8,894 matches
-
acordat] de agențiile nonguvernamentale care sunt în mod explicit preocupate de persoanele s]race. (Pentru o cercetare exhaustiv] și imparțial], vezi R. Riddell, Foreign Aid Reconsidered, 1987). Cinicii care afirm] c] ar oferi ajutoare substanțiale sau ar susține asistență guvernamental] dac] sistemul ar funcționa, trebuie s] recunoasc] faptul c], pe lang] unele forme de ajutor care nu își ating scopul, exist] unele care reușesc, în special cele oferite de agențiile nonguvernamentale. Dac] cineva este dedicat cauzei reducerii s]r]ciei, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar oferi ajutoare substanțiale sau ar susține asistență guvernamental] dac] sistemul ar funcționa, trebuie s] recunoasc] faptul c], pe lang] unele forme de ajutor care nu își ating scopul, exist] unele care reușesc, în special cele oferite de agențiile nonguvernamentale. Dac] cineva este dedicat cauzei reducerii s]r]ciei, atunci acea persoan] va lua m]șurile necesare în aceast] direcție, inclusiv selectarea agențiilor sprijinite sau realizarea de campanii pentru modificarea priorit]ților și politicilor guvernamentale. Acea persoan] nu va renunța la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care trebuie s] aib] loc. Acest lucru nu spune prea multe pan] în momentul în care se identific] procesele care trebuie s] aib] loc, dar arăt] c] bazele definiției dezvolt]rii sunt evaluative și presupun existența unui sistem de valori. Dac] cineva crede c] distribuirea general] a prosperit]ții economice și materiale sau cea dreapt] a unei asemenea creșteri, sunt scopuri care trebuie urm]rite de c]tre o tar], atunci acea persoan] va preferă modelele convenționale de „creștere” sau modele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a prosperit]ții economice și materiale sau cea dreapt] a unei asemenea creșteri, sunt scopuri care trebuie urm]rite de c]tre o tar], atunci acea persoan] va preferă modelele convenționale de „creștere” sau modele ale „creșterii prin intermediul echit]ții”. Dac] ne gândim c] alte lucruri sunt importante, precum procesele care permit obținerea bog]ției „nonmateriale”, procesele care asigur] nevoile de bâz] ale celor s]răci sau cele care nu d]uneaz] mediului înconjur]tor, atunci vor fi preferate alte modele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ofert] adecvat] de alimente, asigurarea s]n]ț]ții, asistent] social] etc. - exist] o „tranziție demografic] spre niveluri de fertilitate mai reduse” (vezi Rich, 1973). S-a spus deseori c] „dezvoltarea este cel mai bun contraceptiv”. În ceea ce privește al doilea argument, dac] lumea se îndreapt] c]tre o catastrof] ecologic], aceasta se datoreaz] mai mult ștric]ciunilor produse de națiunile bogate în procesul de „supradezvoltare” și consecințelor societ]ților de tip consumator decât efectelor subdezvolt]rii, precum erodarea solului și deșertificarea. F
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țenilor s]răci încredere astfel încât s] reduc] dimensiunile familiilor și s] utilizeze sustenabil p]mântul, atunci consumul și populația global] s-ar stabiliza la un nivel care ar permite „dezvoltarea sustenabil]” a tuturor ț]rilor. Deși condițiile indicate de acești „dac]” nu pot fi realizate, este inc] posibil] cooperarea global] atât în ceea ce privește dezvoltarea, cât și în ceea ce privește mediul, așa cum afirma Raportul Comisie Brundt-land, Viitorul Nostru Comun (1987). Întrebarea care se pune este: avem datoria s] facem acest lucru? vi. Datoria de reducere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ciudat] aceast] restrângere - problema reapare în termenii preeminentei unor drepturi în fața altora, precum cele care țin de libertate. Este nevoie deci și de un principiu normativ pentru a stabili care drepturi au prioritate sau o inc]rc]tur] moral] special]. Dac] ne întoarcem la perspectiva agentului care, ca o persoan] c]reia îi pas], are nevoie s] își exprime aceast] compasiune, factorii determinanți ai acestei decizii sunt complecși. Mulți au de-a face cu circumstanțele, temperamentul și abilitatea, cu ocazia și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întoarcem la perspectiva agentului care, ca o persoan] c]reia îi pas], are nevoie s] își exprime aceast] compasiune, factorii determinanți ai acestei decizii sunt complecși. Mulți au de-a face cu circumstanțele, temperamentul și abilitatea, cu ocazia și oportunitatea. Dac] cineva își investește resursele în reformarea închisorilor din propria tar], dar a f]cut foarte puține referitor la reducerea s]r]ciei în alte p]rți, este o eroare s] afirm]m faptul c] ar fi