9,417 matches
-
povestesc mai pe larg. Noaptea aceea nu știu ce a fost, dar s-a tras în prostie. Cred c-am tras o unitate de foc de tancuri spre Palat, dar în ce nu-mi dau seama. Dacă cineva mă ia la bani mărunți, eu nu știu ce s-a întâmplat în perioada aceea. S. B.: Dar dumneavoastră, în noaptea aceea, unde ați stat? M. M.: La început, pe un tanc, în fața terasei Cina; mai târziu, m-am dus la Crolux. 3.6. Chemarea sovieticilor S.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
eram fumător ocazional dar, numai ca să nu fiu trimis undeva în pauză, fumam și eu ca să fiu în gașca fumătorilor. Cine nu fuma trebuia să facă ceva în timpul fumatului (să mute țintele de exercițiu, să facă tot felul de lucruri mărunte care îi stricau pauza). Acest mic lux a deschis apetitul pentru alte revendicări. Revenind la acea seară, în momentul în care s-au rupt rândurile, Brotea a intrat imediat în panică și a dat comanda: "Pe platou, adunarea!" Nimic. Pentru
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
iar în seara aia Ardeleanu a fost în unitate. A doua zi au urmat discuții, ședință cu toți comandanții de baterii. S-a creat un moment foarte tensionat, foarte neplăcut. Dar Brotea, atunci, a reușit. M. M.: Vedeți, din fapte mărunte, puse una lângă alta, se poate înțelege ce-a fost armata atunci, care e esența ei și câte probleme erau. S. B.: Totuși, revoltele acelea au avut urmări. Noi trebuia să fim lăsați la vatră la sfârșitul lunii mai și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fac. Este vorba de un dandy de mahala, emfatic și limbut, care se comportă ca și cum s-ar adresa deopotrivă unei instanțe și unui auditoriu. Caragiale subliniază „aerul și manierele de mic impiegat” ale personajului, prin urmare un funcționar de rang mărunt. Eleganța, chiar dacă venită pe un fond de penurie, reclamă însă aspirațional un model, pe cel al dandy-ului, înarmat cu „mănuși ; țilindru ; floare-n piept ; baston subțire”. De obicei, trecem cu ușurință peste aceste detalii, însă ele au ponderea lor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
unei ordini superioare care nivelează sub semnul punitivului vinovățiile. O formă de exasperare personală solicită o rezolvare globală, violentă și tribală a unei stări de fapt, în absența unui proces, a oricărei deli- berări. Personajul în cauză, probabil un funcționar mărunt care răspunde la apelativul familiar de Nae, oferă soluția radicală ca pe un panaceu politic. În termenii moderni, soluția este aceea a unei dictaturi, formă politică care nu avea cum să-i fie cunoscută nici lui Nae și nici autorului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un modus vivendi pe care discursul jurnalistic și cel al lui Nae îl împărtășesc odată intrate în rezonanță. Această jubilație în negativ nu are nimic din nihilismul rusesc al unor viziuni apocaliptice, al unor combustii religioase care fac din ființe mărunte precum Kirilov profeți ai apocalipsei. Viziunea are carac- terul unui montaj cinematografic, a unui bricolaj clișeistic, diverse cadre mediatice decupate sunt reasamblate de o manieră manipulativă. Demonii caragialieni nu au încă gra- vitatea profetismului românesc al generației interbelice, nici febra
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
se încadrează în limita propusă de Stat. În acest caz, tirania reprezintă o formă de exces dirijat, etatizat. Jubilația de sensibilitate apocaliptică con- stă în perspectiva unui dezastru delicios cu înghețarea oricărei mobilități într-un instantaneu violent și eficace. Acest mărunt funcționar are preț de o clipă viziunea unei soteriologii crude, în măsură să-i stopeze nu doar incon- tinența discursivă, ci și orice formă de discurs. Însă meca- nismul lui „simț enorm și văz monstruos” camuflează o criză a eului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Turtureanu, ambii cointeresați în afacere, însoțiți de jan- darmi, Lefter pătrunde în forță în locuința pauperă a țigăn- cilor pentru a le teroriza. Comportamentul său reflectă mai degrabă ceea ce Lefter atribuie șefului său, turbarea, adică o furie fără limite. Gesticulația măruntului funcționar sprijinit de brațul înarmat al legii pare ridicolă doar în aparență pentru că violenței sale îi este impusă o limitare chiar de către cel chemat să aplice legea. Acțiunea între- prinsă de căpitanul Pandele și de dl. Turtureanu, are în vedere
