9,213 matches
-
În Gh. Panu și Iacob Negruzzi, Junimea își află, în mod strălucit, doi cronicari ce vor desăvârși imaginea în posteritate a cercului din care au făcut parte. Ne parvin, pe această filieră a amintirii, efigiile care oscilează între nostalgie și ironie casantă, ecouri ale unei lumi ce nu mai are decât foarte puține puncte în comun cu România secolului XXI. Paginile lui Panu și Negruzzi descriu un univers pentru care vorba de spirit este o prezență naturală în economia unei conversații
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în aliajul de sincronizare naturală cu Occidentul și cultivare a tradițiilor familiale și comunitare este recuperabilă amprenta moldovenească a grupării junimiste. Simbolic, atunci când Maiorescu însuși rememorează, la 1890, întro pagină din Critice, fizionomia peisajului junimist, tonul se încarcă de o ironie nostalgică care îl apropie de proza lui Russo. Trecutul este populat de umbrele grave sau jucăușe pe care le convoacă, aducândule către lumină, textul fondatorului însuși. „Un vis al inteligenței libere“ - în puține ocazii formulările lui Maiorescu au fost mai
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Unirii. Aria temelor dezbătute este cuprinzătoare și înglobează atât realitățile interne - situația nesatisfăcătoare a țăranului, locul femeii în societate, starea învățământului și culturii naționale ș.a. -, cât și relațiile externe ale Principatelor. Stilul are nerv, argumentele sunt folosite cu iscusință și ironia își face loc printre rânduri. Școala publicistică și polemică la care C. a deprins meșteșugul gazetăriei e aceea a lui M. Kogălniceanu. Poeziile rămase de la C., zece cu totul, păstrează aerul epocii. Sunt, cele mai multe, versuri ocazionale, scrise sub impresia evenimentelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
interioritate. Asupra tendințelor la fel de negative care, disprețuind convingerile și formele de cult ale religiilor antice nu făceau decât să diminueze respectul față de factorul religios, au avut o anumită influență ireverența și critica impertinentă a divinităților foarte accentuată în acea vreme. Ironia batjocoritoare cu care mediile intelectuale au primit predica sfântului Apostol Paul la Atena (Fap 17, 15-22), ne arată cu claritate ce atitudini psihologice au trebuit să înfrunte aici misionarii creștini. În cadrul complex al religiozității elenistice au existat și unele elemente
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
același decret, însă continuată în Asia Mică, Siria și Egipt de către Maximinus, care ignora decretul. Între timp, creștinismul a devenit religio licita prin același edict (311) al lui Galerius care sancționa implicit și anacronismul vechilor instituții ale statului; ca o ironie, era tocmai cel care la început se îndârjise împotriva Bisericii prin patru edicte ce legitimau persecuția, iar acum trebuia să se recunoască înfrânt de aceasta. Anul următor Constantin, primind din partea senatului titulus primi nominis, după victoria asupra lui Maxentius (312
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din De corona o căutare deliberată a martiriului, faptă condamnată de Biserică și considerată expresia unei auto-glorificări fanatice, capabile să dea naștere la apariția altor situații de criză cu puterea civilă ce puteau fi evitate cu un minim de prudență. Ironia tăioasă a lui Tertulian nu-i scutește pe creștinii temători de complăcerea lor în acea stare de pace bună și îndelungată, văzându-i capabili de fugă în cazul unei eventuale persecuții. Nu se poate spune cu certitudine, după cum și-ar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Chr.) care și-a pus mâinile pe jar încins și pedepsirea lui Laureolus, tâlharul celebru de la începutul Imperiului, care a fost răstignit (mimări istorice). În fața lipsei de pudoare și a cruzimii acestora, Tertulian (155-230), cu un simț de îngrozire și ironie, exclamă: Celelalte feluri de desfrâu se practică pentru plăcerile voastre, spre dezonorarea zeilor... Am râs și în mijlocul distracțiilor gladiatorilor de amiază... distracțiile înseamnă cruzime. Tacitus ne dă de înțeles că împăratul i-a acuzat pe creștini mai mult ca detestatori
