10,028 matches
-
val, Un zeu necunoscut a strâns tăceri sublime Și-n sufletul de floare ți le-a ascuns sub voal. Lângă fântâni cu lacrimi sărutul tău se-așază, Toți prinții din povești în umbre se ascund, Miresele iubirii, prin flori de crini valsează, În zări, fluturi de rouă se-aud din zori venind. Cu valuri purpurii, prin cercuri nevăzute, ... Citește mai mult Cu ramuri lungi de vânt am învelit un soareși-n marmura tăcerii te-am scufundat demult,Trec simfonii prin mine, dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
cămașa unui val,Un zeu necunoscut a strâns tăceri sublimeși-n sufletul de floare ți le-a ascuns sub voal.Lângă fântâni cu lacrimi sărutul tău se-așază,Toți prinții din povești în umbre se ascund,Miresele iubirii, prin flori de crini valsează,În zări, fluturi de rouă se-aud din zori venind.Cu valuri purpurii, prin cercuri nevăzute,... X. NECUNOSCUTUL, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016. Pe strada pașilor pierduți te-ai rătăcit ca un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
K., evident, nu a fost „un principe al versului symphonic”, cum îl recomanda, cu aristocratică pompă, Al. Macedonski. Dar orice antologie de poezie simbolistă poate și se cuvine să-l includă (Opale și rubine, 1904, Poemele visului, 1906, Harpegii, 1907, Crini albi și roșii, 1917, Mozaic bizantin, 1918, Versuri, 1921). Poza pe care o cultivă multă vreme „harpistul” este aceea a unui trubadur nefericit, care își înstrunează, iar și iar, „liedul” afectuos, serenada palpitând de implorări, trista romanță, sub ferestrele „domniței
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
a trăi. În clipele de incitație se dedă cogitațiunii și atunci stihuirea se prăvălește într-un prozaism dezolant. Poate pentru a nu strica omogenitatea volumelor, K. a lăsat deoparte poeziile de congestionată rostire proletară. La bătrânețe, trăirea mistică îl acaparează (Crinul mistic, 1942). Zbuciumul s-a potolit și, în locul plânsetelor impudice și al propensiunii spre orgiastic de odinioară, se așază o stare de liniște, de împăcare. Laude înălțate Mântuitorului și Sfintei Fecioare, smerite îngenuncheri și rugăciuni fierbinți compun ritualul închinătorului, care
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
suvenirurile noctambulului de altădată, e învelit într-un pitoresc legănat între surâs și nostalgie. SCRIERI: Opale și rubine, București, 1904; Poemele visului, Ploiești, 1906; Harpegii, Ploiești, 1907; Idila din Venezzia. Amorul lui Alfred de Musset cu George Sand, București, [1914]; Crini albi și roșii, București, 1917; Mozaic bizantin, București, [1918]; Versuri, București, 1921; Crinul mistic, București, [1942]; Sfântul Francisc din Assisi și spiritul franciscan, Săbăoani-Roman, [1942]; Bohema de altădată, București, [1944]. Traduceri: H. de Balzac, Amorul mascat sau Nesocotință și fericire
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
nostalgie. SCRIERI: Opale și rubine, București, 1904; Poemele visului, Ploiești, 1906; Harpegii, Ploiești, 1907; Idila din Venezzia. Amorul lui Alfred de Musset cu George Sand, București, [1914]; Crini albi și roșii, București, 1917; Mozaic bizantin, București, [1918]; Versuri, București, 1921; Crinul mistic, București, [1942]; Sfântul Francisc din Assisi și spiritul franciscan, Săbăoani-Roman, [1942]; Bohema de altădată, București, [1944]. Traduceri: H. de Balzac, Amorul mascat sau Nesocotință și fericire, pref. trad., București, 1911; Prosper Mérimée, Amantul Venerei, București, [1921]. Repere bibliografice: Perpessicius
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
București, 1938; Paradisul peregrinar, București, 1942; Țara de foc, București, 1943; Carnetele unui poet căzut în război, îngr. și postfață Laurențiu Fulga, cuvânt înainte Mihai Beniuc, București, 1968; Sete de ceruri, îngr. Jon Dumitru și Lucia Soreanu, München, 1985; Țara crinilor, pref. Al. Husar, Iași, 1997; Viața poeziei, îngr. Marcel Crihană, Timișoara, 1999; George Bacovia, pref. Titu Popescu, București, 2002. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Trecere prin alba poartă”, F, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, „Trecere prin alba poartă”, PLI, 1938, 4-5; Gh.
