11,568 matches
-
este determinată de sensul verbului, însă atrag atenția asupra faptului că nu e clar care este motivația pentru atribuirea rolului Temă celui de-al doilea argument: My children fear thunderstorms/Thunderstorms frighten my children ' Copiii mei se tem de furtură'/' Furtuna îi sperie pe copiii mei'. Alexiadou, Anagnostopoulou, Everaert (2004: 4) susțin că verbele din clasa preoccupare, spre deosebire de cele din clasa piacere, au proprietăți comune cu verbele tranzitive/cauzative, însă nu se pronunță asupra încadrării acestora în clasa inacuzativelor sau a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deci inergative). Reinhart (1996: 42−44) propune pentru alternanța Experimentatorului o analiză asemănătoare cu alternanța cauzativă (pentru modelul lui Reinhart, vezi infra, 5.3.3.2.): (a) Max hates/admires/likes/fears thunders 'Max urăște/admiră/iubește/se teme (de) furtună' Max = Experimentator, [−c+m], thunders = Temă [−c−m] (b) Thunders surprise/worry/excite/frighten Max ' Furtuna îl surprinde/îngrijorează/emoționează/sperie pe Max' Max = Experimentator, [−c+m], thunders = Cauză [+c]. Autoarea susține că nu există niciun motiv pentru ca structurile de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru modelul lui Reinhart, vezi infra, 5.3.3.2.): (a) Max hates/admires/likes/fears thunders 'Max urăște/admiră/iubește/se teme (de) furtună' Max = Experimentator, [−c+m], thunders = Temă [−c−m] (b) Thunders surprise/worry/excite/frighten Max ' Furtuna îl surprinde/îngrijorează/emoționează/sperie pe Max' Max = Experimentator, [−c+m], thunders = Cauză [+c]. Autoarea susține că nu există niciun motiv pentru ca structurile de tip (b) să fie derivate din cele de tip (a), așa cum nu există niciun motiv tematic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din fiecare pereche), cât și inergative (al doilea exemplu): (a) Sistemul economic evoluează încet, dar sigur; sistem economic evoluat Ion evoluează rapid în învățarea japonezei 30; *om evoluat în învățarea japonezei (b) O navă a naufragiat în Canalul Suez din cauza furtunii; navă naufragiată Ion a naufragiat cu vasul său de croazieră pe o insulă pustie, ca să scape de datoriile la bancă; *om naufragiat ca să scape de datoriile la bancă (c) Carnea se dezgheață dacă este scoasă din congelator; carne dezghețată Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verb cu două roluri să-l absoarbă pe cel extern în Lexicon. Autoarea observă că variantele tranzitive ale verbelor ergative acceptă ca subiect Instrumentul sau Cauza nonagentivă (spre deosebire de inergative și tranzitive): Max/the storm/the stone broke the window 'Max/furtuna/piatra a spart geamul'. Reinhart (1991, 1996) susține că este util ca rolurile tematice să fie clasificate prin trăsături (vezi supra, 4.2.3.), mai degrabă decât să fie considerate primitive. Aceste trăsături sunt c, cauzarea unei schimbări (engl. causing
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
chineză accelerează datorită crizei economice europene Pulsul se accelerează din cauza medicamentelor Hematiile aglutinează din cauza reumatismului Cuvintele se aglutinează ca urmare a asemănării formale Ion albește din cauza grijilor Ion se albește la față de frică Vaporul ancorează de urgență lângă insulă din cauza furtunii Rădăcinile se ancorează adânc în sol ca urmare a vântului puternic Căpița de fân a ars de la o țigară aruncată Mâncarea s-a ars din neglijență Coada motanului (se) cangrenase de la o mușcătură de câine Leul coboară din cauza crizei Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
NEREFLEXIVE A APUNE Soarele apune la vest part. apus, -ă nom. apunerea, apusul A ASFINȚI Soarele asfințește part. asfințit, -ă nom. asfințitul, asfințirea A AVANSA Pata de petrol avansează spre mal part. avansat, -ă nom. avansarea, avansatul A BĂLTI După furtună, apa a băltit mult timp în casă part. băltit, -ă nom. băltirea (băltitul − rar) A COTI Drumul cotește la dreapta (agentiv: Ion cotește la dreapta, spre casa Ioanei) part. cotit, -ă nom. cotirea, cotitul A RĂMÂNE Ion rămâne acasă, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