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
înscriu legitim în tentativa optzeciștilor de a destructura limbajul poetic tradițional, versurile lui G. își păstrează timbrul propriu, căci, fără să se lase furat de diversitatea cotidianului și fără să recurgă la arma, atât de des utilizată în epocă, a ironiei, poetul contemplă cu nealterată gravitate o lume de hârtie. Acceptarea biografismului în programul liric poate constitui chiar un jalon al traiectoriei lui literare, diferit apreciată de exegeți: dacă Eugen Simion consideră refuzul realului drept o constantă a unei poezii exclusiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
în rezumat, cuvintele acestuia din urmă. Jay Chapman începe prin a anunța intenția sau planul discursului său, acela de a "comemora aniversarea uneia dintre cele mai oripilante crime ale istoriei"73; cuvântul folosit, "aniversare", cu conotațiile sale pozitive, care frizează ironia, în acest context, ne intrigă, deja, în suficientă măsură, încât să nu rămânem surprinși când, în continuare, Chapman descrie cu precizie și motivul pentru care a ales să comemoreze nefericitul eveniment alături de concetățenii săi care au ales să i se
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Tehnicile de prelucrare și structurare mentală • Reflecția Educația morală • Explicația • Tehnici de convingere • Convorbirea • Dezbaterea • Demonstrația • Simularea • Exercițiul moral • Jocul • Exemplul • Sugestia • Problematizarea • Studiul de caz • Rezolvarea de situații • Aprecierea reciprocă • Aprobarea (acordul, lauda, recompensa, gestica, recunoașterea) • Dezaprobarea (observația, reproșul, ironia, pedeapsa, mustrarea) • Reflecția critică. Educația estetică • Explicația • Observația • Demonstrația • Exemplul • Dezbaterea • Exercițiul • Descrierea • Studiul de caz • Reflecția personală • Sugestia • Tehnici de creativitate • Tehnici de stimulare • Dialogul • Aprobarea • Dezaprobarea • Concursul • Vizionarea • Audiția • Expoziția • Modelarea • Dramatizarea • Simpozionul • Îndrumarea Educația profesională • Explicația • Demonstrația
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ideilor, hipercriticism, sarcasm, rigiditate, lipsă de entuziasm, prețuire a memoriei, interese înguste, competență redusă, neacordare a sprijinului, conformism, autoritate, accent pe competiție, complacere în soluții mediocre, prioritate a rațiunii, desconsiderare a imaginației, critică prematură, frică de critică, neîncurajare a discuțiilor, ironie, netolerare a dezacordului, frică de originalitate, sentimentul inutilității. • Prin inițiere progresivă în găsirea tuturor aspectelor posibile, selecționare a problemelor, selecționare a surselor, fixare a datelor utile, alcătuire de liste de atribute sau sarcini, analiză morfologică, analiză după criterii, imaginare a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
demonstrația, exemplul, exercițiul, jocul, aprobarea și dezaprobarea. Diversitatea procedeelor, tehnicilor specifice: îndemnul, sugestia, sfatul, apelul, dispoziția, entuziasmarea, cerința, rugămintea, aluzia, amenințarea, încrederea, ordinul, povața, lămurirea, încurajarea, stimularea, recompensa, perspectiva, modelul, recunoașterea, lauda, atribuirea de roluri, premierea, mustrarea, reproșul, observația, indiferența, ironia, blamarea, avertismentul, amânarea, etichetarea, pedeapsa, supravegherea, interdicția, atenționarea asupra consecințelor, evaluarea criterială, evaluarea reciprocă, autoevaluarea, reflecția personală, punerea în diverse situații, simularea, utilizarea tradițiilor, organizarea de întreceri, elaborarea de proiecte acționale corective sau ameliorative, utilizarea mijloacelor audio-vizuale, acceptarea riscurilor, cunoașterea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
