8,208 matches
-
În interiorul aceluiași ciclu curricular, interdependenței dintre disciplinele școlare ( clasele I - II ) și categoriile de activități din Învățământul preșcolar, deschiderii spre modulele de instruire opționale. Acum se pune accent pe trecerea de la un Învățământ predominant reproductiv Întrunul În esență creativ. Noile finalități pentru Învățământul preșcolar sunt următoarele: ü asigurarea dezvoltării normale și depline a copilului preșcolar, valorificând potențialul fizic și psihic al fiecăruia, ținând seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective și de activitatea sa fundamentală - jocul ; Îmbogățirea capacității
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
nu există organizații fără oameni, dar o organizație este mai mult decât o sumă de indivizi. E. Păun, în lucrarea citată, definește organizația folosindu-se de caracteristicile sale principale: „Organizația este definită ca un sistem de activități, structurate în jurul unor finalități (scopuri, obiective) explicit formulate, care antrenează un număr mare de indivizi, ce dețin statute și roluri bine delimitate în cadrul unei structuri diferențiate, cu funcții de conducere și de coordonare a activităților ” ( E. Păun, 1999, p.8). Aplicând aceste caracteristici în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în cadrul unei structuri diferențiate, cu funcții de conducere și de coordonare a activităților ” ( E. Păun, 1999, p.8). Aplicând aceste caracteristici în cazul particular al școlii se poate afirma că școala este o organizație, deoarece activitățile sunt structurate în jurul unor finalități clar formulate în documentele școlare, antrenează un mare număr de indivizi (elevi, profesori, personal administrativ etc.), iar acești indivizi dețin statute și roluri bine delimitate. Continuând analiza școlii din perspectivă organizațională, profesorul bucureștean prezintă principalele caracteristici ale acesteia. Școala este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
combinarea a diferite căi de transmitere și de decodificare a mesajului (verbal sau nonverbal); * competența informațională este demonstrată de repertoriul de cunoștințe, de noutatea și de consecințele acestora; * competența teleologică este capacitatea de a concepe rezultatele educației sub forma unor finalități; * competența instrumentală se dovedește prin utilizarea ansamblului de metode și de mijloace în vederea obținerii unei performanțe la elevi conform scopurilor propuse; * competența decizională presupune alegerea cea mai bună între cel puțin două variante de acțiune posibile; * competența apreciativă presupune măsurarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în sine; 2. învățarea orientată către obținerea unor avantaje personale; 3. învățarea pe baza identificării sociale; 4 . învățarea orientată către realizarea prestigiului personal în plan social; 5. învățarea pentru evitarea consecințelor negative; 6. învățarea ca efect al intervenției conștiinței (cu finalitate personală sau socială); 7. învățarea pentru motive de ordin practic; 8. învățarea ca cerință socială. În urma unor cercetări și măsuri ameliorative s-au modificat o parte dintre motivațiile adolescenților pentru învățare, dar mai rămân multe aspecte de care activitatea educativă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
distrugă stirpea". (379c, 380a) Platon mai critică în Cartea III istorisirile care, departe de a-l reprezenta pe omul de vază înțelept și măsurat, descriu eroi năbădăioși, propunându-i omului, drept modele, capodopere de imoralitate. Acest pasaj, care pune problema finalității morale a literaturii, în special a epopeii și teatrului, va face să curgă multă cerneală. El va fi foarte des reluat și comentat de teoreticieni. Abatele Du Bos, de exemplu, în 1719, în Réflexions critiques sur la poésie et sur
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ajunge lui însuși, fără să mai aibă nevoie să recurgă la artificiile reprezentației. "Cât despre spectacol, care exercită cea mai mare seducție, este în totalitate străin artei și nu are nimic de-a face cu poetica, căci tragedia își realizează finalitatea chiar fără concurs și fără actori. Mai mult, pentru execuția tehnică a spectacolului, arta fabricantului de accesorii este mai hotărâtoare decât cea a poeților." (cap. 6) Dacă cele două emoții tragice principale, mila și teama, se pot naște din spectacol
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prin pasiunea pe care vrea s-o exprime, în ce dă, dacă nu în ceva rece, plictisitor, în ceva ridicol, după regulile maeștrilor artei? Aut dormitabo, aut ridebo 61, și tot restul. Astfel că singurul scop al unui poet, întreaga finalitate a muncii sale, este să fim, ca și eroul său, îndrăgostit de oamenii frumoși, să-i slujim ca pe niște divinități; într-un cuvânt, să le sacrificăm totul, dacă nu cumva gloria, pe care a o îndrăgi este și mai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Pentru o Înțelegere cât mai exactă a finalităților educației integrate În contextul transformărilor ce au loc În majoritatea sistemelor de Învățământ, procesul de integrare a persoanelor cu cerințe speciale trebuie analizat din cel puțin trei perspective: 1. Perspectiva psihologică: necesită o abordare din punct de vedere al psihologiei