își înroșește unghiile part. înroșit, -ă nom. înroșirea, înroșitul A SE ÎNSĂNĂTOȘI Dus la spital, Ion s-a însănătoșit repede tranz.: Medicamentele l-au însănătoșit pe Ion part. însănătoșit, -ă nom. însănătoșirea, însănătoșitul A SE ÎNSENINA Cerul se înseninează după furtună tranz.: Femeile înseninează zilele bărbaților part. înseninat, -ă nom. înseninarea A SE ÎNTĂRI Leul se întărește pe zi ce trece tranz.: Ion își întărește poziția în echipă part. întărit, -ă nom. întărirea, întăritul A SE ÎNTEȚI Focul se întețește de la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de la vânt tranz.: Vântul întețește focul part. întețit, -ă nom. întețirea, întețitul A SE ÎNTREMA Ion se întremează cu mâncare bună tranz.: Mâncarea bună îl întremează pe Ion part. întremat, -ă nom. întremarea A SE ÎNTUNECA Cerul se întunecă înaintea furtunii tranz.: Băutura întunecă mintea oamenilor part. întunecat, -ă nom. întunecarea (întunecatul − rar) A SE ÎNVECHI Brânza se învechește tranz.: Cramele învechesc vinul de import part. învechit, -ă nom. învechirea, învechitul A SE ÎNVINEȚI Ion se învinețește de frig tranz.: Frigul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit, -ă nom. rumenirea, rumenitul A SE RUPE Crengile se rup din cauza furtunii tranz.: Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit, -ă nom. rumenirea, rumenitul A SE RUPE Crengile se rup din cauza furtunii tranz.: Furtuna rupe crengile; Ion și-a rupt piciorul la fotbal part. rupt, -ă nom. ruperea, ruptul A SE SCHIMBA Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion termină relația cu Ioana part. terminat, -ă nom. terminarea, terminatul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) CONTINUA Drumul pietruit se continuă cu o cărare Cercetările continuă tranz.: Ion continuă cercetările part. continuat, -ă nom. continuarea, continuatul A (SE) PORNI Se pornește furtuna Ion (se) pornește la drum tranz.: Ion pornește mașina part. pornit, -ă nom. pornirea, pornitul A (SE) SFÂRȘI Discuția se sfârșește rapid Ion sfârșește tragic tranz.: Ion sfârșește un roman part. sfârșit, -ă nom. sfârșirea, sfârșitul NEREFLEXIVE A CONTENI Distracția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și prieten cu Dej, șeful statului, nu avea dreptul decât la una singură! Acest lucru, ca și unele epitete laudative - mi se pare că poetul era comparat cu Zburătorul lui Heliade și, cred, chiar cu Eminescu! - au stârnit o adevărată furtună nu numai la ziarele și revistele partidului, dar și la secția c.c., unde lucrau, printre alții, poeții T. Utan și Ion Brad. Această „scandaloasă cronică”, precum și faptul că Paul, În cele din urmă, l-a angajat pe „prietenul lui
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Macbeth, unde-și „trădează” și o anume stare „colerică”, ce frizează isteria, ca și la Dostoievki. (Shakespeare, Însă, e cu adevărat un caz aparte chiar și printre „cei mari”: două dintre piesele sale „mari”, Visul unei nopți de vară și Furtuna, sunt mai degrabă „introverte”, „flegmatice”, ca și piesele „minore” ce anunță rococco-ul, el „acoperă” și creează În toate „registrele” majore umane. La Tolstoi, pe care Îl considerăm ceea ce se Înțelege printr-un „clasic”, În stil și construcție epică este un
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mirate, cum se Întâmplă când ți se pare că Într-o cameră se aude vocea unei persoane care nu e prezentă!... Sigur, e puțină nebunie În orice profeție, mai ales În acele profeții „ce deranjează”, cele ce vestesc tunetul și furtuna În plină acalmie, sub un cer albastru, senin, surâzător. Și-apoi, e știut, profeții supără și prin aroganță, da-da, prin francă și goală aroganță: cine sunt „ei” de-și permit să urmăreasccă zborul unor păsări care nu se văd
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și Pituț (pe care-l numisem cu un an Înainte secretar general de redacție la România literarăă. Împreună cu Dieter Schlesak, am călătorit toți trei la Koln, unde am dat interviuri la postul de radio Deutsche Welle, definindu-ne poziția față de furtuna politică ce cuprinsese România după „Tezele din iulie”, așa cum făcusem și la Frankfurt, când am atras atenția unei echipe de la televiziunea germană asupra spațiului gol și a prostiei enorme pe care o decisese Dumitru Popescu, secretar c.c., de a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
arhaic și necunoscut civilizației noastre. Astfel, "dintr-un obscur scrib în Orient, Emar-Hud a devenit stăpânitorul spațio-timpului", dat fiind faptul că misterioasa plantă "pare a vorbi de un timp reflectat sau ceva asemănător, legat de oglindă". La întoarcere, în timpul unei furtuni pe mare, Emar-Hud suferă un accident, alegându-se cu o amnezie și uitând "formula" și sfaturile lui Lamparia. Rebega a salvat semințele de crospec și le-a cultivat, în pofida poruncii drastice a înțeleptului să le distrugă, pentru că în lipsa formulei de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
