11,041 matches
-
Evenimentului îl atacă pe Ion Cristoiu fără a-i da numele, cel mai adesea, ceea ce, firește, produce mari vărsări de adrenalină în eprubetele lăuntrice ale celui vizat. Dar și reciproca e valabilă. Cu deosebirea că Ion Cristoiu, director al unui cotidian de buzunar, AZI, îl atacă pe Cornel Nistorescu pentru a mai cîștiga ceva cititori pentru ziarul pe care îl conduce. Ridicolul situației e că Ion Cristoiu, cel care pe vremea cînd conducea Evenimentul zilei putea considera că e un factor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16620_a_17945]
-
Claudia-San sau Poemul Celular, apărut anul acesta în colecția Poeții Orașului București la Editură Coresi pare să ascundă într-un ambalaj exotic un conținut atrăgător. Dar... Volumul debutează cu ciclul Poemul celular, pe scheletul căruia se încheagă o poezie a cotidianului în care discursul liric funcționează simbiotic cu cel prozastic: "Un greier în centrul Bucureștiului/ Îmi zornăie plăcut în urechi./ - Ba e celularul vecinului, îmi spune Claudia./ Nu mai zornăie./ Sau a adormit greierul."; "Hieroglife desenează picioarele ei/ pe podea, pe
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
contradictorii (celularul, dansul Claudiei, supa de alge, moartea) care nu creează totuși tensiuni, pentru că se lovesc într-o inerție leneșa de tonalitatea uscată a versului. Al doilea ciclu, Aproape haiku-uri se înscrie pe linia pendularii între încercarea înregistrării faptului cotidian și reflecția filozofica. (Își face loc aici umorul involuntar: "Asemeni trestiei,/ celularul sună în vînt,/ singuratic".) În Veneam din Tibet, al treilea ciclu al volumului, poezia lui Ion Drăgănoiu se transformă aproape în întregime în proza. Din nou reflecții: "Ce
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
să sucombe. A se vedea ADEVĂRUL din 30 oct. * O duzină de parlamentari din toate partidele s-au hotărît să ceară ca salariul de parlamentar să fie luat în calcul pentru pensie, anunță Agenția MEDIAFAX, preluată cu voluptate de cîteva cotidiane. Ideea n-ar fi rea dacă admitem că în Parlament omul se duce ca la orice alt serviciu. În acest scop Cronicarul sugerează ca îndeletnicirea de parlamentar să fie trecută în nomenclatorul meseriilor. Dar cum parlamentarii se aleg pe liste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
vizită în această țară. * Pentru dl Ion Iliescu numele premierului va fi Adrian Năstase. Se pare însă că pentru dl Adrian Năstase nu e sigur că numele viitorului președinte ar trebui să fie Ion Iliescu. Cel puțin așa susțin diverse cotidiane, citînd surse bine informate din PDSR. * Potrivit ziarului COTIDIANUL, dl Ion Diaconescu va candida din nou la deputăție. Dacă așa stau lucrurile, venerabilul lider țărănist ar putea intra în Cartea Recordurilor autohtone în privința vîrstei celui mai copt deputat din România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
premierului va fi Adrian Năstase. Se pare însă că pentru dl Adrian Năstase nu e sigur că numele viitorului președinte ar trebui să fie Ion Iliescu. Cel puțin așa susțin diverse cotidiane, citînd surse bine informate din PDSR. * Potrivit ziarului COTIDIANUL, dl Ion Diaconescu va candida din nou la deputăție. Dacă așa stau lucrurile, venerabilul lider țărănist ar putea intra în Cartea Recordurilor autohtone în privința vîrstei celui mai copt deputat din România. Asta dacă CDR va trece de pragul celor 10
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
de nimic. Poate doar de convingerea pe care și-o afirmă rituos dl Vlad Sorianu, în interviul acordat revistei, cum că “în condițiile globalizării, majorul și minorul vor mai depinde într-o măsură nesemnificativă de ceea ce este autohton”. Ei, Doamne! Cotidianele și restructurarea După cum a anunțat în premieră ziarul ADEVĂRUL, în ediția din 26 februarie, Talpeș, omul lui Iliescu - vicepremierul lui Năstase” anunță cotidianul condus de Cristian Tudor Popescu, într-o relatare de primă pagină. Iată însă că în aceeași ediție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
globalizării, majorul și minorul vor mai depinde într-o măsură nesemnificativă de ceea ce este autohton”. Ei, Doamne! Cotidianele și restructurarea După cum a anunțat în premieră ziarul ADEVĂRUL, în ediția din 26 februarie, Talpeș, omul lui Iliescu - vicepremierul lui Năstase” anunță cotidianul condus de Cristian Tudor Popescu, într-o relatare de primă pagină. Iată însă că în aceeași ediție a ziarului, Adrian Ursu încearcă să ofere o explicație a schimbărilor din cabinetul Năstase sub titlul Guvernul cu pene de struț: „Un document
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
