8,558 matches
-
prins-o pe Natalia Gliga acasă, la Brașov: După 1990, Natalia Gliga s-a pensionat, și s-a întors la Reghin pentru a-și îngriji mama bolnavă. Mai colaborează cu Casa de Cultură, iar în timpul liber citește, sau își îngrijește livada și grădina din fața casei. Pe data de 30 septembrie 2005 Natalia Gliga a primit din partea Ministerului Culturii Și Cultelor, Direcția Județeană Pentru Cultură Culte Și Patrimoniu Cultural Național Mureș o Diplomă de Excelență "pentru contribuția adusă, timp de 50 de
Natalia Gliga () [Corola-website/Science/309625_a_310954]
-
nume tomatelor italiene (pomodoro). Gutuiul este cultivat în zonele centrale și de sud, unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună. Nu sunt culturi de mare cantitate; în general unu sau doi arbori într-o grădină sau livadă. Carol cel Mare a dat ordin să se planteze gutui în livezi mari. Gutuiul este menționat pentru prima dată într-un text englez la sfârșitul secolului XIII, totuși Anglia nu este o zonă foarte propice, datorită temperaturilor mici ale verii
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
sud, unde verile sunt suficient de calde pentru ca coacerea să fie bună. Nu sunt culturi de mare cantitate; în general unu sau doi arbori într-o grădină sau livadă. Carol cel Mare a dat ordin să se planteze gutui în livezi mari. Gutuiul este menționat pentru prima dată într-un text englez la sfârșitul secolului XIII, totuși Anglia nu este o zonă foarte propice, datorită temperaturilor mici ale verii care împiedică gutuia să se coacă în totalitate. De asemenea au fost
Gutui () [Corola-website/Science/309707_a_311036]
-
Hârlăului (Str. Păcurari), începând din secolul al XVIII-lea și cuprinzând trei părți: Muntenimea de Jos, Muntenimea de Mijloc și Muntenimea de Sus. Pe atunci, actualul Bulevard Carol I (Copou) se numea Podul Verde, căci trecea printre vii, grădini și livezi străpunse, ici colo, de acoperișul unui conac boieresc. Între anii 1833-1834, din inițiativa marilor boieri și a Eforiei orașului Iași, a avut loc amenajarea unei grădini publice în Iași, cunoscută astăzi sub denumirea de Parcul Copou și amplasată la acea
Obeliscul cu lei din Iași () [Corola-website/Science/310022_a_311351]
-
rasa Bălțata românească iar la ovine Țurcana. În cazul culturilor, în Mogoș se practică în special o agricultură de subzistență, pe suprafețe relativ mici. Cartoful, în special este principala cultură a mogoșenilor. Legumicultura - atât cât este necesară pentru o gospodărie. Livezile și grădinile de zarzavat ocupă din cele 8063 ha ale comunei doar 25 ha. Pășunile și fânețele naturale sunt cele mai bine reprezentate. În perioada de vară începe așa-numitul sezon de „ strâns al fânului”, nutreț pentru animale, care se
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
1%; <br> 6. Erodisoluri, 22-23 (tipice, vertice): 2,5%. <br> Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 7679 ha (81,1%), pășuni 609 ha (6,4%), fânețe 335 ha (3,5%%), vii 830 ha (8,8%) și livezi 23 ha (0,2%). Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosință "arabil", situația se prezintă astfel: cl I 4388 ha (46,3%), cl a II-a 1876 ha (19,8%), cl. a III-a 2008
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
și Sascut. Activitatea economică principala este reprezentată de agricultură. Din suprafața administrativă a comunei, 52,30 % este reprezentată de terenul agricol. Cea mai mare pondere la nivelul acestuia o au terenurile arabile, restul fiind reprezentat de pășuni, fânețe, vii și livezi. Solurile sunt de tip luvisoluri. Principalele culturi agricole practicate sunt: cerealiere (păioase + porumb), cartoful, legumele și leguminoasele, plantele tehnice (răpită), floarea soarelui . Existența în depozitele de suprafață a cineritele determina că terenul agricol să fie favorabil vitei de vie Viticultura
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
compunerea comunei Hudeștii Mari, împreună cu satele Alba și Lupeni. Nicolae Filipescu-Dubău, preciza în Dicționarul geografic al județului Dorohoi că "satul Bașeu are 96 familii cu 495 suflete, .- parte din așezări sînt mai bune, altele mai slabe, unele au grădini, altele livezi, iar sătenii împroprietăriți aveau 280 ha și 69 ari". Într-o monografie întocmită în anul 1940 de învățătorul din sat, Vasile Turic, rămasă în formă de manuscris se arăta că: "Populația satului numără în total 158 familii, cu 904 locuitori
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
