9,370 matches
-
Ruscăi. A. Grădinițe cu Program Normal din satele: B. Școli primare clasele I - IV: C. Școala generală cu clasele V - VIII Ilia. D. Liceul Teoretic „Silviu Dragomir” Ilia. Principala activitate economică din comuna Ilia este agricultură. Condițiile naturale oferite de Lunca Mureșului, cu soluri roditoare, cu umiditate uneori chiar în exces, cu dealuri joase și condiții climatice excelente, au permis din cele mai vechi timpuri dezvoltarea agriculturii. Un avantaj uriaș este reprezentat de faptul că Ilia se află foarte aproape de cele
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
sosiți în secolul al XVII-lea din Moldova, care mai tarziu s-au contopit cu populația locală. Ocupația principala a locuitorilor a constituit-o tradițional agricultură, în special cultură cepei care dă recolte substanțiale pe parcelele cu sol roditor din lunca râului Mureș, numit local și "berc". În Suseni există până nu demult și o fabrică de cărămidă. Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin - Piatră Neamț, la nord de Reghin.
Suseni, Mureș () [Corola-website/Science/300595_a_301924]
-
atestat de cercetările din 1950 ale colectivului de arheologi Cristești. Rețeaua hidrografică este bogată și e formată din râul Mureș și cei doi afluenți, râul Beica și Râul Habic. Pe râul Mureș se făcea o intensă activitate de plutărit între Lunca Bradului și Arad, începând din 1780, în zonă trecând câte trei plute pe zi. Din monografia localității Petelea reținem interesante date consemnate sub aspect climatologic. Menționăm printre acestea puternica grindină din 20 iulie 1853, consemnată de cantorul bisericii din localitate
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
foarte mult cu cel din satele așezate pe văile dealurilor munților Metaliferi cu delimitare aproximativă astfel: -la vest valea Almaș; -la nord vârfurile Păroasa, Malului, Ciușului, pasul Vălișoara: -la est valea Vălișoara-Fornădia: -la sud valea Mureșului, dar fără localitățile de pe lunca Mureșului Zam, Ilia, Bretea Mureșană, Brănișca unde influențele bănățene, pădurenești, orășănești sunt mai mari. Sunetele cu pronunție diferită (ori mai diferită) față de limba literară, graiul bănățean, ardelean sunt: -"N"-ul(Ñ) care se pronunță ca doi de n mai mici
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
la limita cu județele Olt și Teleorman, pe malurile râului Cotmeana, acolo unde acesta se varsă în Vedea, și în zona cursului superior al râului Tecuci. Este străbătută de șoseaua județeană DJ679, care o leagă spre nord de Hârsești, Stolnici, Lunca Corbului (unde se intersectează cu DN65) și Poiana Lacului (unde se termină în DN65B), și spre sud în județul Olt de Tufeni, Ghimpețeni, Nicolae Titulescu, Văleni, Seaca, Mihăești și mai departe în județul Teleorman de Călmățuiu de Sus. La Șelăreasca
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
Frunzeni este un sat în comuna Lunca din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea Frunzeni este atestată din anul 1319 sub numele de Hrastasiu. În orânduirea feudală este cunoscută la anul 1332 sub numele de Harastașiu. În decursul timpului poartă mai multe nume: Hrastaș, Harastaș, Hrastașu, Mezorostosi. Atestarea
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
e aproape sigur că în jurul lui,a luat ființă satul sau așezarea umană compactă,care avea încredere și siguranța în turnul de pază,iar locuitorii liniștiți își puteau vedea de îndeletnicirea lor care a fost păstoritul sau agricultură,făcută în lunca Mureșului,teren atât de fertil și producător de cereale." Se pare ca turnul respectiv a fost așezat în capul dealului ( unde e astăzi cimitirul) fiindcă acolo "vizibilitatea era excepțională și își atingea scopul pentru care a fost zidit,putând cu
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
a versantului, dând naștere la soluri mai fertile. Pe terenurile plane sau cu înclinații mici, datorită impermeabilității orizontului, apa din precipitații nu pătrunde în profunzime în sol, stagnează în acest orizont, fapt care duce la pseudogleizarea solului. În zonele de luncă sau unde apa freatică este aproape de suprafață se obsearvă fenomene de gleizare și formarea unor soluri hidromorfe cum ar fi solurile gleice, lăcoviștile și soluri clinohidromorfe, sau cu gleizare slab sau moderată a unor soluri deja gata formate. Gruparea (solurilor
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
