8,377 matches
-
și mai folositor și ar fi antrenat și mai mult pe acele tovarășe ca Ana Roșculeț. Dar așa, ce exemplu ne dă cartea? După ce Ana Roșculeț Începe să-și Îndrepte greșelile, ea «se plictisește», În concediu Își cumpără pantofi de lux, deși fetița ei avea nevoie de atâtea. Multe apucături de femeie burgheză, multe crize de «nervi», de «fierbințeală» pe care le are mereu Ana Roșculeț, nu se găsesc nici măcar la muncitoarele noastre mai puțin ridicate. Avem noi muncitoare nelămurite, care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
evreiești din Capitală, ca lojile <<Bnei-Brith>>, <<Uniunea Evreilor Români>>”ș.a. Mediatizarea excesivă a incendiului din 16 mai a produs la nivelul întregii țări sentimente de profundă compasiune față de situația locuitorilor năpăstuiți. Prin intermediul trimișilor speciali, principalele ziare naționale au relatat cu lux de amănunte tragicul eveniment. Incendiul neronian din Bacău a creat un adevărat fenomen media. Timp de aproape o săptămână ziare precum „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul” și „Curierul Israelit” și-au deschis edițiile având pe prima pagină titluri precum „Catastrofa din orașul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
600 litri pe minut”, o scară metalică și patru extinctoare marca „Pompier”. În rest, datorită fondurilor bugetare insuficiente, s-a continuat practica „peticirii” vechilor sacale. Tot în septembrie 1926, printr-o ordonanță emisă de consiliul comunal, „toți hotelierii, antreprenorii cinematografelor Lux și Clasic, antreprenorul varieteului Bolta Rece, proprietarii depozitelor de cherestea, petrol, benzină - B. Blum, Marcu Istel, T. David, A. Sechter, M. Braebart, M. Brill, A. Abramovici - sau spirt - S. Mendelovici, M. Naftalis -, precum și proprietarii de farmacii - M. Golișteanu, Marin Malhasovici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oraș - 30 lei; o cursă la/de la gară - 40 lei; o cursă la cimitir/retur - 50 lei; o cursă la cazărmi sau obor - 40 lei; o cursă în afara orașului (cel mult 10 kilometri) - 150 lei; o oră cu mașina de lux - 200 lei. Pe 20 august 1930, Primăria Bacău a încheiat primul contract de concesionare a transportului public local - pe o perioadă de zece ani. Dintre cei trei ofertanți - I. Matasovski, N. Goldenberg și Al. Abramovici -, datorită ofertei financiare mai atractive
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce-l poate ține în brațe, fără a incomoda pe vecin; pe linia I, bagajele vor putea fi transportate pe acoperământ. În timpul călătoriei, este interzis fumatul, aruncatul hârtiilor, accesul animalelor - cu excepția păsărilor ținute în colivie, sau a câinilor mici, de lux, ce pot fi ținuți în brațe”. Conform prevederilor stipulate în contractul din 20 august 1930, personalul mașinilor trebuia să poarte uniformă și șapcă, pe care să fie vizibil numărul de ordin al fiecărui angajat. Măsura era luată pentru amatorii de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vite, casapii (măcelarii) etc., proveneau în special din rândul românilor și armenilor, între ei existând numeroase legături de rudenie. În general, negustorii români își aduceau marfa de băcănie din Galați, iar cei armeni din Brașov. Singurul magazin cu produse de lux era cel deținut de Vasile Șandru zis Galantarul, care-și procura marfa de la Paris. Tot în această perioadă, românii, alături de unguri, dețineau majoritatea și în domeniul meseriilor, dintre care cele mai practicate erau cele de zidari, stoleri (tâmplari), cizmari, bărbieri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oraș ca Bacăul, prezența țilindrului (jobenulă era o raritate, gustată de locuitori numai cu ocazia vizitelor efectuate de diferitele personalități politice sau culturale. În perioada interbelică, pentru vremea rece, peste costumele „complete” sau „de gata”, bărbații obișnuiau să poarte paltoanele „lux” sau cele obișnuite, precum și pardesie. Cămășile bărbătești erau făcute din „zefir” sau din stambă. În materie de încălțăminte, cel mai adesea erau folosite ghetele chevreaux, box sau toval, în vreme ce ghetele de lac erau rezervate clientelei cu stare. Acestea puteau fi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
europeană a rafinamentului și bunuluigust. Un alt salon de coafură era Pompeia. Aici era angajat un „bun coafeur de dame”, din Budapesta, „specialist în cele mai noi coafuri din străinătate, precum și în ondulațiuni cu apă și vopsitul părului”, în vreme ce frizeria Lux avea angajată, începând cu anul 1930, o „coafeuză din Drezda, specializată în ondulațiuni cu apă și ondulațiuni perfecte cu fierul”. Doamnele puteau opta pentru „coafuri en-vogue, aranjamente pentru mirese, maniquire” ș.a. Parfumeriile „Sanitas” și „Paradis” comercializau „anexe ale toaletei” precum