trebuit s] depun] mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rare a datoriei sentimentului de compasiune s] iau în calcul dou] obiecții majore referitoare la ideea conform c]reia exist] datoria de a dovedi compasiune fâț] de s]r]cia aflat] la distant]. Prima obiecție se refer] la faptul c] dac] avem datoria de a ne p]să de ceilalți, aceasta nu dep]șește hotarele propriei ț]ri. Cea de-a doua neag] faptul c] exist] o datorie general] a compasiunii, fie în interiorul, fie în exteriorul ț]rii. vii. Dincolo de domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la diminuarea suferinței în afara propriei ț]ri deoarece cei care sufer] aparțin unei alte societ]ți și, prin urmare, unei comunit]ți morale diferite. Datoriile apar între membrii aceleiași comunit]ți, determinate de leg]turile cooper]rii și reciprocit]ții. Dac] insist]m asupra datoriei de a micșora suferință, a celei de a face bine, de a respecta drepturile sau datoriei de a implementa dreptatea social], vom observa c] toate acestea sunt limitate de contextul lor social. Ele sunt datorii pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
calcula efectele propriilor acțiuni asupra bun]st]rii celor care sunt afectați de alegerile lor. Din aceast] perspectiv], este lipsit de relevant] faptul c] „ceilalți”, a c]ror bun]stare este afectat], sunt membri ai aceleiași comunit]ți morale sau dac] aceștia reprezint] agenți morali. Ceea ce conteaz] este c] sunt ființe a c]ror bun]stare poate fi afectat] și care le acord] relevant] în perspectiva deliber]rii morale. Oricare ar fi originile conștiinței morale în formarea societ]ților, reflecțiile asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ror drept la un mediu curat poate fi în mod fundamental afectat de deciziile pe care le lu]m. El se poate aplica și animalelor, vieții în general, speciilor, biosferei - orice este considerat a avea valoare. În orice caz, chiar dac] consider]m dreapt] restricționarea scopului obligației morale în cadrul propriei societ]ți, sensul relevant al „societ]ții” care trebuie invocat nu este cel asumat de „antiglobaliști”. Sensul relevant are de-a face și cu faptul c] exist] interacțiuni și tranzacții extensive
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest sens relevant, exist] deja o societate global]: este suficient s] ne uit]m la comerțul mondial la instituțiile globale și la interdependenta cu mediul înconjur]tor. Lumea este astfel o comunitate de fapt, si nu doar una potențial], chiar dac] ea este slab dezvoltat] pentru mulți oameni. Suntem cet]țeni globali, chiar dac] nu simțim acest lucru în sufletele noastre. Dac] accept]m faptul c] lumea reprezint] un domeniu moral în care responsabilit]țile se pot extinde, se poate argumenta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m la comerțul mondial la instituțiile globale și la interdependenta cu mediul înconjur]tor. Lumea este astfel o comunitate de fapt, si nu doar una potențial], chiar dac] ea este slab dezvoltat] pentru mulți oameni. Suntem cet]țeni globali, chiar dac] nu simțim acest lucru în sufletele noastre. Dac] accept]m faptul c] lumea reprezint] un domeniu moral în care responsabilit]țile se pot extinde, se poate argumenta c] ajutorul poate fi considerat o expresie a unei astfel de responsabilit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la interdependenta cu mediul înconjur]tor. Lumea este astfel o comunitate de fapt, si nu doar una potențial], chiar dac] ea este slab dezvoltat] pentru mulți oameni. Suntem cet]țeni globali, chiar dac] nu simțim acest lucru în sufletele noastre. Dac] accept]m faptul c] lumea reprezint] un domeniu moral în care responsabilit]țile se pot extinde, se poate argumenta c] ajutorul poate fi considerat o expresie a unei astfel de responsabilit]ți morale. Aceasta ar trebui condus] de guverne, corporații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existenței datoria de a-i ajuta pe cei s]răci. Acest aspect reprezint] o provocare direct] la adresa premisei fundamentale, aceea c] avem datoria general] de a ajuta oriunde. Morală este v]zut] mai mult ca un set de reguli care, dac] sunt urmate, ne opresc s] îi r]nim pe ceilalti său s] le restrângem libertatea și mai puțin ca cerinț] de a reduce și preveni r]ul sau suferință celorlalți. Oamenii pot avea datorii specifice, ca în cazul relației p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celor care neag] datoria de a dovedi compasiune este reprezentat] de teza „acțiunii negative” pe care am amintit-o anterior (Harris, 1980). Aceasta depinde de chestionarea semnificației morale a diferenței dintre „a