politic al celui de-al doilea mandat constituțional, Ion Iliescu n-a spus decît că situația de criză în relațiile cu UE reprezintă o notă pozitivă și încurajatoare. Așa se numește, mai nou, o notă proastă?” Cîteva titluri din ZIUA: „Cotidianul The Scotsman face o radiografie a guvernării PSD: România sub controlul foștilor lachei ai lui Ceaușescu”. „Năstase a patronat furtul unui drept de autor” - despre ce este vorba? „Un album despre Basarabia a fost reeditat, avînd girul actualului premier al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
arta sa - Roma la Fellini, Parisul la Lautrec - prin felul în care aceste universuri urbane sunt transpuse pe peliculă, în litografie și pe pânză - „la dolce vita” și „la Belle epoque” -prin raportarea similară a regizorului și a pictorului la cotidian sau prin meticulozitatea cu care amîndoi abordau propria muncă. De altfel, la un moment dat de-a lungul unei serii de interviuri date între 1991-’92 jurnalistului Damian Pettigrew - interviuri adunate apoi pentru cititori în volumul Sono un grande bugiardo
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
artă, călătorii de studii sau turistice, sprijinul oficial al statului și al oamenilor săi de afaceri și vizite reciproce pot fi tot atâtea ocazii pentru a arăta că le suntem alături. 6. Un rol important revine presei. Pentru marile noastre cotidiene și chiar pentru ziarele mai mici n-ar fi un sacrificiu prea mare dacă ar rezerva o pagină, zilnic, sau măcar un colț de pagină pentru românii din afara țării. Un ziar care să ajungă peste tot acolo unde sunt români
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
ciobani români, pentru ca în 1913 cifra lor să ajungă la 800. Contribuția financiară a emigrației pentru cei rămași acasă se ridica la 30 milioane coroane. Ei cumpărau pământ în Ardeal, întărind astfel baza materială a românilor. Vasile Tămaș consemnează, în cotidianul "Răsunetul", principalele aspecte din memoriile lui Iosif Căpățână, sub titlul "Din Carpați în America". De remarcat contribuția domnului Vasile Iuga la facilitarea apariției unor volume despre viața de emigrant. Autorul relevă impresionanta capacitate de conservare a trăsăturilor definitorii ale românului
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
rugător, de genul britanicilor care ne-au numit „romanian gypsies” sau a ungurilor au avut neobrăzarea de a spânzura o păpușă care l-ar fi întruchipat pe Avram Iancu. În lipsa oricărei poziții oficiale, hackerii de România au spart site-ul cotidianului „Le Monde”, postând un articol semnat R.N.S. - Romanian National Security, în care se cere respect pentru țara noastră, făcându-se apel la sângele de roman, la eroii patriei și la faptul că respectul impune respect. Britanicilor, le-a fost servit
HACKERII DE ROMANIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349731_a_351060]
-
un articol semnat R.N.S. - Romanian National Security, în care se cere respect pentru țara noastră, făcându-se apel la sângele de roman, la eroii patriei și la faptul că respectul impune respect. Britanicilor, le-a fost servit pe site-ul cotidianului „Daily Telegraph” textul următor: „ Ne-am săturat să vedem cum niște gunoaie ca voi încearcă să-și bată joc de țara noastră. Să ne creați o imagine cu totul alta față de cea reală numindu-ne „romanian gypsies”, difuzând emisiuni de
HACKERII DE ROMANIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349731_a_351060]
-
decât o lacrimă de-a lui Eminescu.” Conceptul lui de poeticitate are ca model etalonul romantic eminescian, la care a adăugat un filon autohton specific, străbătut de simboluri și motive, miteme tipic vierene, relevante arhetipuri ale ființei naționale și mitologiei cotidianului. Imaginarul său poetic, axat pe câteva teme esențiale ( Mama, Maternitatea, Femeia - proiectate în planul cosmic, sacru - Copilăria, Eminescu, Hristos , Patria, Limba Română, Moartea) și simboluri matriceale (casa, stramosii, plaiul, izvorul, glia, graiul, dorul, iubita, taina, misterul cosmic), biblice (Atotziditorul, candela
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
pentru reviste de șah. O dată pe săptămînă, pe toate canalele T.V., ore întregi sînt analizate meciurile de fotbal ale etapei. Foarte bine! Dar de ce nu s-ar acorda cîteva minute în care să fie analizate cărți, tablouri, spectacole, concerte? În cotidiene, pagina culturală e rarissimă și de obicei prost făcută. Redactorii nu sînt în stare să deosebească un poet de un cantautor (!), deseori nu cunosc numele scriitorilor sau confundă opere pe care ar fi trebuit să le învețe în liceu. Ce-
Cea mai gravă boală a tranzitiei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17636_a_18961]
-
prost făcută. Redactorii nu sînt în stare să deosebească un poet de un cantautor (!), deseori nu cunosc numele scriitorilor sau confundă opere pe care ar fi trebuit să le învețe în liceu. Ce-ar mai fi de zis, cînd un cotidian l-a felicitat de curînd pe Cezar Baltag la împlinirea vîrstei de 60 de ani? Cum de n-a aflat autorul notei, cum de n-a aflat redacția întreaga a gazetei, ca poetul Cezar Baltag nu se mai află, vai