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
organizarea târgurilor și iarmaroacelor periodice, acest eveniment să se fi produs înainte de anul 1904. Spre deosebire de perioada anterioară primei conflagrații mondiale, când în oraș nu a funcționat niciun cinematograf permanent, Bacăul anilor ’20 a avut trei astfel de așezăminte - cinematografele „Clasic”, „Lux” și „Victoria”. Prezența lor ne sugerează nevoia de destindere a locuitorilor, inerentă după patru ani și jumătate de război. De altfel, și în acest domeniu, comediile au fost la mare căutare. Spectatorii, în amintirea unor personaje precum Tontolini sau Cretinetti
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în vedere antreprenorilor de cinematografe din oraș obligația de a-și armoniza infrastructura sălilor cu standardele impuse de noul Regulament de funcționare. La acel moment, în oraș funcționau dou) cinematografe publice - sus-numitul „Clasic” și, pe strada Soarelui nr. 2, cinematograful „Lux” (înființat în anul 1922), cu un antreprenoriat asigurat de Haim Heittner din Brăila. Pentru a putea obține autorizația necesară desfășurării activității, cinematografiștii au fost nevoiți să aducă sălilor de spectacole mai multe îmbunătățiri. În cazul lui Haim Heittner, bunăoară, resursele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din Brăila. Pentru a putea obține autorizația necesară desfășurării activității, cinematografiștii au fost nevoiți să aducă sălilor de spectacole mai multe îmbunătățiri. În cazul lui Haim Heittner, bunăoară, resursele sale financiare au fost serios întrebuințate. Până în martie 1928, în sala „Lux” au fost făcute următoarele investiții: „înlocuirea vechilor sobe cu unele noi, de tuci, aduse din Germania, (...) au fost rărite scaunele, astfel încât să se creeze pasaje de trecere pentru spectatori, a fost mărit numărul ventilatoarelor, iar accesul spre cabină se realiza
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Odată cu apariția sălii „Mărăști” (mai 1929), spectacolele cinematografice băcăuane au intrat în epoca filmului sonor. La scurt timp, pentru a evita falimentul, ceilalți administratori cinematografiști au fost obligați să se supună „noii mode”, deci, au fost nevoiți să reinvestească. Cinematograful „Lux” a fost dotat cu aparate sonore în vara anului 1930 - primul film vorbitor ce a rulat aici a fost producția în limba germană „Atlantic” -, în vreme ce sala „Clasic” se va transforma, începând cu luna mai a anului 1931, în „cinematograful sonor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de către cunoscuți etc. Inevitabil, centrul orașului a exercitat o puternică atracție pentru amatorii de plimbare. Aici, vitrinele magazinelor își împrospătează periodic mărfurile expuse, aici sunt cele mai căutate restaurante și cofetării, numai aici locuitorii pot fi surprinși de inedit, de lux, de extravaganță. În plus, chiar în inima orașului se afla Grădina Publică, cu al său Bufet Restaurant și, atunci când vremea era favorabilă, numeroasele sale programe artistice. Toți artiștii care doreau să susțină spectacole aici trebuiau, mai întâi, să înainteze primarului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
așa-zis dialog, de fapt, o formă radicală de aculturație, a rezultat un produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei, în care idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
așa-zis dialog, de fapt, o formă radicală de aculturație, a rezultat un produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute ale sărăciei și mizeriei, în care idealul egalității de șanse era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lîna englezească, de la postăvăria flamandă și de la axa de comunicare Marea Mînecii-Marea Nordului-Baltica: Bruges îi este simbolul. Celălalt se situează în Italia, unde Genova și Veneția utilizau axa mediteraneană pentru a alimenta Occidentul cu mătăsuri, mirodenii și alte produse de lux din Orient. Între lumea nordică și lumea mediteraneană era nevoie de un loc de întîlnire pentru schimbul de mărfuri și pentru cererea de capital. El se organizează în secolul al XII-lea în Champagne, ale cărei *orașe-tîrg Troyes, Provins, Lagny
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
industrii de consum: pînză de in sau de cînepă din vest, postavuri de lînă din Picardia, din Champagne și din Languedoc, mătăsuri de Lyon și de Tours. Un alt sector important este cel al construcțiilor și al diverselor industrii de lux care depind de construcții. Dimpotrivă, industria minieră și metalurgică nu joacă decît un rol secundar. Comerțul. Dificultățile relațiilor comerciale sînt o altă trăsătură specifică a economiei vechi. Atelajele grele și animalele de povară circulă cu dificultate pe drumurile rău întreținute
