10,921 matches
-
spaime. N-am idee dacă sunt spaimele închipuirii mele ori ale lumii din afara mea. M-am molipsit de spaime de la părinții mei, dar nu mă simt terorizat. Există un poem, Against Dullness, care e un text cheie în ce privește această arie intimă. În poem, soția mea tocmai a intrat în casă după ce a umblat în ploaie și s-a așezat în fotoliu. Îmi amintesc exact momentul. Haina ei udă, dezorientată parcă, fără culoare, părul ei ud leoarcă m-au făcut să mă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aluneci în poezie? Ce urmărești? Să previi, să îngrozești, să amuzi? GS. Budapesta este un locus pentru incertitudine, emblema lui. O iubesc și mă feresc de ea la fel cum fac cu limbajul. Budapesta închide în ea sensuri istorice și intime. Sensurile stau în ea așa cum ies statuile din ziduri, așa cum cad zidurile. Cred că în Bridge Passages spun chiar: Mă preocupă ce spun zidurile". Nu știu cum să-mi descriu lumea interioară. E în poeme, toată. Ce urmăresc? Să-mi fac o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mult entuziasm, a vrut să refacă acolo atmosfera de lucru de la Salpétrière. Cu surprindere, însă, avea să constate că la Viena climatul era diferit, că aici era foarte vie amintirea șarlatanismului de dinainte al lui Mesmer și că atingerea ariei intime a sexualității a început să-i creeze mai multe dificultăți. Colegii de breaslă, medicii, l-au întâmpinat cu ostilitate, nu credeau în faptul că tulburările isterice pot fi reale și că ele puteau genera tulburări funcționale viscerale. După un deceniu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în memoria acelor timpuri. Controlul politic era exercitat la Sovromconstrucții, ca în orice întreprindere, birou sau uzină, prin Serviciul de cadre însărcinat cu supravegherea fiecărui salariat și care deținea dosarele de care depindea nu numai viața profesională, dar și viața intimă și, de fapt, întreaga viață a fiecăruia. Dosarul omului conținea informațiile personale, autobiografia la zi, precum și declarațiile și informațiile secrete parvenite la Direcția de Cadre. Descopeream, încetul cu încetul, faptul că o birocrație monstruoasă ne supraveghea în permanență. Fiecare om
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
noastră: un inginer, o traducătoare, un copil, o bonă bătrână, oameni încadrați, adaptați, normalizați. Oameni liniștiți. Gândurile noastre tainice, speranța trezită de Revoluția din Ungaria erau ascunse în adâncurile ființei noastre. Nu vorbeam decât între noi sau cu câțiva prieteni intimi. În două cuvine, faptele și gesturile noastre ni se păreau ireproșabile. Am fost oare prea încrezători? Nu destul de vigilenți? Slăbiseră oare autosupravegherea și prudența de care dăduserăm dovadă până atunci? Arestarea lui Vlad, în august 1958, ne-a lovit ca
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
domeniu nu a scăpat acestei stăpâniri! S-a petrecut atunci un lucru monstruos: am avut, împotriva voinței noastre, strânse legături cu minciuna, din moment ce puterea ei era peste tot. Am fost, în chip tainic, aliații ei, până și în viața noastră intimă. Pactul acesta atroce m-a urmărit până în ziua în care am părăsit România. Până în ultima clipă, am fost supusă sau aliată cu cei care ne oprimau. Le vorbeam normal, le zâmbeam, făceam ce trebuia făcut pentru a mă încadra în
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
având intenția de a-l influența pe celălalt"15, discursul se rostește întotdeauna despre ceva, iar criteriul lui de delimitare devine semnificația. Reprezentând, în esență, "comunicare, în anumite condiții de producere, sau parole plus condiții de producere, dezvăluind resorturile sale intime, caracterul acțional al vorbirii"16 (participanți, instituții, timp, loc), conceptul de discurs se impune în lucrările de pragmatică, datorită valențelor interacționale pe care le presupune semantica sa. Spre deosebire de discurs, limbajul se află în situația unei suite întregi de termeni care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
l-a ajutat pe Napoleon al III-lea în încercările sale de a lua puterea și din această cauză a fost închis. El a publicat în 1843 Memorii, care sînt în același timp un jurnal de război fidel și jurnalul intim al unui om "brav, lăudăros, vanitos și don Juan" (Jourquin). Textul caracterizează acest război al Spaniei pe care Napoleon l-a întreprins din 1808 pînă în 1814 pentru a constrînge peninsula inclusiv Portugalia să se supună Blocadei continentale: o guerilla