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
arată o soție de Voievod (prima care și-a lăsat chipul într-o frescă de biserică) care poartă „o scumpă și bogată haină, în înfățișare bizantină, iar pe cap are aceeași coroană înaltă ca a soțului ei, cu flori de crin. în urechi îi strălucesc cercei mari, rotunzi, niște «anneauxț-uri, și lucru ciudat și inexplicabil până mai ieri, o cochetă și albă freză se înalță spre ceafă, căzând pe umeri, lucrată parcă din dantelă străvezie, cum nu s-a mai văzut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să vă dea după mila lui, să nu să lipsească pohta voastră de vederea lui; și voi preoților și slujitorii biséricii, carii slujiți sfintelor mănăstiri, să priimească Dumnezeu pohta și ostenințele voastre și să înfloriți în ceriu în véci ca crinul. Așa și voi, boiari miréni, bogați și săraci, bărbați și mueri, pentru că toți dorescu și pohtescu să dobândească mila de la Dumnezeu și toți vor dobândi”), descrie, într-o ierarhizare ce ținea cont de prescripțiile „ideologiei” dominante, categoriile de participanți la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Biberi, Lumea de mâine, București, 1945, 236-252; Vianu, Opere, XII, 424-428; Ion Cazaban, Ion Sava căutătorul de teatru, TTR, 1965, 12; C. Paraschivescu, Un dramaturg inedit: Ion Sava, CNT, 1966, 13; Petru Comarnescu, Ion Sava, pref. Tudor Arghezi, București, 1966; Crin Teodorescu, Ion Sava și remagicizarea teatrului, TTR, 1969, 4; Crin Teodorescu, Ion Sava și misterul social modern, TTR, 1969, 5; Ion Cazaban, Proiectele lui Ion Sava, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1970, 1; Brădățeanu, Comedia, 309-312; Leon, Umbre, I, 83-89; Ana Maria Popescu
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
424-428; Ion Cazaban, Ion Sava căutătorul de teatru, TTR, 1965, 12; C. Paraschivescu, Un dramaturg inedit: Ion Sava, CNT, 1966, 13; Petru Comarnescu, Ion Sava, pref. Tudor Arghezi, București, 1966; Crin Teodorescu, Ion Sava și remagicizarea teatrului, TTR, 1969, 4; Crin Teodorescu, Ion Sava și misterul social modern, TTR, 1969, 5; Ion Cazaban, Proiectele lui Ion Sava, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1970, 1; Brădățeanu, Comedia, 309-312; Leon, Umbre, I, 83-89; Ana Maria Popescu, Dramaturgia lui Ion Sava, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1972, 2; Al. Mirodan
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
I. C. Romașcanu, C. Seche, Dim. Orfănescu, Radu D. Rosetti, versuri de Dim. Orfănescu (Amurgul pe ocean, Vis straniu, Seara la țară, Sub umbră de salcii), D. Călugăru, Constant Teodorescu, M. Munteanu, Dumitru Millo ș.a. Un sonet al lui Al. Macedonski, Crin, e transpus din franțuzește de Claudia Cridim (cum semna acum Claudia Millian). Sunt publicate traduceri din Ludwig Uhland, François Coppée, H. Sienkiewicz, Octave Mirbeau, Émile Zola ș.a. Un fragment din Memorialul de la „Sfântă Elenă”, referitor la exilul lui Napoleon, e
TRAIAN DEMETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290236_a_291565]
-
Bunicii, la „Însemnări literare”, fiind îndemnat să publice de Ibrăileanu. Primul volum de proză, Ulița copilăriei, îi apare în 1923. A mai colaborat la „Hiena”, „Gândirea”, „Gândul nostru”, „Viața românească”, „Tot”, „Însemnări ieșene”, „Adevărul literar și artistic”, „Bis”, „Bucovina”, „Comedia”, „Crinul”, „Galeria”, „Lumea literară și artistică”, „România literară” (1938-1940), „Universul literar”, „Umanitatea” ș.a. Cu povestirile din Ulița copilăriei, dar mai cu seamă cu romanele La Medeleni (I-III, 1925-1927), Bal mascat (1929), Prăvale-Baba (1939) și cu primul volum din Tudor Ceaur