teatre „populare”, cu un repertoriu de calitate, „naturalist și contemporan”. Literatura oferită gazetei provine în bună parte de la autori botoșăneni. Versuri dau Corneliu Botez, Râul Stavri, I. Păun-Pincio și A. Smelț. Tot Smelț scrie proza, reușită îmbinare de sentimentalism și ironie, alături de V. G. Morțun, Corneliu Botez și Victor Miclescu. Un W. S. traduce din Baudelaire (Une gravure fantastique, La Mort des amants), iar din Turgheniev se tălmăcește o nuvelă sub titlul Borșul. Poetul Dimitrie Anghel trimite versuri. Mai colaborează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286555_a_287884]
-
interne cu secesioniștii, dizidenții și cei care opuneau rezistență în teritoriile ocupate. Altele par să fie victime ale "efectului de bumerang", suferind consecințe dezastruoase și neprevăzute ale unor acțiuni anterioare de politică externă. Independent de motivele reale ale acestor intervenții, ironia guvernelor conservatoare din punct de vedere social dar neoliberale din punct de vedere economic, care extind competențele și dimensiunile statului, nu ar trebui să mai fie ignorată (Johnson 2002). Revenirea statului cu competențe extinse este poate un răspuns deloc surprinzător
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politicii suverane. Kuehls (1996), Dalby (1998) și Stewart (1997), iar dintr-un punct de vedere teoretic diferit și Wapner (1996), avansează toți același argument. Dalby susține, fiind de acord cu criticile ecologiste la adresa "gestiunii ecologice globale", că: "Dilema politică și ironia în acest caz fac ca alternativa la eforturile globale de administrare și anume, descentralizarea politică și controlul local, deseori enunțate ca alternativă politică în teoria ecologistă să rămână în mare parte supusă aceluiași imaginar politic limitat, al analogiei cu sistemul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Prudență, prevedere, anticipare - imprudență, precipitare 73 Puterea banului, manipularea În afaceri 80 Răbdare, perseverență - nerăbdare, grabă 81 Reușită, noroc, mulțumire - eșec, ghinion, dezamăgire 81 Soartă, destin, fatalitate, predestinare - Întâmplare, liber arbitru 84 Speranță, Încredere - dezamăgire, neîncredere, consolare 85 Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm 87 Stăpânire de sine, calm, abținere - mânie, furie, ostilitate, agresivitate 88 Tact, maniere, diplomație 89 Tăcere - limbuție, vorbărie, clevetire 91 Timpurile: trecut, prezent, viitor 92 Tinerețe, maturitate, bătrânețe 94 Virtute - viciu 95 Voință - pasivitate, blazare 99 PARTEA A
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
critic care, mânuind cu abilitate „caricatura”, „proverbul satiric”, „biciul râsului usturător”, au adus imediat corecturile necesare În viața comunității respective. Proverbele sunt, prin urmare, un rod al creației populare și au acest important rol de a face ca, pe calea ironiei, a observației acide sau a râsului sarcastic, să fie restabilit echilibrul social și moral din comunitate, care a fost perturbat de Încălcarea pe moment, de către niște oameni vicioși sau iresponsabili, a normelor etice populare, a legilor tradiționale nescrise care guvernează
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
menite să pună mai bine În valoare nuanțele ironice și să dea „tâlcului” o notă sporită de subtilitate sau de expresivitate. De obicei, În proverbe exprimarea este alegorică, are un Înțeles ascuns (indirect, figurat), deoarece adevărul exprimat direct, printr-o ironie sau satiră nevoalată, ar putea răni prea mult sensibilitatea celui care s-ar simți vizat de un astfel de proverb. Acest Înveliș artistic, figurat al proverbelor te face să te oprești uneori mai mult asupra frazei, asupra conciziei sau plasticității
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