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație în care pulsează aceeași lumină, preaîndepărtată Dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre cele două sfere, respingînd obiectivările divinului în universalii. Exaltînd demnitatea particularului, ea a pregătit autonomia omului modern. Gînditor aparte, Cusanus a propus un model mai subtil care, păstrînd o relație intimă între transcendent și explicitările sale, nu permitea sedentarizarea celor din urmă, transformarea lor în obiectivări autosuficiente. Dimpotrivă, toate aceste explicitări care, pentru Cusanus, sînt entitățile înseși ale lumii urmează logica convergenței către Termenul divin, în care se află înfășurată realitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate, cea care adună în dialog, ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că, pentru acest efort, instituțiile religiei își păstrează neștirbite rostul de ghid, autoritatea și prestigiul, în măsura în care se mențin transparente față de adevărul pe care îl proclamă. Nu ca obiectivări ale transcendenței conving ele astăzi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aspiră la verticala lui completă, pe cînd cei care respectă morala curentă, colectivă se supun în fond legii generalului, se lasă determinați. Ceea ce sufismul, precum și alte tradiții numesc șlefuirea oglinzii inimii constituie esența efortului spiritual ; ea conduce la o cunoaștere intimă, efectivă a Principiului. în raport cu ea, cunoașterea teoretică e secundară, pregătitoare. Pentru a sublinia acest raport, se consideră că doctrina poate fi, în cazuri excepționale, scurtcircuitată. Au existat sufiți, spune Titus Burckhardt, care se mărgineau să predea șlefuirea oglinzii inimii și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o distanță între convingerile noastre religioase chiar cînd le exprimăm public și viața curentă, obștească sau particulară. Ni se pare firesc să ne comportăm, să gîndim chiar diferențiat, izolînd întrucîtva unele de altele diferitele dimensiuni ale ființei noastre sociale și intime. René Guénon observa, critic, că omul religios acordă astăzi credinței doar un sector strîmt din existența sa, în vreme ce restul vieții și restul concepțiilor lui sînt foarte moderne, ceea ce pentru Guénon însemna neconduse de principii metafizice. Dar el critica fragmentarea, nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
într-o primă etapă a demersului interior, ființa umană obține o perspectivă particulară, propria perspectivă spre divin. Iar, din perspectiva care îi este proprie, din perspectiva ei particulară, ființa se confruntă cu plenitudinea Privirii absolute. și, cum are o viziune intimă a Absolutului, pe care îl percepe, pe de o parte, ca plenitudine și, pe de alta, ca sursă a existenței proprii, ființa particulară tinde să își aroge această plenitudine și să creadă, iluzoriu, în plenitudinea propriei perspective. Tinde să considere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
divin care își manifestă mai mult ca oricînd, în spectacolul public, autorestrîngerea și omul tîrziu modern, definit prin autolimitare voluntară, nu există oare o simetrie care, în distanța radicală dintre contingent și absolut, îi poate face să dialogheze ca doi intimi? în cotidianul său laic, omul tîrziu modern nu reface oare, de foarte departe, gestul transcendenței care se transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o conștiință mai vie, mai subtilă și mai avizată în ce privește sensul spiritual al existenței decît este conștiința omului modern. Au existat dintotdeauna pasionați de Dumnezeu care au mers pe urmele acestui sens cu îndrăzneala și cu libertatea date de întîlnirea intimă cu Cel dorit. Unii au atins limita doctrinei profesate de Biserică și au rafinat-o astfel, alții au trecut dincolo de ea, rafinînd-o din afară. Dar, asumați sau îndepărtați de instituția eclezială, ei își duceau totuși existența într-un cadru religios
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
canalelor de calciu. Grefele arteriale sunt rezistente la formarea plăcilor de aterom, ceea ce explică ratele de patență crescută pe termen lung. Ocluziile tardive ale grefei arteriale sunt de obicei secundare progresiei bolii aterosclerotice preexistente. Rareori, stenoza poate fi secundară hiperplaziei intimei, erorilor tehnice de anastomoză sau formării de ateroame. Dilatările anevrismale ale grefelor necesită corecție chirurgicală în momentul în care depășesc 2 cm. Anevrismele adevărate apar în decurs de 5 ani după BAC la nivelul corpului grefei printr-un mecanism dominat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