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
poate lăsa eroii să se contureze singuri și îi „susține” cu discursul lui agresiv, pătimaș ori persiflant, întotdeauna polemic. Considera că asanarea morală este ținta cea mai de seamă a scrisului. Mentalitatea, definind epoca, își avea sorgintea în confuzia dintre finalitatea etică și cea estetică a operei literare. Suprapunerea planurilor se menține și în romanul Ciocoii vechi și noi, dar preeminentă va deveni senzația viguroasă de viață pe care o dau aici personajele, lumea creată de scriitor. Apărut după o serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
acuratețea reconstituirii interioarelor și a cadrelor exterioare. Înrâurirea lui Balzac, invocată de exegeți, rămâne incertă. În Ciocoii vechi și noi se încheagă, astfel, o ambianță caracterizată fie de opulența obosită, agonică, fie de fastul grosolan, fie de mizeria tristă. Dacă finalitatea etică îngroșată, structura hibridă, inegală, stilistica ezitantă, prinsă între „presiunea retorică a vremii” și „noua îndrumare realistă” (Tudor Vianu) țin de statutul de începător al autorului, dar și de incipiența unui gen, Ciocoii vechi și noi își îndreptățește cariera, prestigiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
inflamatorii și în astm. Plămânul are rol și în mecanismele coagulării sângelui în condiții normale și patologice. De exemplu, la acest nivel există un număr mare de mastocite care conțin heparină. 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular Finalitatea funcției respiratorii la nivel de organism constă în aportul de O2 la nivel celular și îndepărtarea CO2 produs de celule, ambele fiind asigurate prin circulația sanguină. Sângele prezintă mecanisme biochimice care cresc mult capacitatea de încărcare cu O2 și CO2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
doar indirect sau Într-o etapă secundară. Acesta este cazul antropofagiei, a retezării scalpului sau a trofeelor sau a altor prevederi limitative ori tabu. Încercarea de demonstra practicarea canibalismului În preistorie este foarte dificilă și este imposibil să Îi dovedim finalitatea religioasă Înaintea celei alimentare. Astfel, scalpuri și trofee, bine atestate la sfârșitul paleoliticului superior În zona mediteraneană, nu denotă prin ele Însele nimic dincolo de sfera ideologiei sociale. Un alt exemplu de prudență este oferit de Înșirarea de „culte” pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de om vreme de zeci de milenii, iar uneori au adăpostit și morți. Printre mormintele sumare există la Tabun un mormânt al unei femei neanderthaliene, care ar putea fi cel mai vechi mormânt cunoscut (110 000 de ani). Dar, În ceea ce privește finalitatea „religioasă”, frapează două morminte săpate ale unor bărbați: Într-unul din ele, acum 100 000 de ani, rudele au pus În mâna bărbatului o mandibulă de porc mistreț (Es-Skhul). În celălalt (Kebara, acum 60 000 de ani), cineva s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ultimă analiză, aceste texte, În ciuda multelor obscurități, lasă să se Întrevadă o organizare religioasă uniformă, Întemeiată pe un sistem foarte birocratic, fără să ne fie Îngăduit să așteptăm de la ele mai mult decât vor ele să spună, În virtutea exclusivei lor finalități administrative. b) Sacrificiul Nu mai puțin crucială pentru studiul religiozității miceniene este schițarea practicilor sacrificale. Este probabil să fi fost adoptate modelele cretane, dar, pentru moment, rămâne problematică orice Încercare de reconstrucție. Pe tăblițe se Întâlnesc liste de produse naturale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
epoci Îi este atribuită și formarea unuia dintre aspectele centrale ale religiozității etrusce (pe care, de altfel, Îl condivide cu cea latină), cel referitor la cultul capacității generatoare masculine și feminine și la constituirea formelor dominante ale religiei domestice, cu finalitatea evidentă a formării unor elite nobiliare și a puterii lor. Texte târzii, pe cât de celebre pe atât de controversate, care conțin rămășițe neîndoielnice ale credințelor etrusce filtrate prin arta auspiciului, insistă fie asupra caracterului inexplicabil (zei involuti) și asupra obscurității
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lista membrilor și a funcționarilor, a donațiilor și a privilegiilor. Edificiul lor (schola) se poate afla În preajma unui sanctuar, ca În cazul unei schola hastiferorum lângă aedes Bellonae, În curtea interioară a templului zeiței Mater Magnaxe "Mater Magna" de la Ostia. Finalitatea specific religioasă a asociației este garantată de stat (Marcianus, În Digestus, 47, 22, 1, 1): „Nu le este oprit să se reunească pentru practicarea cultului, cu condiția ca, În acest fel, să nu se acționeze Împotriva decretului senatului, care interzice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unor opere atribuite lui Thotxe "Thot", În perioada ptolemeică Începe să Înflorească o bogată producție literară ermetistă de limbă greacă, În interiorul căreia se disting două compartimente care, deși sunt Înrudite prin aluzia la zeul revelator, se caracterizează prin conținuturi și finalități diferite. Primul, care se numește „popular” (Festugière, 19503, vol. I) sau „tehnico-practic” (Mahé, 1982), se exprimă În compoziții de astrologie, medicină și botanică astrologică, magie și alchimie, cu totul conforme În temele și În scopurile urmărite cu operele analoage, destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
