9,278 matches
-
cetate, Tetina, distrusă de tătari. Se pare că locuitorii rămași în viață au decis reconstruirea localității pe partea sudică a râului, considerată mai usor de apărat. Atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei (1400-1432), negustorilor din Lemberg (azi Lvov), incepand cu 1775, orașul a făcut parte din Imperiul Habsburgic. La recensământul din acel an au fost numărate în oraș 338 de familii. Autoritățile imperiale au colonizat la populație de limba germană
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
sunt cele în care au trăit și evoluat populații românești în decursul Evului mediu. Moldova și Țara Românească au avut nu numai o majoritate românească timpuriu atestată, dar și o pătură conducătoare românească (boieri și domnitori) chiar dacă unii dintre aceștia, precum dinastia Basarabilor, erau de origine cumană. În Transilvania, deși a existat o majoritate românească în majoritatea comitatelor, clasa conducătoare (grofii și voievozii) era maghiară. Înainte de întemeiere statelor medievale românești, nici cnezatele prezente pe viitorul teritoriu
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
medievale pre-românești”. Despotatele Vidinului, Tărnovei și Dobrogei, provenite din destrămarea Țaratului Vlaho-Bulgar, erau deasemenea multinaționale, „Vlahii” fiind doar una din componentele populației acestor state. Marile Puteri vecine Țărilor Române: Regatul Ungariei, Regatul Poloniei și Imperiul Otoman au exercitat presiuni asupra domnitorilor români pentru a-și impune stăpânirea politică. Au pretins drepturi de suzeranitate asupra domnitorilor, pe care îi considerau vasali. Relațiile suzerano-vasalice erau stabilite pe baza tradiției și pe baza puterii politice și militare. Titlurile înalte de regi, duci sau împărați
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
multinaționale, „Vlahii” fiind doar una din componentele populației acestor state. Marile Puteri vecine Țărilor Române: Regatul Ungariei, Regatul Poloniei și Imperiul Otoman au exercitat presiuni asupra domnitorilor români pentru a-și impune stăpânirea politică. Au pretins drepturi de suzeranitate asupra domnitorilor, pe care îi considerau vasali. Relațiile suzerano-vasalice erau stabilite pe baza tradiției și pe baza puterii politice și militare. Titlurile înalte de regi, duci sau împărați trebuiau recunoscute nu doar de supușii din interior, ci și de conducătorii vecini. Țările
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sau împărați trebuiau recunoscute nu doar de supușii din interior, ci și de conducătorii vecini. Țările Române s-au aflat în punctul de întâlnire a sferelor de influență a celor trei mari puteri ce și-au disputat dominația în regiune. Domnitorii au echilibrat pretențiile suzerane ale acestora, asigurându-și o durată mare a domniei. Pretentile de suzeranitate erau văzute ca drepturi naturale de către rege, moștenite din generație în generație. Suzeranitatea otomană s-a legitimat prin autoritatea puterii. Țările Române au fost
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ale acestora, asigurându-și o durată mare a domniei. Pretentile de suzeranitate erau văzute ca drepturi naturale de către rege, moștenite din generație în generație. Suzeranitatea otomană s-a legitimat prin autoritatea puterii. Țările Române au fost învinse, nu cucerite, iar domnitorii români au fost nevoiți să se închine sultanului pentru a nu pierde domnia și țara. Soluția de compromis a fost benefică românilor, care au scăpat de cucerire și de transformarea în pașalâc. Cauzele acestui compromis al otomanilor se află în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Polonia. Disputa dintre puterile creștine și Poartă a asigurat statutul autonom al Țărilor Române. Din perspectiva maghiară, țările române se aflau între hotarele regatului, iar regele era obligat să recupereze ținuturile mărginașe ale egatului din mâna oricărui răzvrătit, să numească domnitori cărora să le confere însemnele puterii, iar domnitorii celor două țări aveau datoria de a jura credință și loialitate coroanei maghiare. Drepturile suzerane ale regelui maghiar se transmiteau ereditar, iar între acesta și domnitor se încheiau înțelegeri scrise ce trebuiau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
asigurat statutul autonom al Țărilor Române. Din perspectiva maghiară, țările române se aflau între hotarele regatului, iar regele era obligat să recupereze ținuturile mărginașe ale egatului din mâna oricărui răzvrătit, să numească domnitori cărora să le confere însemnele puterii, iar domnitorii celor două țări aveau datoria de a jura credință și loialitate coroanei maghiare. Drepturile suzerane ale regelui maghiar se transmiteau ereditar, iar între acesta și domnitor se încheiau înțelegeri scrise ce trebuiau respectate. Domnitorul, ca vasal, era obligat să acorde
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
