KorAP: Find »[drukola/base=creativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...323 324 325 ...443 >

11,061 matches

Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434

ar putea obiecta, de pildă, că și critica normativă este constructivă, însă diferența față de critica creativă este aceea că prima e prescriptivistă în vreme ce a doua este facultativă, opțională sau apreciativă, retorică. • Fiind caracterizată printr-o tentă critică orientată către investigarea creativă a naturii conceptului de artă, arta conceptuală se individualizează prin asumarea rolului teoretic de către artiști. Ca atare, câtă vreme documentarea noțiunii de artă se realizează din perspectiva practicii artistice și nu a analizei estetice, referitor la cea de-a doua

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
accentuării importanței informației artistice și a repudierii considerațiilor estetice formale. Arta nu se regăsește în obiecte, ci în completitudinea conceptului de artă propus de artist 168. Într-o altă scriere, Rolf Wedewer sesizează faptul că, în cazul artei conceptuale, procesul creativ nu sfârșește în apariția unui produs final, ci rămâne în câmpul unor forme deschise, reprezentând un proces continuu, semnificația acestui procedeu artistic constând în caracterul teoretic al acestei arte169. La rândul său, Joseph Kosuth accentuează asupra importanței regândirii responsabilității artistului

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
interesantă decât urmărirea evoluției lor. Criticul ar trebui să devină un artist, iar artistul ar trebui să devină un scriitor critic. Chiar dacă vor continua să existe universitari și istorici ai artei, criticul contemporan va trebui să aleagă între o originalitate creativă și un istoricism explicativ care să fie capabil să descrie felul în care un artist ar putea realiza mai mult cu mai puțin 179. La o lună de la publicarea acestui articol, Terry Atkinson trimite autorilor lui o scrisoare-eseu în care

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
pună întrebări de genul "de ce sunt un artist?", "cine este publicul meu?", "cum pot comunica cu acest public?" și "care este funcția artei în societate?", aceste problematizări deschizând noi posibilități culturale și proliferând inovația. În acest fel, continuă Weintraub, opțiunile creative care stau la baza producerii artei contemporane ar putea fi orientate spre identificarea unor anumite genuri de public, deschiderea unor noi surse de inspirație, formarea unor "personalități" artistice, exprimarea unei atitudini artistice, alegerea unei misiuni ori măsurarea succesului. Pentru Weintraub

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
capacitatea de a face alegerile potrivite dintr-un repertoriu nelimitat, eclectic și haotic de alternative 229. Conceptul de politică, înțeles din perspectiva construirii și coordonării deciziilor la nivelul producțiilor și practicilor artistice ajunge nu doar să fie reprodus prin exemplificare creativă, ci chiar produs sub forma articulării unor conținuturi sugestive cu privire la mesajul mediat. 3.5. Relațiile politicii cu estetica și arta Revenind în zona analizei conceptului de politică rămâne a se lua în considerare atât cazul manifestării relației sale cu estetica

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
relatărilor sociale și istorice ar fi devenit una dintre tacticile relevante ale practicii artei critice din anii '80, reușind astfel să captureze într-un mod mai adecvat eterogenitatea și complexitatea formării contemporane a realității. Ca atare, participarea publicului și reaproprierea creativă a experiențelor materiale în opoziție cu istoriile idealizate ale industriei "adevărului cultural" universal au contribuit la producerea practicilor media alternative, care au făcut posibile aparițiile acelor contra-sfere publice cu caracter opozițional și contestatar. În raport cu aparatul mediatic de reproducere ideologică, care

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
muncii și transformării în marfă a spațiului (Nicholas Bourriaud) și că, în condițiile în care experiența culturală a ajuns să fie recunoscută ca o componentă fundamentală a regenerării urbane, rolurile artiștilor au fost redefinite prin perceperea lor ca mediatori, gânditori creativi și agitatori, creându-se oportunitatea angajării unui raport procesual și situațional între artiști și diferitele grupuri sociale (Claire Doherty)248. În studiul său de caz asupra artei situate-în-context, prezentat în cadrul programului Situations organizat de centrul de cercetare al Școlii de

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
participatorie, presupune transferarea unei importante părți a responsabilității dezvoltării lucrării către receptor, cum e cazul unor lucrări realizate de Adrian Piper, Clegg & Guttman și Stephen Willats. Expresie a manifestării artei în spațiul public, arta situată-în- context presupune nu doar intervenția creativă a artistului sub forma unor acțiuni sociale, ci și posibilitatea constituirii unor practici relaționale activate pe baza unor procese interactive de colaborare cooperativă în vederea confruntării producției cunoașterii diversificate în comportamentul social, politic, economic și cultural. În cadrul unei conferințe organizate în