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Și zicând aceasta, se uită cruciș, fioros și scrâșnește din dinți.” Gesticulația spune totul, funcțio- narul a devenit un potențial torționar, expresia facială trădează angajamentul în exercitarea oricărei forme de presiune. Turbatul este Lefter Popescu fără nicio îndoială, iar metamorfoza măruntului funcționar spectaculoasă. Derizoria victimă a șefului ascunde în ea inversul neputinței și resemnării, un apetit copios pentru agresivitate. Dispo- zitivul caragialian al lui „Simț enorm și văz monstruos” s-a pus în funcțiune. Scos din cadrul unei existențe paș- nice, terne
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din Situațiunea indica cu un ton profetic forma de sote- riologie radicală, „ne-ar trebui o tiranie ca în Rusia”, însă fără aplomb. Lefter condamnă secolul pentru pierderea biletelor sale de loterie, devenit astfel prin nedreptatea care i se face măruntului funcționar un secol al rușinii. Frazele sunt caraghioase, retorica nemăsurată, iar Lefter are acces la sublim, cuvântul pe care-l descoperă în voca- bularul său și care caracterizează o formă a excesului, un moment apogetic, cel al degradării maxime a
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
scandând etapele unei crize de isterie, câteva figuri esențiale pe care Lefter le incarnează pasager. Trebuie spus că ele nu sunt decât virtualități, potențialități accesibile preț de un moment, de o străfulgerare, tot atâtea fețe spectaculos ivite pe chipul acestui mărunt funcționar ministerial. Care sunt acestea : torționarul, cel care ar fi dispus să smulgă adevă- rul prin orice mijloace de la cele trei femei, filozoful care-și condamnă secolul contemplându-i decrepitudinea, mis ti- cul care trăiește extaza, momentul revelator, revoluționarul cu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
chiar într-un film, după câte aud, făcut după D’ale Carnavalului, Caragiale e dena- turat și încă la un mod grosolan. Se merge pe linia unui zolism fioros, personajele sunt îngroșate, devenind ade- vărați monștri ăs.n.Ă, cum mărunta lume ploieșteană se transformă într-un Dallas, avant la lettre.” Pasajul selectat de Pintilie demonstrează că, la rândul său, Eugen Barbu aude enorm pe filiera zvonului și detectează chiar și în absența unei vizionări principiul de deformare al intepretării pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să dau vina pe emoții sau impresiile transmise? Mi-am propus să nu văd nimic și să nu ascult nimic despre cei care au evoluat înaintea mea. Pentru a nu mă considera măreață față de cei care n-au reușit sau măruntă față de cei ce-mi sunt superiori. Comportamentul meu a fost hilar pentru ziua de azi. Roxi mă asculta și râdea punându-și plapuma peste față. Dar de ce n-am reușit totuși să fiu așa cum fusesem la repetiții? Să fi fost
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
gândurile ascunse ale universului meu. Am pornit din Iași, marți, 27 decembrie, fără să ne gândim la ghinioane, cu acceleratul de 6,15 dimineața. Deși ninsese și Crăciunul l-am trăit alb imaculat, în dimineața plecării a început o ploaie măruntă, așezată și insistentă, bătându-și joc de zăpada care face bucurie copiilor. Emoțiile erau nelămurite, starea psihică neclară (am avut și ghinionul de-a rata examenul de conducere de două ori, în poligon - dar nu asta e important), oboseala acumulată
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o bucătarie colectivă și un spălător curat. Poți asculta muzică grecească și te poți simți foarte bine cumpărându-ți bere mai ieftină și alte produse de la mini marketul de la recepție. Plaja din apropiere nu are nisip, în schimb, pietrișul este mărunt, colorat și foarte prietenos. Te poți așeza direct pe el ca să-ți încălzești oasele. În sfârșit... marea este limpede ca o apă de izvor, caldă și deocamdată liniștită. Pare un loc uitat de lume, deși lume există și aici. Ne
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
intrat în contact prin peregrinările sărăcăcioase pe care le-am întreprins și, dacă aș fi un bun creștin și o mică burghea, aș spune: „Mulțumesc lui Dumnezeu pentru ce-am văzut, și de acum pot trăi din amintiri” sau din măruntele idealuri oferite ființei mele pentru a fi realizate; casa pe care o țin, serviciul pe care-l am, situația socială care-mi este dată. Din păcate (sau din fericire), nu casa, nici serviciul și cu atât mai puțin poziția socială
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
casei, total rupți de realitate. Când cearta, când iubirea, când țigara, când băutura, alimentația haotică și inconștiență crasă. Cam asta despre personajul „Mama”. Bineînțeles că oricine poate spune că este o autobiografie prea lungă pentru un personaj cu trei replici mărunte. Dar îmi place să-mi apropii astfel personajele și, de fiecare dată când o fac, evadez din realitate și-mi las imaginația să zboare nărăvașă. Este și un exercițiu care împiedică plafonarea și ține trează atenția. E ca un joc