să le confere însemnele puterii, iar domnitorii celor două țări aveau datoria de a jura credință și loialitate coroanei maghiare. Drepturile suzerane ale regelui maghiar se transmiteau ereditar, iar între acesta și domnitor se încheiau înțelegeri scrise ce trebuiau respectate. Domnitorul, ca vasal, era obligat să acorde sprijin militar regelui, prin trupe sau aprovizionarea oastei maghiare. Era obligat să acorde sfaturi regelui, să-l informeze de pericolele externe, să plătească dări, să depună omagiul personal și obediență (din secolul al XV
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
regelui, prin trupe sau aprovizionarea oastei maghiare. Era obligat să acorde sfaturi regelui, să-l informeze de pericolele externe, să plătească dări, să depună omagiul personal și obediență (din secolul al XV-lea, se duceau delegații să depună omagiul în locul domnitorului). Regele trebuia să-și apere vasalul, sub forma unei intervenții militare, fie diplomatice, să-i asigure garda personală permanentă. Se încheiau alianțe antiotomane în anumite forme, de vasaliate. Dacă domnitorii nu recunoșteau suzeranitatea regilor maghiari erau catalogați ca necredincioși, trădători
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
al XV-lea, se duceau delegații să depună omagiul în locul domnitorului). Regele trebuia să-și apere vasalul, sub forma unei intervenții militare, fie diplomatice, să-i asigure garda personală permanentă. Se încheiau alianțe antiotomane în anumite forme, de vasaliate. Dacă domnitorii nu recunoșteau suzeranitatea regilor maghiari erau catalogați ca necredincioși, trădători și răzvrătitori, erau acuzați de complot, de încălcarea credinței și regii considerau că aveau dreptul de-ai înlătura sau pedepsi. Din pespectiva poloneză, vasalitatea Moldovei de exemplu, era recunoscută pe
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și răzvrătitori, erau acuzați de complot, de încălcarea credinței și regii considerau că aveau dreptul de-ai înlătura sau pedepsi. Din pespectiva poloneză, vasalitatea Moldovei de exemplu, era recunoscută pe plan internațional prin depunerea omagiului la graniță de câte ori cerea suzeranul. Domnitorul român jură după rit răsăritean, deși regele polonez era catolic. Și boierii depuneau omagiu și semnau un act separat. Obligațiile domnitorului vasal erau sprijinul militar, să aducă sfat și să-l înștiințeze pe suzeran de pericolele externe, să plătească tribut
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
plata unui tribut în funcție de valoarea estimativă a teritoriului țării (Moldova plătea un tribut mai mic decât Țară Românească, și ambele plăteau mai puțin decât alte state balcanice). În Țară Românească, s-a instituit practica investiturii, prin care se confirma alegerea domnitorului de către boieri, însă câteodată, turcii își impuneau propriul candidat. Printr-un act scris, se reglementau raporturile dintre Țările Române și Poartă, principala obligație a sultanului fiind sprijinul militar. Schimbarea tratatului permitea introducerea treptată a unor noi obligații, mai dure decât
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
raporturile dintre Țările Române și Poartă, principala obligație a sultanului fiind sprijinul militar. Schimbarea tratatului permitea introducerea treptată a unor noi obligații, mai dure decât cele anterioare și treptat, creșterea gradului de dependență față de Imperiul Otoman. Din perspectiva românilor, încoronarea domnitorului era o problema internă, ce nu necesită acordul pretinșilor suzerani. Înțelegerile scrise și jurămintele de omagiu erau des încălcate în funcție de interesele domnitorului sau în cazul în care un suzeran nu-și respecta angajamentele. Românii au încercat să găsească un echilibru
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
mai dure decât cele anterioare și treptat, creșterea gradului de dependență față de Imperiul Otoman. Din perspectiva românilor, încoronarea domnitorului era o problema internă, ce nu necesită acordul pretinșilor suzerani. Înțelegerile scrise și jurămintele de omagiu erau des încălcate în funcție de interesele domnitorului sau în cazul în care un suzeran nu-și respecta angajamentele. Românii au încercat să găsească un echilibru între pretențiile marilor puteri vecine, profitând de conflictele de interese. Odată cu secolul XIII, documentele istorice oferă din ce în ce mai multe informații despre începuturile principatelor
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
acordat privilegii comerciale negustorilor din Brașov și a permis practicarea comerțului fără restricții vamale între Ialomița și Siret. Cuceririle sudului Moldovei au deschis drum comercial către gurile Dunării, unde se aflau centrele comerciale genoveze. Privilegiile au fost însă anulate de domnitori în anii următori, intrând într-o perioada de suzeranitate maghiară. Odată cu moartea lui Nicolae Alexandru la 16 noiembrie 1364, a urcat fiul său la tron, Vladislav I Vlaicu. A consolidat legăturile cu patriarhia din Constantinopol, înființând a doua mitropolie, în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
