8,581 matches
-
particulelor, deoarece acestea pot să conțină informație într-un mod care nu poate fi accesat prin experimente făcute asupra vreuneia dintre ele în particular. Acest fenomen se produce indiferent de distanță dintre particule. Pe baza acestor două proprietăți neintuitive ale mecanicii cuantice (incertitudinea și legătura), au fost inventate două tipuri de protocoale de criptare cuantică. Primul folosește polarizarea fotonilor pentru a codifică biții de informație și se bazează pe natură aleatoare a fizicii cuantice pentru a evita interceptarea mesajului. Al doilea
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
mult încât acest lucru s-ar detecta imediat. Atacul cu "intermediar" nu poate fi folosit pentru că ar fi nevoie de măsurarea unui electron legat, ceea ce l-ar modifică și pe celălalt, urmată de reemiterea ambilor fotoni, lucru imposibil după legile mecanicii cuantice. Din cauza faptului că o linie de fibră optică e necesară între cei doi agenți care folosesc criptarea cuantică, întreruperea comunicației poate fi făcută foarte usor tăind linia sau, măi discret, încercând interceptarea informației transmise. Dacă se poate interveni în
Criptare cuantică () [Corola-website/Science/302978_a_304307]
-
În cadrul fizicii, dualismul corpuscul-undă se referă la faptul că materia prezintă simultan proprietăți corpusculare și ondulatorii. Este vorba despre un concept central al mecanicii cuantice, care a înlocuit teoriile clasice asupra naturii materiei. Anumite fenomene pun în evidență caracterul ondulatoriu (interferența, difracția, polarizarea), pe când altele demonstrează caracterul corpuscular (emisia și absorbția luminii, efectul fotoelectric, efectul Compton). Bazându-se pe studiul acestor fenomene, teoriile clasice
Dualismul corpuscul-undă () [Corola-website/Science/299498_a_300827]
-
cât mai exactă a particulei duce la imposibilitatea determinării impulsului și, invers, o definire cât mai exactă a lungimii de undă presupune o imprecizie în stabilirea poziției particulei. Principiul de incertitudine stabilește limitele dintre teoriile fizicii clasice și cele ale mecanicii cuantice. Teoriile clasice nu presupun existența unei limitări a preciziei cu care se poate determina o mărime, singurul impediment în determinarea unei valori exacte fiind sensibilitatea aparatelor de măsură. Această ipoteză poate fi considerată corectă la nivel macroscopic deoarece proprietățile
Dualismul corpuscul-undă () [Corola-website/Science/299498_a_300827]
-
descrise în 1936 de către Alan Turing. Deși modelele erau proiectate inițial pentru a fi fezabile din punct de vedere tehnic, mașinile Turing nu au fost gândite pentru a fi tehnologii practice de calcul, ci un experiment mental despre limitele calculului mecanic; astfel, ele nu a fost niciodată construite. Studiul proprietăților lor abstracte este util în informatică și teoria complexității. Conjectura Church-Turing postulează că orice problemă de calcul bazată pe o procedură algoritmică poate fi rezolvată de către o mașină Turing. Această "conjectură
Mașină Turing () [Corola-website/Science/299502_a_300831]
-
secolului al XX-lea, Einstein, în teoria relativității generale, a prezis cu succes eșecul modelului lui Newton pentru gravitație, lansând conceptul de continuum spațiu-timp. Teoria mai recentă cunoscută sub numele de Modelul Standard din fizica particulelor asociază forțe la nivelul mecanicii cuantice. Modelul Standard prezice că unele particule de schimb sunt mijlocul fundamental prin care sunt emise și absorbite forțele. Sunt cunoscute doar patru interacțiuni principale generatoare de forțe: tare, electromagnetică, slabă, și gravitatională. Observațiile din fizica particulelor de energii înalte
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
cu celelalte două. Echilibrul apare atunci când forța rezultantă ce acționează asupra unui obiect este zero (adică suma vectorială a tuturor forțelor este zero). Există două feluri de echilibru: echilibru static și echilibru dinamic. Echilibrul static a fost înțeles înainte de inventarea mecanicii clasice. Obiectele în repaus au forță totală acționând asupra lor egală cu zero. Cel mai simplu caz de echilibru static are loc atunci când două forțe sunt egale în modul dar de sens contrar. De exemplu, un obiect pe o suprafață
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