Cea mai gravă boală a tranzitiei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17636_a_18961]
-
moment în care noi încă ne legănam în iluziile unicității noastre mioritice. Reflexe ale acestui comportament iresponsabil (păgubos numai și numai pentru noi!) sunt vizibile zi de zi și ceas de ceas. E suficient să deschizi Adevărul (cel mai citit cotidian al României, nu?) pentru a descoperi, practic, de ce se feresc occidentalii de noi că de râie. Provocatoare până la isterie la adresa occidentalilor și... ungurilor, multe din articolele acestui cotidian par comunicatele unei țări aflate în prag de război, si nu de
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
și ceas de ceas. E suficient să deschizi Adevărul (cel mai citit cotidian al României, nu?) pentru a descoperi, practic, de ce se feresc occidentalii de noi că de râie. Provocatoare până la isterie la adresa occidentalilor și... ungurilor, multe din articolele acestui cotidian par comunicatele unei țări aflate în prag de război, si nu de integrare europeană. Un exemplu absolut la întâmplare: în ultimele zile, ministrul maghiar de Externe, Janos Mártonyi, a pledat la Paris în favoarea suprimării obligativității vizelor în țările Uniunii Europene
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
cum fac unii, în direcția unor anonimi. El vizează nume de circulație și de o situare măcar medie (o situare mai clară în deceniile trecute, cînd au fost publicate recenziile cu pricina): "Pagina lui Ion Băiesu amintește prea adesea coloanele cotidianului. Dar una este stilul gazetarului, și alta cel al prozatorului. Primul informează de ceva (...). Țelurile prozei sînt altele și nu e cazul să insistăm, informarea nefiind oricum printre cele mai importante. Dialogurile lui Băiesu sînt, și ele, adeseori descurajante, practic
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
că Executivul nu mai are zile multe. Dar cînd te uiți în articolul de sub titlu descoperi că de fapt nu Guvernul e în această situație, ci Palatul Victoria. Ziarul care vopsește acest gard este CURENTUL, sărind astfel pîrleazul în ograda cotidianelor care au vechi experiențe în domeniu. Marele eveniment al săptămînii trecute în România a fost loteria din Bulgaria unde au fost de cîștigat cîteva sute de mii de dolari din reporturi. Suma această a funcționat însă la fel de atrăgător și în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
în mînă, spre zona unde se odihnesc actorii noștri. M-am auzit șoptind: "uite-l pe Cotescu, uite-l pe Toma, pe Gina, pe Amza!" Parcă ar fi fost în viață și aș fi adus la cunoștință prezența lor în cotidianul cel mai banal. Cu ani în urmă, frisonam, cei mai mulți dintre noi, dacă aveam șansă să vedem aproape, pe viu, un mare actor. Oamenii nu-l lăsau să stea la coadă la salam cu soia și îl treceau peste rînd, în fața
Statia de legătură by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17666_a_18991]
-
moralul este mai mare, pentru că vine din spate"; "Atac furibund și Prepelița se luptă cu o aripă adversă." Scenariile unei noi crize Sfîrșitul mineriadei propriu-zise a fost semnalul unor scenarii și interpretări de presă care mai de care mai primejdioase. COTIDIANUL trage un perdaf purtătorului de cuvînt al armatei, Alexandru Stoenescu, deoarece la o zi după întoarcerea minerilor acasă, acesta a declarat că armata a format baraje în calea unei acțiuni sărite din toate balamalele legii. Autorul acestui șmotru jurnalistic e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
aceste afirmații insultătoare și, legal vorbind, neadevărate. Asta la o primă analiza. Dacă privim însă mineriada mai dinspre originile ei, ziarul lui Ion Cristoiu a fost o permanentă sursă de încurajare a lui Miron Cozma, cu suturile lui în plasă Cotidianului, un soi de panou al fruntașilor, cu poză, din acest ziar. Delirul despre care vorbește cel care a scris niște însemnări de călătorie ale unui român "rupt în fund" pe vremea cînd era unul dintre cei mai bine plătiți ziariști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
Dombrowski, cel care-și proiectează acum propriu-i muzeu memorial, ce va adăposti, pe lîngă miile de planșe văzute de noi în colosală să expoziție din ^91, de la Sala Victoria, încă cinci milioane de exponate, un compartiment fiind rezervat, firește, cotidianelor de la containere. Salutati-l1 Stadion. În timpul meciului, în pauze, personajul cu tururile lui de pistă, șui, marțial, mut, agitînd talanca gîfîită, luată, sigur, de la gîtul vreunui berbece. Dispărînd, cîteva minute, si reapărînd tot altfel, în travestiuri succesive: cioban, Irod, polițai, Napoleon
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]