291 Î.Hr., sălașul În Insula Tiberină, care Își va păstra peste veacuri, până În zilele noastre, Însușirea de stabiliment medical. În cadrul ce gravitează În jurul lui Asclepios converg toate elementele tipice ale atâtor ansambluri de cult grecești și orientale cu o finalitate analoagă: dimensiunea iatrică, În dubla posibilitate a intervenției miraculoase instantanee și a diferitelor prescrieri medicale, se Îmbină cu cea oraculară, În forma privată a visului revelator obținut prin incubație. Credinciosului care doarme În interiorul sanctuarului zeul i se manifestă În formă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și cu personal specializat, alături de dimensiunea „naturală” a inspirației profetice directe; tipologia „omului divin”, ce are această calitate prin ascendența genealogică și totodată prin Încărcătura taumaturgică și carismatică, fără să fie lipsit de interese speculative și etice, după modelul pitagoreic; finalități practice și, În același timp, teologice ale fenomenului divinatoriu; implicarea În disputele filozofice despre validitatea sau invaliditatea divinației În raport cu marile teme ale fatalismului și libertății; În sfârșit, dar nu cea din urmă În ordinea importanței, componenta cultuală misterică, În interiorul căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale sale, autorul din Tir ocupă o poziție-cheie pe linia evolutivă a neoplatonismului care, de la pozițiile substanțial raționaliste ale lui Plotin, ajunge la transcenderea (dar nu negarea) acestora În autori care, așa cum fac Iamblichos și Proclus, așază dincolo de instrumentele și finalitățile logosului exigența unei revelații divine directe și recurgerea la o practică operativă, identificate În Oracolele caldeene, respectiv În riturile teurgice. După ce a acceptat revelațiile oraculare și acțiunile liturgice apte să procure manifestările divine În diferite forme materiale (animare a statuilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
departe. Uriașii sunt Înfrânți și alungați de pe insulă, Bresxe "Bres" este făcut prizonier și i se cruță viața după ce promite că va indica mereu momentul potrivit pentru a ara, semăna și secera. Așa cum se vede, cuceririle au o dezvoltare cu finalitate și explică geneza politică, istorică, socială, ba chiar și geografică a Irlandei. Însă protagoniștii, mai ales dacă ne referim la ultimul val, sunt În mod clar divinități. Acest lucru este foarte clar În cazul lui Lugxe "Lug" - o divinitate la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trudnic în discursul viu, cu suavități curate și descărcări fulminante, al lui A.I. În tipare care îi îngrădesc, dar nu-i reprimă imaginația, el toarnă o materie abundentă, pulsatilă, trasă apoi prin țevăria fină a unui excurs teologic, cu o finalitate moralizatoare rareori disimulată. Retorica lui este hotărât tranzitivă, catharctică și cu o dominantă psihagogică. „Doftor al sufletelor”, precum Iisus, s-ar voi preotul acesta intolerant de felul său și absolutist în viziunile terestre și escatologice care îl posedă. Îndemnând socratic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
Dezvoltarea durabilă-deziderat sau necesitate Prof. Gabriela Hritcu-Meșenschi Liceul Teoretic ” Miron Costin „ Pașcani «Etre homme, c’est précisément, être responsable» Antoine de Saint Exupéry, Terre des hommes Ideea de responsabilitate implică, de regulă, conștiința actelor sale, a sensului și a finalității lor. Conceptul de dezvoltare durabilă are la bază ideea de responsabilitate, față de trecut, față de prezent și, mai ales, față de viitor. Teoria dezvoltării durabile s-a născut dintr-o necesitate rezultată din acceptarea faptului ca nu putem vorbi de dezvoltare fără
Caleidoscop by Gabriela Hritcu-Meşenschi () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93245]
-
înaltă, nu există treaptă mai înaltă de împliniri și desăvârșire decât calea care duce la Dumnezeu, raiul mândriei omenești aici pe pământ și raiul veșniciei, dincolo de mormânt. De aceea, legionarii vor lupta împotriva tăgăduitorilor Creatorului nostru, Dumnezeu. Dumnezeu este PERFECȚIUNE, FINALITATE, VEȘNICIE. Cei satanizați, comuniștii, care înseamnă monstruozitate, coalizați cu satanicii politicieni afundați în mocirla grelelor păcate de ieri, retrograzi în raport cu evoluția noii rânduieli umane și libertății pentru care de veacuri luptă societatea, coalizați și cu vechii dușmani „biblici” strigă să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]