a vremii una din paginile cele mai adevărate și răscolitoare”. Apropierea lui Nicolae Labiș de partidul clasei muncitoare, adăuga Vladimir Streinu, avea semnificația unei opțiuni sufletești: „...poet politic în sensul acut al cuvântului. El a înțeles revoluția în înțelesurile ei intime și a cântat-o dinlăuntrul devenirii sale istorice, aducând în peisajul generației sale poetice un efort de gândire, de cunoaștere, un spor de entuziasm”. Analizând poezia lui Nicolae Labiș, G. Călinescu observa senzația deosebită de „materie, cuvintele sunt carnale ca
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
lângă genele mele [...] Pe-atunci te-nvățam, țara mea, te-învățam Cu copaci și cu cer, cu pălmaș și cu vită, Cu luna lividă sclipind în spărtura de geam Și cu gura uscată de foame ca piatra trăsnită.” (Începutul) Trăirea intimă, aurorală a naturii coincide la Labiș cu „învățarea” țării. Labiș lasă impresia unui romantic plin de ardoare, cultivând titanismul și adoptând ca simboluri ale „primelor iubiri” marile elemente cosmice. În „Lupta cu inerția” scrisul lui Labiș face loc îngândurării și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pentru a compune o erotică manifestă. Ea există în scrieri de altă natură, în prima parte din Rapsodia pădurii. Vasta destăinuire, proiect cu suflu narativ, dramatic și filosofic, Rapsodia pădurii este construită din: Locuri și întâmplări, Descrierea chipurilor și Frământare intimă. Poemul a fost imaginat pentru a înfățișa esența unui spațiu geografic așezat în timpul istoric al copilăriei și adolescenței. Rapsodia pădurii verifică existența eroticii implicite, unde tandrețea lasă loc, de cele mai multe ori, regretului. Candoarea absolută nu există nici la nivelul naturii
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pare să se autodefinească, apare ca un personaj obișnuit cu libertatea, puternic influențat de un ritm vital, de o energie febrilă, dezlănțuită: „Pătruns de-un neastâmpăr voios și epocal...” (François Villon) La fel ca Rimbaud, Labiș se scufundă în infernul intim, în năzuința de a ajunge la „necunoscut” și de a-l explica. În Introducerea la Intima comedie se conturează un portret în stil eminescian: personajul e „ostenit și palid” datorită efortului demiurgic de introspecție. Ultimele versuri ale poetului stau sub
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
vital, de o energie febrilă, dezlănțuită: „Pătruns de-un neastâmpăr voios și epocal...” (François Villon) La fel ca Rimbaud, Labiș se scufundă în infernul intim, în năzuința de a ajunge la „necunoscut” și de a-l explica. În Introducerea la Intima comedie se conturează un portret în stil eminescian: personajul e „ostenit și palid” datorită efortului demiurgic de introspecție. Ultimele versuri ale poetului stau sub semnul „oboselii”, al unei senzații de rupere a legăturilor, de o rezonanță stranie. Ele par a
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de departe în căutarea purității legată lingvistic de ideea de alb, încât la un moment dat are impresia că el e singurul care întunecă lumea: „Și-i totul alb și parcă-s rușinat Că singur eu lumina o întunec.” (Frământare intimă) Meșter al cuvântului și bun cunoscător al limbii vorbite, poetul utilizează cu iscusință posibilitățile ei expresive, împrumutând și prelucrând numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
nouă privind tehnica, știința, viața culturală. Cu sens propriu sau metaforic, poetul întrebuințează din domeniul tehnicii cuvinte proprii mai multor sfere: Din anatomie: sânge, arteră, bolnav, pupilă, craniu, bronhii: „Îmi era milă. Mila îmi aducea Mângâietoare lacrimi pe pupile.” (Frământare intimă) Arhitectură: a calcina, bloc, arc ș.a. „Când nu ar fi această înnoire Superbul arc de trece, de beton.” (Frământare intimă) Filozofie: distinct, pasiune, etapă, aspect, amorfă, sentiment, instructivă, fenomen, strat social, plasmă: „Materia își începea, enormă, Viața-n cea mai
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sfere: Din anatomie: sânge, arteră, bolnav, pupilă, craniu, bronhii: „Îmi era milă. Mila îmi aducea Mângâietoare lacrimi pe pupile.” (Frământare intimă) Arhitectură: a calcina, bloc, arc ș.a. „Când nu ar fi această înnoire Superbul arc de trece, de beton.” (Frământare intimă) Filozofie: distinct, pasiune, etapă, aspect, amorfă, sentiment, instructivă, fenomen, strat social, plasmă: „Materia își începea, enormă, Viața-n cea mai primitivă formă.” (Geneza) Geologie: faună, floră, fluviu, mineral, rocă, organic. „Și fluviul curge în curbe-ndoite spre nalturi Cu apele
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]