de bucurie și nu știu cum să-i intre în voie, numai să plece mulțumit din casa lor. Închipuiește-ți o casă parohială cu odăi largi, luminoase; pretutindeni, curățenie exemplară, o grădiniță drăgălașă în față, în fund, ograda mare, care dă într-o livadă minunată. Și totul situat într-o poziție neasemănat de pitorească."" Casa parohială are o arhitectură în stil austriac, cu fronton specific perioadei. Ea este compusă din șapte camere mari și înalte, cu cinci ferestre pe latura de sud, spre biserica-monument
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
Lycoperdaceae". Familia are peste 2.500 de specii descrise, încadrate în mai mult de 100 de genuri. Această familie constă in principal din saprofiți, care pot fi găsiți atât în păduri foioase și de conifere ca și prin pășuni tufișuri, livezi, în parcuri precum pe compost și așchii de lemn. Multe acestor specii trăiesc de obicei în grupuri sau în cercuri mari. Familia "" crește pe toate continentele (în afară de Antarctică) din primăvară până în toamnă. Expresia "Agaricacee" pentru limba română nu este validitată
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
(n. 25 decembrie 1914, în cătunul Râturi (azi Livada Beiușului) din comuna Mizieș, județul Bihor - d. 20 iunie 1989 Livada Beiușului) a fost un poet și deținut politic din România. Părinții săi, Constantin și Maria, erau buni gospodari și creștini respectați în sat pentru cinstea și vrednicia lor. Era
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
(n. 25 decembrie 1914, în cătunul Râturi (azi Livada Beiușului) din comuna Mizieș, județul Bihor - d. 20 iunie 1989 Livada Beiușului) a fost un poet și deținut politic din România. Părinții săi, Constantin și Maria, erau buni gospodari și creștini respectați în sat pentru cinstea și vrednicia lor. Era unicul copil la părinți, pe care, bineînțeles, voiau să-l vadă
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
grei de presupusă libertate, poetul Traian Dorz a fost în mod continuu hărțuit, fără a putea fi oprit. În mod metaforic el a devenit, „o harfă spânzurată de-o streașină de închisoare” . În pauzele de „libertate”, cu domiciliul obligatoriu la Livada Beiușului, trudind din zori și până-n noapte la muncile câmpului, seara, întors acasă istovit, cu mâini bătătorite de sapă și de ger, după o cină frugală, se așeza în pat, unde, acoperindu-se complet cu pătura, la lumina lanternei, își
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
scos la lumină fresca interioară originală (din 1532), prin contribuția unor restauratori de pictură murală din România, Austria, Italia, Germania, Franța, Polonia, Cehia, Elveția și Columbia. În prezent, Mănăstirea Probota are în proprietate 25 ha teren arabil, 3 ha de livadă, o grădină de zarzavat și o gospodărie anexă cu păsări și animale. În cadrul mănăstirii funcționează un atelier de pictură (unde se pictează icoane pe lemn și se încondeiază ouă) și unul de croitorie (în care se confecționează haine monahale doar
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și geologic), situate în estul Munților Trascău, în partea sudică a Depresiunii Râmetea (altitudine maximă 779 m și cea minimă de 425 m,) în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
în cetate se aflau o moschee, un depozit de grâu și încăperi pentru o garnizoana de 150 de soldați. În apropierea cetății existau 200 case acoperite cu stuf în care locuia populația săracă, un han, o baie publică, vii și livezi. Guvernatorul local era responsabil cu pază drumurilor comerciale și cu perceperea taxelor vamale în piețele de sclavi.. În timpul războaielor ruso-otomane din 1768-1774 și 1787-1791, Tatar-Bunarul a fost ocupat de trupele ruse. La 22 septembrie 1770, cetatea Tatar-Bunar a fost cucerita
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
stație feroviară este la Cobadin, situată la 64 km. Comuna are o economie agrară și dispune de o suprafață agricolă de 13.928 ha, din care 9.234 ha suprafață arabilă, 3.483 ha pășuni, 1.211 ha vii și livezi. Fondul forestier deține 2.300 ha, din care 1,5 ha proprietate privată, iar restul este în proprietatea Ocolului Silvic Băneasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lipnița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Lipnița, Constanța () [Corola-website/Science/310375_a_311704]
-
angajată la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din anul 1990 și până în prezent. În anul 2007 a câștigat Marele trofeu al Festivalului național de rostire a creației eminesciene "Luceafărul", pentru regia și interpretarea piesei "Abia înțelese". Apariții în spectacole ca: „ Livada de vișini” de A.P.Cehov, regia Andrei Șerban, „Ghetto” de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză, „ Orfeu în infern” de T. Williams, regia Mihai Manolescu, „Bacantele” după Euripide, regia Mihai Măniuțiu, „Roberto Zucco” de Koltes, regia Felix Alexa.
