kalevalei (cânturile XVI și XVII ; cf. 61, pp. 229-266). Pe un ostrov, Väinämöinen vrea să-și construiască o luntre care să-l ducă până în ținutul mitic Pohjola, pentru a peți o fecioară. Dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi croncănit corbul. În fine, după lungi căutări, este ales un stejar în jurul coroanei căruia s-au rotit soarele și luna (arbore cosmic) și în crengile căruia și-a făcut sălaș și a cântat cucul (58). Din lemnul acestui copac consacrat eroul face „talpa” și apoi barca propriu-zisă, folosindu-se de descântece : Și-a-njghebat maestru barca, Doar prin vrăji făcut-a luntrea (61, p. 232). Ambarcațiunea era aproape isprăvită. Mai trebuiau îmbinate doar câteva scânduri. Dar Väinämöinen nu-și mai aminti trei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înte- meierea unui edificiu pe locul unde s-a produs o jertfă de sânge” (38, p. 49 ; 36, vezi harta), iar pe de altă parte, o bogată atestare a motivului „întemeierea unei construcții pe locul și din lemnul unui copac consacrat”. De multe ori - atunci când totuși jertfa se produce - motivul apare mascat sau atenuat. Moartea este accidentală și nu provocată din considerente rituale, sau este provocată, dar din altă cauză decât cea rituală, sau este ritual provocată de meșter, dar acesta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de meșter, dar acesta este pedepsit tocmai pentru fapta sa, percepută ca „nelegiuită”. Câteodată, cele două moduri rituale de stabilire a locului propice întemeierii unei biserici (pe locul unde a fost omorât un om și, respectiv, pe locul unui arbore consacrat) s-au suprapus în economia aceleiași legende. Un astfel de fenomen pare să se fi păstrat în tradiția legată de „Stejarul din Borzești”. Conform legendei, Ștefan cel Mare ar fi ctitorit o biserică în Borzești, pe locul unui falnic stejar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
începe construcția pe locul și din lemnul unui alt copac. În timp ce lucrează, Ștefan (la fel ca Noe) se taie la un deget. Ctitorul îi arată sihastrului rana și acesta își dă seama de greșeala comisă de primul. Daniil caută paltinul consacrat, pune urechea la rădăcina lui și aude „toaca din cer” (sau „cântări îngerești”). Ștefan face același lucru, auzind și el sunetele divine. Sihastrul îl pune pe domnitor să dărâme construcția incorect plasată și să o refacă pe locul magic stabilit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la rădăcina lui și aude „toaca din cer” (sau „cântări îngerești”). Ștefan face același lucru, auzind și el sunetele divine. Sihastrul îl pune pe domnitor să dărâme construcția incorect plasată și să o refacă pe locul magic stabilit și ritual consacrat : „«Vezi, i-a zis schivnicul, că nu ești bun la Dumnezeu ? Ia și fă altă mănăstire !» Ștefan a stricat-o pe aceea ș-a făcut (alta) unde era paltinul” (23, pp. 710-711). Apare aici o simplificare a motivului epic lesne
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în trunchiul unui copac, se vătămă așa de rău la un picior, că trebui să fie dus acasă.” Dimpotrivă, Prâslea îndeplinește ofranda și moșneagul îi indică arborele care trebuie tăiat și la rădăcina căruia se află gâsca de aur (arbore consacrat). Ulterior, Prâslea amplifică ofranda („un munte de pâine” și „tot vinul dintr-o pivniță”). Ca urmare, „taman pe locul unde doborâse copacul”, moșneagul din pădure îi meșterește o arcă mirifică, „o corabie năzdrăvană care plutea și pe apă, și pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se căsătorește, ajunge rege etc. Tot ca o probă a pețirii și tot o corabie năzdrăvană trebuie să construiască Väinämöinen. Am văzut mai sus că eroul mitic finlandez construiește o corabie, îndeplinind toate riturile și gesturile magice cuvenite : folosirea arborelui consacrat ca talpă a corăbiei, rostirea poveștii facerii lumii etc. (Kalevala, cânturile XVI și XVII). Înainte de aceasta însă, eroul Kalevalei nu ține cont de canoanele magico- -rituale de construcție. El își „înfiripă o luntre cu mândrie”, face „tălpoaia” ambarcației „cu-ngâmfare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
picioare : „Ele pedepsesc în diferite chipuri pe cel vinovat, îl săgetează la picior sau la mână, la ambele membre sau la inimă și atunci moare” (127, pp. 48 și 97-98). 7. Întemeietorii înainte vreme, stabilirea pe cale magică a unui loc consacrat, precum și efectuarea riturilor adiacente întemeierii unei noi construcții (sacrificii, ofrande, libații) intrau în atribuțiile unor preoți- magi. Este de presupus că aceștia formau un corp de preoți specializați - inițiați care cunoșteau și puneau în practică prescripții magico- -rituale tainice, știute
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bătea în pământ, cu o nucă de cocos (71), în locul indicat. El avea credința că țărușul se va înfige în capul șarpelui, fixându-l. Piatra de temelie (padma- sila) era așezată chiar deasupra țărușului, în acest loc („centrul lumii”) astfel consacrat și purificat. Neîndepli nirea acestor gesturi magico-rituale - care reiterau, în fond, actul cosmogonic - sau incorecta lor îndeplinire făceau ca edificiul să se surpe din cauza cutremurului sau a unei alte manifestări a Haosului (44, p. 72). Bogatele tradiții atestate în Asia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Urechia, Litografia Carol Göbl, București, 1895. 34. Stith Thompson, Motif-Index of Folk-Literature, 6 volume, Indiana University Press, Bloomington, 1955. 35. Sintagma folosită de Bandinus - anilis fabula („poveste de babă”) - nu trebuie înțeleasă în sens peiorativ. Este vorba de o expresie consacrată atât în limba latină (în această formă, anilis fabula, apare la Apuleius, de exemplu), cât și în limba greacă (graodes mythos). 36. Ion Taloș, Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european, Editura Minerva, București, 1973. 37. Ion
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]