face” și „a l]să s] se întâmple”. Dac] uciderea unei persoane este un lucru r]u, atunci care este diferența dintre a ucide și a l]să o persoan] s] moar], cu alte cuvinte, lipsa acțiunii în momentul în care s-ar fi putut interveni (de exemplu, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-ar fi putut interveni (de exemplu, prin trimiterea unui cec c]tre o agenție care l-ar fi putut utiliza în vederea salv]rii vieților)? Nu este eșecul cuiva parte integrant] a lanțului cauzal care conduce la moartea unei persoane? Dac] am fi acceptat o astfel de abordare (discutat] și în capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, și în capitolul 25, „Eutanasia”), l]sarea oamenilor în suferinț] ar fi fost echivalent], dac] nu chiar o form], de a îi „r]ni”. Eșecul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
parte integrant] a lanțului cauzal care conduce la moartea unei persoane? Dac] am fi acceptat o astfel de abordare (discutat] și în capitolul 17, „Deontologia contemporan]”, și în capitolul 25, „Eutanasia”), l]sarea oamenilor în suferinț] ar fi fost echivalent], dac] nu chiar o form], de a îi „r]ni”. Eșecul nostru în acțiuni reflect] priorit]țile noastre, în speț], preferință noastr] de a cheltui bani pe anumite lucruri sau de a-i economisi. Pan] la urm] deci stilurile noastre de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o viat] confortabil] și consider]m acest lucru ca fiind legitim. Îl facem pentru noi înșine, pentru cei apropiați, pentru propriul viitor, pentru pentru perioada de dup] pensionare etc. În mod obișnuit, ne propunem scopuri și proiecte majore, incerc]m (dac] putem) s] ne construim cariere, multe dintre acestea absorbind cantit]ți imense de timp și energie. Este, de asemenea, o tr]s]tur] a calit]ții vieții, cel puțin pentru majoritatea oamenilor, posesia unui „spațiu moral” în sensul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
așa cum dorim, nu cum ne gândim c] trebuie. M]șurile pe care le lu]m pentru propria bun]stare și lucrurile pe care le facem în interiorul acestui spațiu sunt aspecte pe care noi le alegem. Am fi putut face altfel. Dac] proced]m astfel în mod legitim nu mai este adev]rât c] trebuie s] ne pese de ceilalți cât mai mult posibil. Poate c] atunci ar trebui s] spunem: trebuie s] ne pese de ceilalți pe cât de mult posibil în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
O astfel de modificare, în mod evident mult mai realist], ar constitui o provocare pentru multi dintre noi. Doar o mic] parte, cel putin a celor bogați, poate afirma în mod cinstit c] întregul confort al vieții lor este amenințat dac] sunt generoși în ceea ce privește donațiile, petrec timp militând pentru schimbarea social] sau scriind scrisori c]tre reprezentanții lor politici, dac] au mai mult] grij] la ce cump]r] și consum], exemplele putând continuă. Majoritatea va recunoaște c] astfel de aspecte contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o mic] parte, cel putin a celor bogați, poate afirma în mod cinstit c] întregul confort al vieții lor este amenințat dac] sunt generoși în ceea ce privește donațiile, petrec timp militând pentru schimbarea social] sau scriind scrisori c]tre reprezentanții lor politici, dac] au mai mult] grij] la ce cump]r] și consum], exemplele putând continuă. Majoritatea va recunoaște c] astfel de aspecte contribuie, dimpotriv], la creșterea calit]ții vieții. Nici unul dintre cei afectați de aspectele abordate de acest eseu nu poate s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
va suna că un r]spuns: Nu exist] un anumit procent de bani sau de timp care s] poate fi scos dintr-o cutie magic] a moralei. Compasiunea reprezint] o dimensiune calitativ] și nu cantitativ] a responsabilit]ții morale. Dar, dac] avem o evaluare corespunz]toare a aspectelor s]r]ciei mondiale, a identit]ților globale morale, a seriozit]ții obligației morale de a acționa pentru reducerea suferinței extreme, dac] știm cu adev]rât ce înseamn] o viat] confortabil] și dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o dimensiune calitativ] și nu cantitativ] a responsabilit]ții morale. Dar, dac] avem o evaluare corespunz]toare a aspectelor s]r]ciei mondiale, a identit]ților globale morale, a seriozit]ții obligației morale de a acționa pentru reducerea suferinței extreme, dac] știm cu adev]rât ce înseamn] o viat] confortabil] și dac] înțelegem cum compasiunea poate fi dovedit] pe cât de mult posibil în armonie cu confortul propriei noastre vieți, atunci vom ști s] ar]ț]m compasiune așa cum trebuie. Referințe: Dower
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]