din Ibănești. - 1 decembrie 1918 - Marea Adunare Națională de la Alba Iulia - participă din Ibănești David Todoran, Dumitru Matei, Gliga Nicolae, Izidor Hărșan, Dumitru Măriuțăului, Pop Ioan a Gorii, Dumitru Cofar. - 1921 - Reforma agrară - sunt împroprietăriți din Ibănești din teritoriul statului „Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni. - 1931 - pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre. - 12 septembrie 1944 - se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
decembrie 1918 - Marea Adunare Națională de la Alba Iulia - participă din Ibănești David Todoran, Dumitru Matei, Gliga Nicolae, Izidor Hărșan, Dumitru Măriuțăului, Pop Ioan a Gorii, Dumitru Cofar. - 1921 - Reforma agrară - sunt împroprietăriți din Ibănești din teritoriul statului „Lunca Iepuri” și „Lunca Zâmți” invalizii, văduvele și orfanii de război, cu suprafața de 10 iugăre și 6 stânjeni. - 1931 - pădurea comunală Ibănești avea suprafața de 2.508 iugăre. - 12 septembrie 1944 - se dau lupte grele în Ibănești; în satul Dulcea a funcționat un
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
sau Dragoslavele, cu o lungime de 11,35 km. Se învecinează în partea de răsărit cu județul Harghita, la sud cu ținutul Sovatei, comuna Chiheru de Jos, la vest cu comuna Gurghiu iar spre nord cu comunele Hodac, Stânceni și Lunca Bradului. Latitudinea 46ș47’ nord, longitudinea 24ș28’ est, altitudinea 530-570 m. Relieful e deosebit de variat. Valea pe care este situată comuna Ibănești, poartă denumirea maiestuoasei corole a Munților Gurghiu. În limitele așezării sunt cuprinse masivele Fâncel (1.684 m), Bătrâna (1
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Boteni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Balabani, Boteni (reședința), Lunca și Mușcel. Comuna se află în marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Argeșelului. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de Hârtiești, Vulturești, Davidești, Mioveni și Mărăcineni (unde se termină în
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
Dâmbovița, caracterizate prin dispunerea izolată a depresiunilor limitrofe munților, ceea ce evidențiază slaba influență a tectonicii și originea lor predominant eroyivă, de contact, așa cum se prezintă și comunele Corbeni și Arefu. Râul Argeș formează în Corbeni un complex care cuprinde albia, lunca și terasa joasă. Dacă albia a suferit modificări morfologice importante, ca urmare a lucrărilor de regularizare și a acumulărilor Vidraru și Oești, în profil longitudinal acesta cunoaște meandre simple care au fost stopate împotriva eroziunii fluviale (la confluență cu Berindești
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
a lucrărilor de regularizare și a acumulărilor Vidraru și Oești, în profil longitudinal acesta cunoaște meandre simple care au fost stopate împotriva eroziunii fluviale (la confluență cu Berindești pe o lungime de 2500 m și cu Varnița pe 500-600 m). Lunca râului are o dezvoltare restrânsă, având lățimi medii de 150-200 m. Cât privește terasa, delurile ocupă cea mai mare parte a teritoriului comunei Corbeni, aceasta având aspecte de creste, fragmentate de o rețea de văi torențiale tributare râului Argeș (Chiciora
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
doar din satul de reședință, cu 1104 locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1864 de locuitori în satele Dragoslavele și Valea Caselor și în cătunele Fundata și Lunca Gârții. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Dragoslavele se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (sfârșitul secolului al XVII-lea, strămutată în 1949
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
Lunca Bradului (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea Lunca Bradului este situată pe râul Mureș în defileul Deda - Toplița, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin - Piatra Neamț, în partea vestică
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Lunca Bradului (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea Lunca Bradului este situată pe râul Mureș în defileul Deda - Toplița, pe drumul național DN 15 Târgu Mureș - Reghin - Piatra Neamț, în partea vestică a Carpaților Orientali în zona munților vulcanici Călimani și Gurghiu străbătută de valea zgomotoasă a Mureșului, care formează
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