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
largi, somnolente, la rupturile violente, de la cruzime la delicatețe sau umor negru, de la detașarea lucidă la cel mai intens lirism, de la plonjarea hipnotică în vis la ieșirea tumultuoasă din apele amniotice ale sinelui: „memoria întoarsă din apele tulburi/ Ca un crin de mare purulent”, „Părul tău e lampa acestei spelunci”, „Ca o colonie de corali zac creierii prin încăpere”, „Câteva sute de femei putrede excitante și clare/ în argonautul lor exhibiționism nocturn”, „Să pot privi cum îți deschizi pulpele și cum
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
un romantism aproximativ, puțin diferențiat, și mai mult de convenție, un romantism adoptat, s-ar putea spune, adică nu inerent vocației specifice. Pe cale lexicală (neologisme, inclusiv termeni științifici), prin sursa citadină și, rar, prin natura „decadentă” a unor mijloace plasticizante („crin bolnav”, „mucede arcade”, „strâmbe degete”, „duhul țigării”, „gleznele unei femei pe un pian negru”), prin verslibrism, romantismul primește o notă personală de modernitate, pe alocuri în variantă exterior simbolistă: „Nu, toamna nu e marea ce leagănă, amare,/ corăbii vechi, ca
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
călători „după mersul trenurilor/ de Bacovia” sau am vorbi „cu cartea de telefon/ compusă de neamțul cel surd”. Manierismul se declară și prin imagini nu rareori excentrice, produse prin alăturări insolite: „Ninge cu litere de tipar”, se altoiește „usturoiul cu crinul”, „tăcerea e o scriere cu greieri”, solnița imită „orbitele unui craniu”, „un moșneag făuritor de viori” le pune „la uscat ca pe crapi”, patul nupțial e instalat „pe o spinare de cal”, literele stau „îngenunchiate, blând, ca boii-n staul
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă „infectată de logos”, sub „niagare de falși martiri și poeți mesianici”, „delirând buimac ca o fântână somnambulă” (temerară săgeată ad personam). „Crin otrăvit” de „mâlul din jur, drămuit în porții egale”, el năzuiește în zadar să „taie nodul gordian al umilințelor”, să incizeze „in vitro cangrena grețoasă a minciunii, termitiera celor lași și slugarnici”, să scrie „ca și cum te-ai întoarce printre vii
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Români din Cernăuți e membru fondator și președinte. Versuri și publicistică îi apar în „Luceafărul”, „România literară”, „Moment poetic” (Chișinău), „Contrafort” ș.a. După placheta de debut, Timpul ierbilor, editată în 1977, publică alte cărți de poezie: Navigator în septembrie (1983), Crinul îngândurat (1986), Oglindă retrovizoare (1991). I s-au decernat Premiul „G. Bacovia” al revistei „Ateneu” (1993), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1999) ș.a. Z. cultivă o poezie pătrunsă de un fior elegiac, de „o aleasă eleganță a versului, ce parcă
ZEGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290727_a_292056]
-
îl leagă de veșnicie și frumusețe. În pofida scepticismului, cu toată duritatea realității care „vâră pumnii în gura Istoriei”, dar și în ciuda anxietății care îl asaltează, poetul încă mai „ară iluzii”. SCRIERI: Timpul ierbilor, Ujgorod, 1977; Navigator în septembrie, Chișinău, 1983; Crinul îngândurat, Chișinău, 1986; Oglindă retrovizoare, Chișinău, 1991; Singurătatea Apocalipsei, București, 1998. Repere bibliografice: George Muntean, Un poet bucovinean, ALA, 1992, 106; Mihai Iordache, „Oglindă retrovizoare”, „Bucovina literară”, 1995, 3-4; Rachieru, Poeți Bucovina, 536-542; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 233; Grigore C.
ZEGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290727_a_292056]
-
Pan, Rădăuți, 1934; Hora holdelor, Rădăuți, 1935; Stihuri, metafore și imagini românești, Rădăuți, 1935; Marathon, București, 1936; Acteon, Fălticeni, 1938; Artur Gorovei, Brașov, 1938; Insurgențe, Fălticeni, 1938; Nord, Fălticeni, 1938; Portrait de la Bucovine, Paris, 1939; Nerv, București, 1940; Sânge și crini, Cernăuți, 1942; Beatitudini, Cernăuți, 1943; Essai de bibliographie pour l’étude du „dor” roumain, Cernăuți, 1943; Opinii europene despre dor, București, 1943; Alborada (Poezii gotice), îngr. Ion Derșidan și Paul Magheru, pref. Mircea Zaciu, Reșița, 1998. Ediții, antologii: Ion Roșca
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
fastuos erotică, plină de aluzii și de solemnități în stilul parnasienilor și al simboliștilor. Z. scrie cu precădere despre eros, adunând în jurul lui toate figurile retoricii. În Umbra paradisului (1970), ca și în alte volume, se întâlnesc, din nou, „lunaticii crini” și „candelele muzicale”, „baletul lebedelor pe ape”, „clavirele de unde”, „asfințitul razelor în urne”, „carbonizatele păsări” bacoviene și toate celelalte simboluri de la începutul secolului al XX-lea, într-un discurs lent, țesut mărunt și complicat într-o oarecare măsură de prea
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Domnul, arhiereul le-a luat Toiegele, și-n Sfânta Sfintelor le-a așezat, Rugându-se ca Bunul Dumnezeu să hotărască, Și ca toiagul celui ales, să odrăslească. Și, o, minune mare! Fiindc-a doua zi, Toiagul lui Iosif, flori de crin odrăsli, Și arhiereul, preoții, cu toți au înțeles, Că el să ocrotească Fecioar-a fost ales! Iosif era tâmplar, de loc din Nazaret, Bătrân și credincios, cinstit, cucernic, drept, Ce se trăgea din seminția lui David Împărat, Deci lui Sfânta Fecioară
Sofia Timofe. In: Biblia pentru copii by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/444_a_872]
-
asupra planetei.Natura este singurul mediu familiar omului, în care el poate trăi și munci. Noi, oamenii, trăim ca beneficiari ai muncii nevăzute a plantelor, care fabrică pentru noi aer curat. Suntem înfrățiți cu stejarul, carpenul, bradul, cu trandafirul și crinul, cu ghiocelul și nufărul. Respirăm miresmele lor și ne bucurăm ochii cu paleta fermecătoare de culori, neîntrecută de niciun pictor. Azi, mai mult ca niciodată, omul simte nevoia să iasă în natură. De aceea, el este dator să o cunoască
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
Mândră, dulce, răpitoare, Ca și florile din mai, Fiice dulce-a unui plai, Plai râzând cu iarbă verde, Ce se leagănă, se pierde, Undoind încetișor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Amalgam de-o roz-albie Și de una purpurie, Cântând vesel și ușor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o porumbiță Cu chip alb de copiliță, Copiliță blândișoară Ca o zi de primăvară, Câtu-ți ține ziulița
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
și al chemărilor dragostei” (Mihai Cimpoi). SCRIERI: Poezii, îngr. și pref. Carmen Gabriela Alexandrescu, Iași, 1995; Opera completă, îngr. Carmen Gabriela Alexandrescu, tr. și pref. Emil Iordache, Iași, 1997. Repere bibliografice: [Olga Vrabie], DMN, 1928, 7 792; R. Marent, Un crin al Basarabiei: Olga Vrabie, VBA, 1939, 1; Ion Pâslărașu, O poetă necunoscută, MS, 1989, 2; Iurie Colesnic, „În mine plânge jalnic un suflet de poet...”, LA, 1995, 18; Liviu Leonte, Datorii care nu trebuie uitate, RR, 1996, 1; Carmen Gabriela
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]