8,592 matches
-
diminuează rapid, iar moartea, într-un mediu filoxeric, survine într-o perioadă cuprinsă între trei și zece ani. Filoxera a fost introdusă odată cu importurile de viță de vie americană rezistentă. Pe la mijlocul anilor '50 ai secolului al XIX-lea existau trei focare: Saint-Rémy-de-Provence (Bouches-de-Rhône), Pujaut (Gard) și Floirac (Gironde). De la focarele din Midi, filoxera a invadat Languedoc, Provence, apoi Beaujolais, iar Corsica este contaminată în 1875. Din Gironde s-a răspândit în Sud-Vest și în Valea Loarei. În Algeria se constată prezența
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
într-o perioadă cuprinsă între trei și zece ani. Filoxera a fost introdusă odată cu importurile de viță de vie americană rezistentă. Pe la mijlocul anilor '50 ai secolului al XIX-lea existau trei focare: Saint-Rémy-de-Provence (Bouches-de-Rhône), Pujaut (Gard) și Floirac (Gironde). De la focarele din Midi, filoxera a invadat Languedoc, Provence, apoi Beaujolais, iar Corsica este contaminată în 1875. Din Gironde s-a răspândit în Sud-Vest și în Valea Loarei. În Algeria se constată prezența ei în 1885. După ce s-au încercat fără succes
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pe anul 2007. footnote>: scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la diverse echipamente, și anume: întrerupătoare de joasă și înaltă tensiune, transformatoare de putere, reductoare de tensiune și curent care se află în cadrul procesului de exploatare sau în acela de mentenanță; focare de incendii din cauza funcționării defectuoase a echipamentelor electroenergetice cu ulei electroizolant și a liniei electrice aeriene; scurgeri accidentale de electrolit cauzate de utilizarea necorespunzătoare a bateriilor de acumulatori staționari din stațiile de transformare; apariția de incendii, scurgeri accidentale de țiței
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ardere să fie eliberată în afara stratului turbulent adiabatic, ca în strat energia eliberată să poată fi folosită numai pentru piroliză și pentru evaporarea apei din combustibil. Stratul fluidizat cu circulare include un strat fluidizant turbulent în partea de jos a focarului. Densitatea suspensiei deasupra stratului scade odată cu înălțimea focarului, în timp ce materialul stratului este reciclat în focar de-a lungul pereților acestuia. Densitatea suspensiei la ieșirea din focar este de obicei 5-30 kg/m3. Acest procent ridicat de material circulant inert uniformizează
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ca în strat energia eliberată să poată fi folosită numai pentru piroliză și pentru evaporarea apei din combustibil. Stratul fluidizat cu circulare include un strat fluidizant turbulent în partea de jos a focarului. Densitatea suspensiei deasupra stratului scade odată cu înălțimea focarului, în timp ce materialul stratului este reciclat în focar de-a lungul pereților acestuia. Densitatea suspensiei la ieșirea din focar este de obicei 5-30 kg/m3. Acest procent ridicat de material circulant inert uniformizează temperatura de-a lungul focarului. Suprafețele de răcire
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
fi folosită numai pentru piroliză și pentru evaporarea apei din combustibil. Stratul fluidizat cu circulare include un strat fluidizant turbulent în partea de jos a focarului. Densitatea suspensiei deasupra stratului scade odată cu înălțimea focarului, în timp ce materialul stratului este reciclat în focar de-a lungul pereților acestuia. Densitatea suspensiei la ieșirea din focar este de obicei 5-30 kg/m3. Acest procent ridicat de material circulant inert uniformizează temperatura de-a lungul focarului. Suprafețele de răcire pot, așadar, să fie amplasate liber în
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Stratul fluidizat cu circulare include un strat fluidizant turbulent în partea de jos a focarului. Densitatea suspensiei deasupra stratului scade odată cu înălțimea focarului, în timp ce materialul stratului este reciclat în focar de-a lungul pereților acestuia. Densitatea suspensiei la ieșirea din focar este de obicei 5-30 kg/m3. Acest procent ridicat de material circulant inert uniformizează temperatura de-a lungul focarului. Suprafețele de răcire pot, așadar, să fie amplasate liber în focar sau pe traseul de circulare al materialului. În focar, transferul
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
scade odată cu înălțimea focarului, în timp ce materialul stratului este reciclat în focar de-a lungul pereților acestuia. Densitatea suspensiei la ieșirea din focar este de obicei 5-30 kg/m3. Acest procent ridicat de material circulant inert uniformizează temperatura de-a lungul focarului. Suprafețele de răcire pot, așadar, să fie amplasate liber în focar sau pe traseul de circulare al materialului. În focar, transferul de căldură se realizează uniform la toate suprafețele de transfer, pentru că radiația termică a suspensiei dense nu este dependentă
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de-a lungul pereților acestuia. Densitatea suspensiei la ieșirea din focar este de obicei 5-30 kg/m3. Acest procent ridicat de material circulant inert uniformizează temperatura de-a lungul focarului. Suprafețele de răcire pot, așadar, să fie amplasate liber în focar sau pe traseul de circulare al materialului. În focar, transferul de căldură se realizează uniform la toate suprafețele de transfer, pentru că radiația termică a suspensiei dense nu este dependentă de proprietățile de radiație ale gazelor de ardere. Arderea în strat
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
din focar este de obicei 5-30 kg/m3. Acest procent ridicat de material circulant inert uniformizează temperatura de-a lungul focarului. Suprafețele de răcire pot, așadar, să fie amplasate liber în focar sau pe traseul de circulare al materialului. În focar, transferul de căldură se realizează uniform la toate suprafețele de transfer, pentru că radiația termică a suspensiei dense nu este dependentă de proprietățile de radiație ale gazelor de ardere. Arderea în strat fluidizat nu este foarte diferită de alte tehnici de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