e muma norocului”; străduința creează, Într-adevăr, ocazii favorabile.) Sârguința este pe măsura dorinței, a speranței: „E În natura oricărei dorințe să se stingă, dacă nu e hrănită de speranță” (Cl.A. Helvétius). Casa nemăturată musafiri așteaptă. (Neglijența, delăsarea așteaptă ironii, sancțiuni: „La lelița jucăușă, stă gunoiul după ușă”: „Dă, Doamne, tot sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie nuntă”.) Ai carte, ai parte. (Alte proverbe ne oferă explicația: „școala face omul, om/ ș-altoiul, pomul pom
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a Dalilei, care, plătită de filisteni să-l prindă pe puternicul lor rival Samson, l-a ademenit pe acesta și l-a fermecat cu nurii ei, iar apoi i-a tăiat părul, În care-i stătea toată puterea.) Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasmtc " Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm" Zeflemeaua ca lâna: dac-o torci prea mult, se rupe. Într-adevăr, este greu de ținut cumpăna Între o glumă nevinovată, menită a crea doar bună dispoziție, și o ironie acidă, făcută cu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
filisteni să-l prindă pe puternicul lor rival Samson, l-a ademenit pe acesta și l-a fermecat cu nurii ei, iar apoi i-a tăiat părul, În care-i stătea toată puterea.) Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasmtc " Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm" Zeflemeaua ca lâna: dac-o torci prea mult, se rupe. Într-adevăr, este greu de ținut cumpăna Între o glumă nevinovată, menită a crea doar bună dispoziție, și o ironie acidă, făcută cu intenția vădită de a denigra
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
puterea.) Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasmtc " Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm" Zeflemeaua ca lâna: dac-o torci prea mult, se rupe. Într-adevăr, este greu de ținut cumpăna Între o glumă nevinovată, menită a crea doar bună dispoziție, și o ironie acidă, făcută cu intenția vădită de a denigra pe cineva. De aceea, Înțelepciunea populară a formulat În legătură cu cei care nu știu când, cu cine și mai ales cât să glumească următorul proverb: „Cine glumește trebuie să știe și de glumă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din plin În forul său interior. Μ Nu mă poate convinge cineva mai bine de faptul că are valoare decât prin stima pe care mă simt obligat să i-o port, În conștiința mea. Μ Numai paranoicul crede că, ignorând ironiile celorlalți despre ideile și convingerile sale infatuate, poate să-și păstreze nealterată deplina mulțumire de sine. Μ Nu știu dacă unui călugăr Îi pot Înțelege Întotdeauna credința, dar mă plec În fața tăriei cu care acesta merge pe drumul său. Μ
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
altul de moment, punându-ne astfel Într-un raport fals cu ea! Μ Excesul de politețe manifestat față de cineva exprimă, de obicei, o indecență a atitudinii, deoarece ascunde un anumit interes; dar el poate exprima și un anumit grad de ironie insidioasă la adresa respectivei persoane. Μ Când intelectul nu este atent la vibrațiile inimii, este sortit să devină un intelect artificial, anonim. Μ Logica rațiunii poate fi Încălcată de speranța inimii: poate că acesta este mecanismul psihologic care-i face, de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
poștă că e jurnalist se apropie de masa lui. „Dl Dexter? Întrebă el. Da, răspunse Martins, luat pe neașteptate. Păreți mai tânăr decât În fotografii, spuse bărbatul. [...] Ei bine, ce credeți despre romanul american? Nu citesc niciodată așa ceva, răspunse Martins. Ironie usturătoare binecunoscută, comentă jurnalistul.”(op. cit, p.22) Despre acest concept, vezi și lucrarea mea, Cercetare despre Hamlet. Dialogul surzilor, CU -, Minuit 2002. A doua dintre cele trei pe care le-am amintit În această carte, biblioteca interioară este partea
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]