Liliana Hodorogea () [Corola-website/Science/310464_a_311793]
-
glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Acolo unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile și livezi, sunt prezente: potârnichea (Perdix perdix), fazanul comun (Phasianul colchicus), prepelița (Coturnix coturnix). Fauna apelor de munte este reprezentată prin lostriță (Hucho hucho), în apele Vișeului și Vaserului, păstrăvul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymalus thymalus), știuca (Esox lucius), babetele (Cottus poecilopus
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
totală a provinciei era de naționalitate străină, colectivitățile cele mai numeroase fiind cea românească (29.021 , 44,21% din totalul de străini), marocana (10.344, 15,76%) și columbiana (3.849, 5,87%). Scăldat de apele Mediteranei și înconjurat de livezile de portocali, Castellón este așezat între Barcelona și Valencia, la 290 de km. de capitală Cataluniei și 70 de km. distanță de reședință administrativă a Comunității Valenciene, din care face parte. Orașul are 173.000 de locuitori, iar dacă adăugăm
Provincia Castellón () [Corola-website/Science/304981_a_306310]
-
terenuri cu destinație agricolă. Vulcăneștiul se deosebește cardinal de alte localități urbane din republică după suprafață și ponderea atât de mare a terenurilor agricole. Terenurile cu destinație agricolă sunt repartizate astfel: pământ arabil - 9.820 ha, vii - 1.336 ha, livezi - 299 ha. Orașul dispune de 3 parcuri cu o suprafață totală de 3,8 ha. Suprafața fâșiilor de protecție din jurul orașului este de 275,4 ha. Fondul forestier constitue 800 ha. Prima atestare documentară a orașului datează cu anul 1605
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
din 1860, târgul era oficial a 32-a localitate urbană a Moldovei „românești”, după numărul populației (1.845 locuitori). La 7 octombrie 1878, după reanexarea de către Rusia țaristă, Leova avea 350 de gospodării, 5.682 desetine de pământ arabil, 60 livezi mari, o moară de aburi și 6 mori de vânt. Prima școală care avea numai o singură clasă a fost deschisă în 1885, iar peste 4 ani școala avea 2 clase în care învățau 53 de băieți și 43 de
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
republicii la o distanță de 50 km spre sud de municipiul Chișinău. Fondul funciar al or. Căinari constituie 4.294 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinație agricolă, preponderent pământ arabil, plantațiile multianuale ocupă 146 ha dintre care livezile constituie 61 ha iar viile 85 ha. Orașul Căinari, spre deosebire de alte localități are o suprafață relativ mare de pășuni - 497 ha sau 11,5% din suprafața totală. Bonitatea medie a terenurilor agricole este de 65 balohectar. Terenul intravilan este de
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
și cu nume mare. Suprafață e de 745 km pătrați. Ultimul recesamânt din 2008 a arătat că populația a crescut până la 15 000 de oameni. Cricova e plasat pe platforma Moldoveneasca 1000-2000 m, în valea râului Ichel. Aici se întâlnesc livezi, imaș, pădure, câmpii. Solul predominant e cernoziom humificat slab și cele levigate. Climă este temperat-continentală, verile sunt calde și uscate iar iernile reci și blânde. Aici sunt diferite instituții administrative că școlii: școală rusă nr.77; liceul teoretic "A. Mateevici
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
de nemți. În anul 1927 un grup de coloniști (Rott, Eghe, Thin, Gherman) din coloniile Bergdorf (Colosovo), Glinstal (Glinoe), Leninstal (Carmanovo) au format primele așezări pe teritoriul satului. Pe atunci satul nu avea denumire. Locuitorii acestei așezări au sădit primele livezi și primele plantații de viță-de-vie. În perioada formării colhozurilor și sovhozurilor aici mai vin și alți locuitori din Ucraina: Lujanschii Timofei, Cipac Ivan, Agatiev Macsim, Bajora Timofei, Pecerski Serghei ș.a. În anul 1932 s-a format sovhozul №4 al trustului
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]