asemănătoare arderii pe grătar. Principalul avantaj pentru combustie îl reprezintă controlul mai bun al temperaturii. Arderea în strat fluidizat circulant este asemănătoare cu arderea combustibilului pulverizat sau cu combustia cu arzătoare. O diferență este reprezentată de controlul complet al temperaturii focarului, care asigură aprinderea combustibilului fără a fi nevoie de o temperatură mare a flăcării. 5.1.1.5. Ardere în strat fluidizat sub presiune Pe baza experienței acumulate cu sistemele atmosferice de ardere în strat fluidizat, dezvoltarea combustiei în strat
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Rentz, S. Nunge, M. Laforsch (1999), Technical background document for the actualisation and assessment of UN/ECE protocols related to the abatement of the transboundary transport of nitrogen oxides from stationary sources. footnote> 5.1.1.6. Ardere pe vatră - focare cu grătar Sistemele cu combustie pe vatră ard combustibili solizi pe un grătar, cu aerul trecând prin sistemul din vatră. Cei mai mulți dintre combustibilii solizi cu granulație mare pot fi arși cu ajutorul acestor sisteme. Cărbunele poate fi alimentat într-o granulație
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
14. Sistemele de ardere utilizate în cadrul cazanelor cu combustibil lichid sunt similare celor folosite în instalațiile de ardere pe bază de cărbune. Pentru a realiza o ardere omogenă, picăturile fine de aerosoli, cu diametre de 30-150 μm, sunt pulverizate în focar printr-un procedeu mecanic sau prin acțiunea unui fluid auxiliar (aer sau abur) sub presiune sau chiar printr-o combinație a celor două. Toate tipurile de arzătoare sunt alimentate direct cu aer. Utilizarea păcurii necesită asigurarea unei vâscozități reduse la
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
medioclaviculară și se caută matitatea cordului, iar înlocuirea acesteia cu hipersonoritate are semnificația prezenței emfizemului pulmonar. Percuția hemitoracelui drept anterior trebuie să evidențieze matitatea hepatică în spațiul VII intercostal pe linia medioclaviculară. · Auscultația cordului trebuie efectuată obligatoriu în cele 4 focare de auscultație: la apex mitrala, la baza apendicelui xifoid tricuspida, iar în spațiul II intercostal drept aorta și stângpulmonara. Auscultația cordului se face cu mâna pe pulsul radial, pentru ca eventualele sufluri să fie plasate corect în sistolă sau în diastolă
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
stângpulmonara. Auscultația cordului se face cu mâna pe pulsul radial, pentru ca eventualele sufluri să fie plasate corect în sistolă sau în diastolă. Intensitatea suflului trebuie apreciată pe o scară de la I la VI procedându-se astfel: se aplică stetoscopul în focarul de auscultație, dacă decelarea suflului necesită timp și multă liniște se consideră gradul I. Dacă după aplicarea stetoscopului suflul se ascultă cu ușurință se consideră, că este de gradul II sau mai mult. Din acest moment, se aplică mâna stângă
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
de tumori pulmonare multiple. Este posibil ca frecvența tumorilor carcinoide primare sincrone să fie mult mai mare decât se citează în majoritatea studiilor din literatură deoarece o explorare amănunțită a parenchimului pulmonar rezecat cu tumoră carcinoidă confirmată histopatologic poate arăta focare de hiperplazie a celulelor neuroendocrine cu dimensiuni mai mici de 0,5 cm, cunoscute ca „tumorlets” [4]. ETIOPATOGENIE Tumorile carcinoide aparțin categoriei tumorilor neuroendocrine APUD ce provin din celulele Kultchitsky de la nivelul arborelui traheo-bronșic. Sistemul APUD conține hormoni și substanțe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
în cuva cu lichid și iluminați o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă-mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
și iluminați o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă-mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt mediu. Reflexia totală înumită
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate la 45°. 7. Reflexia totală apare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
refracție al lentilei; c) descrește când raza de curbură a suprafeței sferice scade; d) depinde numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu o oglindă plană; d
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
numai de indicele de refracție al mediului în care se află lentila. 8. Planul focal obiect al unei lentile convergente are următoarele proprietăți: a) conține focarele secundare; b) este perpendicular pe axa optică; c) nu este unic; d) trece prin focarul principal obiect. 9. Imagini virtuale se pot obține astfel: a) cu lentile convergente; b) cu orice fel de lentilă; c) cu o oglindă plană; d) numai cu lentile divergente. 10. Imaginea finală obținută cu luneta lui Galilei este: a) virtuală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
la o lentilă este de 10 m, iar de la imagine la lentilă este de 2,5 m. Să se determine convergența lentilei dacă imaginea este: a) reală; b) virtuală. 2. Un obiect se află la distanța d1=10 cm în fața focarului unei lentile convergente, iar ecranul pe care se formează imaginea sa la distanța d2=40 cm dincolo de celălalt focar. Să se afle distanța focală a lentilei și mărirea dată de lentilă în această situație. 3. Două lentile cu distanțele focale
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
determine convergența lentilei dacă imaginea este: a) reală; b) virtuală. 2. Un obiect se află la distanța d1=10 cm în fața focarului unei lentile convergente, iar ecranul pe care se formează imaginea sa la distanța d2=40 cm dincolo de celălalt focar. Să se afle distanța focală a lentilei și mărirea dată de lentilă în această situație. 3. Două lentile cu distanțele focale f1 = 12 cm și f2 = 15 cm se găsesc la distanța d = 36 cm una de cealaltă. Un obiect
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]