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1598. Henric al IV-lea și Sully se raliază *mercantilismului conform căruia trebuie să vinzi în străinătate mai mult decît cumperi de acolo pentru a obține un sold pozitiv în aur și în argint. Sînt încurajate mai ales industriile de lux: mătăsuri, tapiserii, cristale. Avîntul activității economice se manifestă și prin reluarea schimburilor comerciale, atît în interior cît și în exterior: refacerea rețelei de drumuri, începutul construirii canalului dintre Loara și Sena, reluarea traficului porturilor, în fruntea cărora se află Saint-Malo
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vor datora totul. Din echipa pe care i-a lăsat-o moștenire Mazarin, îl păstrează pe Lionne, Michel Le Tellier și pe fiul acestuia, Louvois, pe Jean-Baptiste Colbert, dar se debarasează, încă din septembrie 1661, de Nicolas Fouquet, al cărui lux și succes îl umbresc și care va plăti pentru delapidările lui Mazarin mai mult chiar decît pentru ale sale. Colbert, mare artizan al pieirii ministrului de Finanțe, îl înlocuiește și devine controlor general al Finanțelor, funcție creată pentru el în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reunind trimestrial în volum „tot ce se va produce mai de preț ca literatură inedită în sfera tinerilor scriitori români”, în cuprinsul primului tom fiind anunțat și un roman al lui Mihail Sadoveanu, Frații Potcoavă. De asemenea, alături de ediția de lux pe hârtie satinată, revista este scoasă și în ediție populară. Rubricile obișnuite sunt „Figuri literare” (sunt portretizați Haralamb G. Lecca, D. Nanu, A. Steuerman-Rodion, G.Tutoveanu), „Note de călătorie”, unde scrie Radu D. Rosetti, „Revista revistelor” și „Știri literare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
lulele, a mărgelelor și a altor podoabe, pe cînd ambra este o substanță moale ca ceara, atît de parfumată și aromată, încît își găsește o largă întrebuințare în parfumerie, la confecționarea a tot felul de pastile aromatice, a luminărilor de lux, a pomezilor de păr și a pudrelor. Turcii o folosesc și în preparatele lor culinare și o duc cu ei la Mecca, în același scop pentru care tămîia e dusă la Roma, în basilica Sfîntului Petru. Unii neguțători de vinuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
automobile de aceeași capacitate cilindrică, fabricate de către diferite firme). Diferențele de clasă de calitate se referă la o serie de caracteristici cum ar fi: durata de viață a produsului, aspecte de fiabilitate, factori de siguranță, caracteristici de interschimbabilitate, caracteristici de lux ș.a. Ingeniozitatea specialiștilor s-a concretizat în realizarea unor proiecte mai bune și mai ieftine, care necesită piese mai puține, materiale mai puțin costisitoare, operații de prelucrare mai puține, toate acestea trebuind să nu afecteze performanțele de ansamblu ale produsului
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
Volswagen sau Ford și Toyota. Diferențele de clasă de calitate la cele patru firme se referă la o serie de caracteristici cum ar fi: durata de viață a produsului, aspecte de fiabilitate, factori de siguranță, caracteristici de interschimbabilitate, caracteristici de lux și altele. Cu cât calitatea proiectului este mai ridicată, cu atât costurile vor fi mai mari, ceea ce implică și valori ale produsului mai ridicate. Ingeniozitatea specialiștilor s-a concretizat prin realizarea unor proiecte mai bune și mai ieftine, care necesită
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
putea zice, voința și sentimentul, pe când Moldova mai cu seamă inteligența. Muntenia face o operă mai utilitară; ea își cheltuiește energia în lupta pentru schimbarea ordinii sociale, caută să transplanteze din Apus formele noi. Moldova face o operă mai de lux: ea caută să adapteze cultura apuseană la sufletul românesc, caută să adapteze la noi formele cugetării apusene. De aceea în Muntenia vom găsi o legiune de patruzecioptiști; în Moldova, o legiune de spirite critice și de literatori 1 . 1 Într-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în interesele ei de clasă, căci acum, după 1880, clasa aceasta, crescând din cauza înmulțirii școlilor, nu mai este o clasă privilegiată ca mai înainte; "proletariatul intelectual" își face apariția. Iar nemulțumirile acestei clase devin acute la exemplarele ei mai de lux și din cauza invidiei omului subțire, cu necesități multiple, lipsit de mijloacele de a le satisface (de pildă, grupul de scriitori din Dan). Aceste interese - ale țărănimii, ale răzeșilor, ale meseriașilor (foarte puțin ale născândului proletariat intelectual, și deloc invidia) - vorbesc
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]