țării. Printr-o diplomă din 1368, le-a întărit locuitorilor Brașovului libertatea de comerț, pe care le aveau în vechime, acordându-le dreptul de negoț cu regim preferențial. Regele maghiar a proclamat mobilizarea oastei nobiliare pentru a-l pedepsi pe domnitor pentru toate acestea, care s-a înscăunat fără acordul lui și urma să fie la fel de nesupus ca tatăl și bunicul său. Campania maghiară a fost însă deturnată spre alte obiective, dar l-au adus pe domnitor la obediență. Maghiarii au
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a-l pedepsi pe domnitor pentru toate acestea, care s-a înscăunat fără acordul lui și urma să fie la fel de nesupus ca tatăl și bunicul său. Campania maghiară a fost însă deturnată spre alte obiective, dar l-au adus pe domnitor la obediență. Maghiarii au cucerit Țaratul Bulgar de la Vidin și l-au transformat într-un banat maghiar. Vladislav-Vlaicu s-a supus constrâns regelui, obediență acestuia față de rege fiind reflectată într-un document din ianuarie 1368, în a cărui titulatura se
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
au cucerit Țaratul Bulgar de la Vidin și l-au transformat într-un banat maghiar. Vladislav-Vlaicu s-a supus constrâns regelui, obediență acestuia față de rege fiind reflectată într-un document din ianuarie 1368, în a cărui titulatura se afirmă că era "domnitor din milă lui Dumnezeu și a regelui." În timpul răscoalei bulgarilor împotriva dominației maghiare, domnitorul a refuzat să acorde un sprijin militar armatei maghiare și a fost considerat rebel și necredincios. A învins armata maghiară în toamna anului 1368 pe Dâmbovița
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Vladislav-Vlaicu s-a supus constrâns regelui, obediență acestuia față de rege fiind reflectată într-un document din ianuarie 1368, în a cărui titulatura se afirmă că era "domnitor din milă lui Dumnezeu și a regelui." În timpul răscoalei bulgarilor împotriva dominației maghiare, domnitorul a refuzat să acorde un sprijin militar armatei maghiare și a fost considerat rebel și necredincios. A învins armata maghiară în toamna anului 1368 pe Dâmbovița. A intervenit în problema Vidinului, atacându-l în iarnă următoare, profitând că Dunărea era
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
maghiară în toamna anului 1368 pe Dâmbovița. A intervenit în problema Vidinului, atacându-l în iarnă următoare, profitând că Dunărea era înghețată. În 1369 s-a ajuns la un compromis, fiind restaurat țarul Stracimir în Bulgaria de la Vidin, cu garanția domnitorului român și a lui Dobrotici al Dobrogei. A recunoscut suzeranitatea maghiară și a primit banatul de Severin și ducatele Făgărașului și al Almașului din sudul Transilvaniei. Între timp, apăruse o nouă putere militară, o nouă forță cu care românii vor
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a permis să își reconsidee pizitia față de regele maghiar. În 1374 a fost acuzat de alianța cu turcii de către un grup de boieri care s-au refugiat în Ungaria, iar în 1375, maghiarii au încercat iar să îl supună pe domnitor. Aceștia au recuperat posesiunile din Transilvania. În ultimii ani de domnie Vladislav Vlaicu a reușit să obțină independența Țării Românești. A luat măsuri defensive construind fortificații la granița dintre Țară Românească și Transilvania, ca cetatea Branului, care închidea drumul de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
urmat aceeași politică. Regele maghiar a încercat să îl aducă sub ascultare și prin 1382 a reușit. Radu I a primit titlurile de duce al Făgărașului și Almașului, își fac prezența însemnele heraldice maghiare, crinul angevin pe banii bătuți de domnitor.În timpul domniei sale, la 1384, la Argeș, au fost aduse moaștele sfintei mucenice Filofteia de la Târnovo. După ce a murit, domnitorul a fost înmormântat în incinta bisericii domnești de la Curtea de Argeș într-un bogat mormânt. După moartea lui Ludovic, izbucnește o altă criză
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a primit titlurile de duce al Făgărașului și Almașului, își fac prezența însemnele heraldice maghiare, crinul angevin pe banii bătuți de domnitor.În timpul domniei sale, la 1384, la Argeș, au fost aduse moaștele sfintei mucenice Filofteia de la Târnovo. După ce a murit, domnitorul a fost înmormântat în incinta bisericii domnești de la Curtea de Argeș într-un bogat mormânt. După moartea lui Ludovic, izbucnește o altă criză politică în Ungaria. Ceea ce i-a permis noului domnitor să ocupe Banatul Severinului fără să recunoască suzeranitatea reginelor Ungariei
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
aduse moaștele sfintei mucenice Filofteia de la Târnovo. După ce a murit, domnitorul a fost înmormântat în incinta bisericii domnești de la Curtea de Argeș într-un bogat mormânt. După moartea lui Ludovic, izbucnește o altă criză politică în Ungaria. Ceea ce i-a permis noului domnitor să ocupe Banatul Severinului fără să recunoască suzeranitatea reginelor Ungariei. Fiu al fostului domnitor Radu și fratele lui Dan I , Mircea cel Bătrân a stăpânit un vast teritoriu, pe care îl organiza, după principiul centralizării, sub autoritatea domniei stabilite în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]