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
care formele contemporane ale producției culturale ar utiliza aceste instrumente colaborative pentru a supune subversiunii modelele corporatiste ale cooperării forțate, oferind oportunitatea apariției unor modele independente și auto-organizate de producție și diseminare culturală. Spre deosebire de cooperarea forțată, promovată de managementul industriilor creative, cooperarea liberă, care își asumă atât avantajele cât și compromisurile, oferă posibilitatea părăsirii cadrului cooperării în orice moment. Recuperarea sferei publice pe baza unui model decentralizat de participare presupune un gen de alianță temporară care s-ar baza pe împărtășirea

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
nu poate fi discutată într-un vacuum politic, deoarece s-ar transforma într-o chestiune managerială care ar degenera în conceperea unor campanii 254. Problema "colaborării libere", discutată de artiști, teoreticieni critici, informaticieni, activiști și alte grupuri a căror travaliu creativ e îndreptat în direcția criticii sistemelor dominante de control asupra modalităților de asociere interpersonală în vederea conceperii unor acțiuni de reflectare a dezacordului față de practicile hegemonice de stabilire a sensului cultural, ar putea fi regândită în raport cu interesul criticii pentru "creativitatea colectivă

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
Potrivit lui Claire Bishop, aceste practici care au căpătat o varietate de nume: de artă angajată social, artă bazată-pe-comunitate, comunități experimentale, artă dialogică, participatorie, intervenționistă, bazată-pe-cercetare ori colaborativă sunt câtuși de puțin interesate de estetica relațională, cât mai curând de rezultatele creative ale activității colaborative, fie sub forma lucrului cu comunități pre- existente, fie sub forma stabilirii propriilor rețele interdisciplinare. Întrebuințarea situațiilor sociale pentru a produce proiecte dematerializate în acțiuni anti-comerciale și politice ar presupune, de fapt, o reflectare a dezideratului avangardist

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
existente, fie sub forma stabilirii propriilor rețele interdisciplinare. Întrebuințarea situațiilor sociale pentru a produce proiecte dematerializate în acțiuni anti-comerciale și politice ar presupune, de fapt, o reflectare a dezideratului avangardist de a șterge granițile dintre artă și viață. Astfel, energia creativă a practicilor participatorii ar re-umaniza și chiar de-aliena o societate din ce în ce mai amorțită și fragmentată de instrumentalitatea represivă a capitalismului. Înțelegerea acestor practici ca artă ar avea, însă, o dublă consecință. Dacă, în lumea artei, aceste proiecte legitimează implicarea artiștilor

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
și chiar de-aliena o societate din ce în ce mai amorțită și fragmentată de instrumentalitatea represivă a capitalismului. Înțelegerea acestor practici ca artă ar avea, însă, o dublă consecință. Dacă, în lumea artei, aceste proiecte legitimează implicarea artiștilor în societate, prin supralicitarea schimbării creative a modurilor de conviețuire, în lumea politicii ar trebui să se formeze o opoziție față de reducerea artei la informații statistice despre publicurile țintă și "indicatorii de performanță" care ar da prioritate efectelor sociale în defavoarea calității artistice. În acord cu aceste

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
prin aproprierea acțiunilor, imaginilor și cuvintelor culturii dominante și schimbarea sensurilor acestora. Apărut în urma evenimentelor care au dus la căderea Zidului Berlinului, drept consecință a redefinirii activismului social, politic, economic și media, genul tactical media a început să se structureze creativ în jurul ideilor de acces liber la informație atât pe baza accesului la întrebuințarea publică a televiziunii și radioului, cât și pe baza distribuirii know-how-ului cu privire la sistemele open source dezvoltate prin tehnologiile multimedia ale internetului. Bazate pe conceptul de "tactică" nuanțat

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
de tehnologii care ar extinde autonomia acțiunilor umane. Bureau of Inverse Technology (BIT)267 [Biroul pentru tehnologie inversată] se consideră o agenție de informații, desfășurându-și activitatea în serviciul Erei Informatice și producând indici economici și dispozitive vizuale care deviază creativ sistemele de supraveghere și de securitate omniprezente în spațiile publice. (Public) Netbase / t0, Institute for New Culture Technologies 268 [Institutul pentru tehnologiile noii culturi] a fost fondat în 1995 în Museumsquarter din Viena, de către Konrad Becker și Francisco de Sousa

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
confruntă societatea, se manifestă o reticiență sceptică a protectorilor cadrelor formale în care a fost definită arta. Cu toate acestea, acceptarea noilor modalități, medii și problematizări solicitate în abordarea artistică, ar putea fi facilitată din perspectiva înțelegerii artei drept comportament creativ la care este predispus și de care dispune fiecare pentru a reflecta și a acționa în anumite situații, circumstanțe și contexte. În acest caz, dacă ar fi să se ia în considerare condițiile de posibilitate și de acțiune ale artei