constată în tot lungul strâmtorii între Deda și Toplița . Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în defileu are altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea mai lungă străpungere completă de către un râu, 35 km în cadrul catenei vulcanice Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție turistică. Afluenții Mureșului au format
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție turistică. Afluenții Mureșului au format de-a lungul timpului conuri de dejecție din bolovănișuri de andezit. Pe malul drept al Mureșului s-au format numeroase terase, cea mai lungă fiind în localitatea Lunca Bradului constituindu-se ca o depresiune. La nord de râul Mureș sunt situați munții Călimani care cuprind cele mai mari altitudini din șirul lanțului vulcanic Călimani, Gurghiu, Harghita. Acesta culminează cu vârful Pietrosu 2.102 m, Călimani 2.021m, Izvoru
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
valori cuprinse între 0,1-0,3 °C, vara de 18-20 °C iar toamna de 3-12 °C 9. Pe valea Ilvei sunt și porțiuni repezi ca Dugașeu Mic și Dugașeul Mare care produc un zgomot fantastic și o imagine feerică. În Lunca Bradului se mai întâlnesc și izvoare mezotermale care sunt amenajate și utilizate pentru agrement în sezonul estival. Așezată între masivele muntoase ale Munților Călimani și Gurghiu, comuna se încadrează în sectorul de climat continental, în zona climei de munte. Sunt
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
pe vale. Iarna, vânturile de N-E produc în zonă scăderi de temperatură a aerului și transport de zăpadă pe sol. Deoarece elementele cadrului natural sunt de o mare diversitate și complexitate, asociațiile vegetale și biotopurile faunistice de pe teritoriul localității Lunca Bradului cuprind un mare număr de specii și o vegetație bogată. Vegetația se încadrează în regiunea floristică central-european-carpatică, cuprinzând pășuni și fânețe naturale, păduri de molid și foioase, mai ales de fag, în amestec cu rășinoase și o mică suprafață
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș se întâlnesc: lostrița, cleanul, scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă legătură cu distribuția formelor de relief, cu constituția geologică și influențate de condițiile bioclimatice și hidrologice din zonă, solurile comunei Lunca Bradului, au o largă varietate specifică reliefului montan, colinar și depresionar, culoare închisă și podzolice de culoare gălbuie la peste 1.700 m altitudine. Solurile etajului subalpin cuprind podzoluri primare. Este zona molidișurilor de altitudine ridicată, tufișuri de jneapăn și
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
altitudine.14 . Corespunzătoare pădurilor de molid și unor areale cu expunere nordică, la o altitudine de 700-1.800 m sunt solurile brun acide. Solurile brun acide corespund și pădurilor de fag și pădurilor de amestec, fag sau rășinoase.15 În Lunca Mureșului sunt întâlnite solurile argiloiluviale, brune podzolice, soluri higromorfe și de luncă, soluri aluvionale. În general majoritatea solurilor de pe teritoriul comunei sunt favorabile unor culturi agricole.16 Satul Lunca Bradului, reședință de comună, are o vatră cu o suprafața de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
la o altitudine de 700-1.800 m sunt solurile brun acide. Solurile brun acide corespund și pădurilor de fag și pădurilor de amestec, fag sau rășinoase.15 În Lunca Mureșului sunt întâlnite solurile argiloiluviale, brune podzolice, soluri higromorfe și de luncă, soluri aluvionale. În general majoritatea solurilor de pe teritoriul comunei sunt favorabile unor culturi agricole.16 Satul Lunca Bradului, reședință de comună, are o vatră cu o suprafața de 223 ha. Suprafața totală a localității Lunca Bradului este de 31.032
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de fag și pădurilor de amestec, fag sau rășinoase.15 În Lunca Mureșului sunt întâlnite solurile argiloiluviale, brune podzolice, soluri higromorfe și de luncă, soluri aluvionale. În general majoritatea solurilor de pe teritoriul comunei sunt favorabile unor culturi agricole.16 Satul Lunca Bradului, reședință de comună, are o vatră cu o suprafața de 223 ha. Suprafața totală a localității Lunca Bradului este de 31.032,99 ha 4, suprafață în care sunt incluse și pădurile ce mărginesc vatra. Toponimia localitații. Observații toponimice
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]