etc. Exemplificăm: Scopul marilor artiști nu este arta, ci omul; Din păcate, omul e pe cale să devină o finalitate fără scop; Cuvântul această povară a gândului; Vezi prea mult și poți prea puțin drama oricărui creator; Cărțile mari seamănă cu furtuna; celelalte sunt vânt; Literatura mare e destin, nu carieră; Proletcultul "salvarea" culturii prin execuție; Lacrimile nu creează. Ele sunt creație; În artă, narcisismul e fecund; în morală, e o catastrofă; Geniul adult cu somn de copil; În artă, fuga de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o dramă de inteligență". Pentru orele de dirigenție, aceste învățături ale lui Lamparia către fiul său din primul secol al mileniului al III-lea" sunt o sursă inepuizabilă de educație estetică, etică, politică și patriotică: ce bogăție de suflet! Ce furtună de idei și sentimente! Câte semințe pot încolți în pământul roditor al adolescenței, făcându-i și pe tineri să gândească "pe marginea spuselor sale"! "Lamparia nu există, dar ia nenumărate chipuri. Desigur, nu ca Proteus, ci ca Archaeus" "Lamparia c
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Astfel, demersul Svetlanei PaIeoIogu-Matta. Încercând "restaurarea transparenței", este compatibil cu noua paradigma a transmodernismului (p. 265). Cunoscuta analistă, "una dintre "logodnicele stelare" ale poetului național" (după o vorbă a lui Paul Anghel), iscând la București, cu ani în urmă, o furtună în eminescologie, mirată apoi ca trăitoare în spațiul helvet de ciudățeniile și alergiile elitiștilor noștri, își continuă preocupările exegetice de impresionantă consistență ontologică. După popasul în "luminișul cristalului", urmează, după câte știm, un studiu consacrat unui Eminescu dincolo de Heidegger, plombat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Eminescu. Politica țaristă, dar și cea bolșevică a avut la bază, printre altele, spusele lui F. Engels, cel care afirmă că: "românii sunt o națiune/ obstacol în calea revoluției mondiale. Românii sunt un popor fără istorie... destinați să moară în furtuna revoluției mondiale, prin conservatorismul lor național. Ei (românii) sunt suporteri fanatici ai contrarevoluției și (vor) rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național". Tocmai despre caracterul profund național, atacat de această fantomă a istoriei mondiale, vorbește poetul M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
privind opiniile lui Engels despre români. Ale lui Marx, care ne avantajează, au fost făcute publice de mult. Puțini cunosc spusele profund jignitoare ale lui Engels le reproducem și aici: "Românii sunt un popor fără istorie, (...) destinat să piară în furtuna revoluției mondiale. Dispariția lor de pe fața pământului va fi un pas înainte." (!!) Consternată este și poziția lui Corneliu Coposu, care considera, apropo de unirea Basarabiei cu Țara, că "n-avem nevoie de încă patru milioane de minoritari", dar și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deocamdată mă simt oarecum bine, dacă bine se poate simți inima mea care duce lipsă tocmai de ce ar avea mai multă nevoie după atâtea vitregii ale vieții. Îi lipsește tocmai limanul salvator pe care să poposească pentru recreare după atâtea furtuni și lupte de ceea ce se cheamă viață. Inima mea e însetată după tine, întocmai cum se simte un explorator ce se găsește în mijlocul unui deșert și nu mai are nici un strop de apă răcoritoare!... Nu mă îndoiesc că și inima
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
D-tale. Cu toată dragostea, V. Apostoleanu Petru Todicescu, str. Canta nr. 1 (cartier Păcurari), Iași, O. P. 9. Ștefan Vancea, str. Decebal, bloc 8, sc. B, Et. I, apt. 6, Iași, cartier Nicolina, tel. 30588. Stan Cucu, str. Șt. Furtună nr. 171. Sector 7, București. O.P. 12, tel. 542832. Corespondența lor era mai veche, că iată rânduri din 1971 expediate de profesor elevului său: Anul Nou 1971 cu sănătate și multe bucurii. Succese remarcabile în activitatea didactică. Mulțumesc pentru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
inimile tuturor o emoție puternică și plăcută, căci ce poate fi mai emoționat decât revederea, după un interval de timp atât de mare, cu cei cu care ai pornit în viață pentru realizarea unui ideal? Au trecut peste capetele noaste furtuni puternice care ne-au zguduit din temelii, pe unii i-a frânt chiar, dar viața și-a continuat mersul înainte. Îți mulțumesc din toată inima pentru invitația ce mi-ai adresat și mă voi strădui să fiu la timp la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]