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
utilizează o metodologie orientată spre expunerea lucrării de artă nu atât la descrierea rezultatului percepției estetice, care poate duce la un tip privilegiat de experiență estetică, cât la examinarea/analiza și aprecierea/evaluarea oferite de procesele gândirii productive, critice și creative, s-ar putea ține cont de capacitatea experimentală a artei critice de a furniza un model al criticii ca act artistic. O investigație reflexivă și experimentală asupra activității critice ne poate pune în situația de a confirma faptul că, în

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
identifica în ambele cazuri, în cel al artistului ce propune o lucrare și în cel al criticului care analizează atât lucrarea, cât și contextul și circumstanțele producerii ei, colaborarea celor trei tipuri de gândire gândirea productivă, gândirea critică și gândirea creativă în vederea conceperii și comunicării unui act critic ca act artistic. Luate separat, gândirea productivă ar putea fi văzută ca fiind rezultatul combinării cunoștințelor cu gândirea creativă și critică; gândirea critică sau inovativă ar putea fi văzută ca acel gen de

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
producerii ei, colaborarea celor trei tipuri de gândire gândirea productivă, gândirea critică și gândirea creativă în vederea conceperii și comunicării unui act critic ca act artistic. Luate separat, gândirea productivă ar putea fi văzută ca fiind rezultatul combinării cunoștințelor cu gândirea creativă și critică; gândirea critică sau inovativă ar putea fi văzută ca acel gen de gândire care conduce la noi intuiții, noi abordări și perspective, la noi moduri de a înțelege și concepe lucrurile, ducând la provocarea presupozițiilor și la perceperea

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
ar putea fi văzută ca acel gen de gândire care conduce la noi intuiții, noi abordări și perspective, la noi moduri de a înțelege și concepe lucrurile, ducând la provocarea presupozițiilor și la perceperea lumii în moduri diferite; iar gândirea creativă ar putea fi evaluată ca proces de generare a unor noi idei și concepte, precum și a unor noi moduri de asociere între ideile și conceptele deja existente. În ceea ce privește raportul dintre gândirea creativă și cea critică, s-ar putea spune că

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
la perceperea lumii în moduri diferite; iar gândirea creativă ar putea fi evaluată ca proces de generare a unor noi idei și concepte, precum și a unor noi moduri de asociere între ideile și conceptele deja existente. În ceea ce privește raportul dintre gândirea creativă și cea critică, s-ar putea spune că gândirea creativă este aceea care generează opțiuni și idei divergente, în vreme ce gândirea critică ar fi aceea care le-ar evalua convergent. Fiind în relație de confluență cu gândirea productivă și cea creativă

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
putea fi evaluată ca proces de generare a unor noi idei și concepte, precum și a unor noi moduri de asociere între ideile și conceptele deja existente. În ceea ce privește raportul dintre gândirea creativă și cea critică, s-ar putea spune că gândirea creativă este aceea care generează opțiuni și idei divergente, în vreme ce gândirea critică ar fi aceea care le-ar evalua convergent. Fiind în relație de confluență cu gândirea productivă și cea creativă, gândirea critică presupune optarea pentru decizii argumentate și reflexive cu privire la

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
creativă și cea critică, s-ar putea spune că gândirea creativă este aceea care generează opțiuni și idei divergente, în vreme ce gândirea critică ar fi aceea care le-ar evalua convergent. Fiind în relație de confluență cu gândirea productivă și cea creativă, gândirea critică presupune optarea pentru decizii argumentate și reflexive cu privire la rezultatele sau procesele artistice. Utilizând criterii pentru a judeca situarea, calitatea și consecințele unui artefact, a unui eveniment sau a unui proces, gândirea critică este un gen de gândire orientată

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
lucrării, gândirea critică se concentrează și asupra biografiei artistului și asupra poziționării publicului și asupra înțelegerii contextului artistic și social, căci nu se poate rezuma doar la observație, ci își extinde câmpul de investigație și prin adresarea de întrebări, acțiunea creativă și comunicarea colaborativă. Ținând cont de aceste modalități de operare ale gândirii critice, care ar putea fi văzută ca supliment al abordării imaginative a unei lucrări, a unui eveniment sau proces artistic, gândirea creativă, care ar putea funcționa pe baza

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
și prin adresarea de întrebări, acțiunea creativă și comunicarea colaborativă. Ținând cont de aceste modalități de operare ale gândirii critice, care ar putea fi văzută ca supliment al abordării imaginative a unei lucrări, a unui eveniment sau proces artistic, gândirea creativă, care ar putea funcționa pe baza unor activități de cultivare a imaginației critice, ar putea presupune compararea și contrastarea (respectiv capacitatea de a vedea diferențe și asemănări între concepte), analizarea (respectiv capacitatea de a separa și înțelege inter-relaționarea elementelor structurale

Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]