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ce natura și civilizația milenară și modernă au adus sub privirile noastre, cercetând și visând. Am întâlnit, în acești ani, prieteni binevoitori, cu adevărat, admiratori sinceri, dar și oameni invidioși, măcinați de neputințele proprii, cârcotași și meschini, roși de răutăți mărunte, ipocriți și bârfitori, care tulburau cu stropi otrăviți aura luminoasă și pozitivă ce ne înconjura. Viața trăită împreună a fost deseori privită ca model pentru un cuplu de artiști și, nu o dată, invidiată de cei care nu au detentă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
brad, pe care surorile îl împodobeau cu minuni meșterite din hârtie gofrată, carton, vată și nuci poleite. Războiul, foametea, greutățile n-au reușit să-l alunge din casa noastră pe Moș Crăciun, care era mereu așteptat cu nerăbdare și darurile mărunte, majoritatea meșterite "în familie" din te miri ce, ne aduceau o nemăsurată bucurie. Primul meu cadou de care îmi amintesc a fost pe la 6-7 ani, un modest penar de lemn, cu flori și animăluțe colorate. Îl dibuisem anticipat prin lada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
e gol", că nu toți diplomații se închină la Pico della Mirandola, iar sacrosanta instituție a MAE poate deveni, încăpută pe mâna unor nechemați, un mecanism "second hand" lipsit de profesionalism, glorie și ștaif, de exercitare și afirmare a unor mărunte și păguboase ambiții personale, o corabie fără cârmaci, aflată în derivă, uneori în situații de criză sau de importanță majoră pentru țară. Peste doi ani de la intrarea în minister, împlinind vechimea legală, m-am prezentat la examenul de secretar 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la un dejun la vila de "protocol". La încheierea dejunului, cei doi președinți au ieșit în curte și reporterii de la presa română și siriană s-au repezit să-i fotografieze și filmeze. Întrucât fotograful personal al președintelui sirian, un bărbat mărunt de statură și cu o chelie respectabilă, se tot străduia să ajungă cât mai în față, un "cameraman" român "vigilent", aflat în spatele fotografului sirian, i-a "scăpat" acestuia pe chelie, pentru "atenționare", ditamai camera TV profesională, în greutate de cca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ne-a salutat respectuos, eu gândind că a știut el Eugen Ionescu ce a știut când a dat Dâmbovița pe Sena! 1979 Chile lindo ! Trecuseră câțiva ani buni de la reîntoarcerea mea de la Berlin, mă achitasem conștiincios de sarcinile "multe și mărunte" ce-mi reveniseră, aveam calificative excelente, reușisem să iau examenele-concurs pentru gradele de Secretar II în 1974 și în 1979 de Secretar I, iar pentru "șefii" mei eram încă "o tânără speranță". Așa că aveam toate motivele să visez la o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
interviuri, organizasem vizitele le Rio ale unor delegații din țară, dădusem vize, consultații consulare, menținusem o susținută corespondență cu MAE și instituțiile din țară și cu cele braziliene. Mă îngrijisem de problemele administrative și financiare ale Consulatului General, multe și mărunte, dorind să ne putem prezenta cât mai bine în fața străinilor care ne onorau cu vizita. Am pregătit din nou cum se cuvine Ziua Națională, rapoartele de sfârșit de an, programul pentru 1994. A venit Crăciunul cu cele 40 de grade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
soției "Fluturi de mătase"(Editura Junimea, Iași, 2007) o frumoasă poezie: Punta del Diablo Un drum lăturalnic rupt din șosea! Cobor încet, cu mirare spre țărm. În față un peisaj dureros de frumos! Printre eucalipți se zărește oceanul tumultuos case mărunte pierdute prin ierburi. Sat pescăresc cu fete frumoase scufundătoare și flăcăi vânjoși, ce se zbat să smulgă oceanului pești și alge și scoici. Când scapă din încleștarea de ape, plămădesc cu migală obiecte mărunte de lut smălțuite-n albastrul furat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
eucalipți se zărește oceanul tumultuos case mărunte pierdute prin ierburi. Sat pescăresc cu fete frumoase scufundătoare și flăcăi vânjoși, ce se zbat să smulgă oceanului pești și alge și scoici. Când scapă din încleștarea de ape, plămădesc cu migală obiecte mărunte de lut smălțuite-n albastrul furat cerului. Punta del Diablo așa i se spune locului unde oceanul nu se odihnește nicicând, născând talazuri înalte și de temut și bătrânii pun din os de rechin cruci albe la poartă! Întoarcerile de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]