descriere completă a spectrului electromagnetic. Totuși, tentativa de a reconcilia teoria electromagnetică cu două observații, și anume efectul fotoelectric și inexistența catastrofei ultraviolete, s-a dovedit problematică. Prin eforturile fizicienilor teoreticieni, s-a dezvoltat o nouă teorie a electromagnetismului cu ajutorul mecanicii cuantice. Această ultimă modificare adusă teoriei electromagnetice a condus în cele din urmă la electrodinamica cuantică, teorie care descrie toate fenomenele electromagnetice ca fiind mijlocite de particule-unde denumite fotoni. În electrodinamica cuantică, fotonii sunt particula purtătoare fundamentală, care descrie toate
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
structură extinsă și forțele ce acționează într-o parte a unui obiect ar putea afecta alte părți ale obiectului. Pentru situațiile în care structura ce ține atomii unui corp împreună poate curge, se poate contracta, extinde sau schimba forma, teoriile mecanicii continuumului descriu modul în care forțele afectează materialul. De exemplu, în fluide, diferențele de presiune au ca efect forțe pe direcția gradientului presiunii, după cum urmează: unde formula 57 este volumul corpului din fluid și formula 58 este funcția scalară ce descrie presiunea
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
laboratorul de fizică moleculară, acustică și optică al Universității din București, a desfășurat o bogată activitate de cercetare științifică concretizată în lucrările publicate în țară și străinătate. Cele mai semnificative lucrări științifice sunt următoarele: După ce a determinat cu precizie echivalentul mecanic al caloriei, Miculescu a construit un dispozitiv special format dintr-un calorimetru cu apă în care erau rotiți cu un motor electric 4 cilindri concentrici, iar vasul calorimetric propriu-zis avea trei palete longitudinale și alte trei circulare pentru ca apa să
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
cal. Valorile determinate anterior, chiar de mari fizicieni ca J.M. Joule (1819-1889), E.M. Lenz (1804-1865) și J.A. D’Arsouval (1851-1940), prezentau o serie de abateri de până la 20% față de valoarea reală, fiind dificil de utilizat în practică. Valoarea echivalentului mecanic al caloriei descoperită de Miculescu a fost înscrisă în tabelele internaționale de constante și a devenit o constantă fundamentală a termodinamicii. În anul 1950, Comitetul Internațional de Măsuri și Greutăți a adoptat valoarea găsită de Miculescu care a fost ușor
Constantin Miculescu () [Corola-website/Science/304656_a_305985]
-
exemplu în docuri sau în orașe). Locomotiva este condusă din spatele cazanului, iar echipajul este protejat de o cabină, numită marchiză. În mod normal este nevoie de un echipaj de cel puțin două persoane pentru a opera o locomotivă cu abur: mecanicul este responsabil de accelerația, frânarea și viteza trenului, pe când fochistul este responsabil de menținerea focului, a presiunii și monitorizarea apei din cazan și tender. Înainte de apariția frânelor automate exista și un alt treilea membru al echipajului de pe locomotivă, frânarul. Puterea
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
este trimis pe șine pentru a îmbunătății aderența și a face posibilă frânarea la timp în prezența precipitațiilor. Cutia cu nisip sau domul cu nisip este de obicei montat deasupra cazanului. Pistoanele și valvele celor dintâi locomotive erau unse de mecanic, care turna seu direct în țeava de evacuare. Pe măsură ce vitezele și distanțele creșteau a fost necesară utilizarea mecanismelor automate de ungere. Unul dintre cele mai vechi mecanisme de ungere avea ca principiu de funcționare dezlocuirea unei rezerve de ulei cu
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
cifre astfel: "#roți de direcție" - "#roți de tracțiune"- "#roți de susținere". Exemplu: 2-4-2 semnifică o pereche de roți în față care sunt montate pe un ax (osie), 2 osii motoare (4 roți) și în spate o osie ce susține cabina mecanicului și/sau o parte din cazan. Clasificarea UIC (numită și „notația germană”) se folosește pe continentul european cu excepția Marii Britanii. Notația este asemănătoare doar că se referă la numărul de osii, iar osiile de tracțiune sunt notate cu majuscule(A=1
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
Șnururi (inclusiv câlți),fibre (diferite de cele metalizate și de cele din păr de cal) Ex 5606 00 91 ex 5606 00 99 Tul și alte materiale transparente dar diferite de cele țesute,tricotate sau croșetate,dantelă confecționată manual sau mecanic,simplă cu dungi sau motive Ex 5804 10 11 ex 5804 10 90 ex 5804 29 90 Ex 5804 10 19 ex 5804 29 10 ex 5804 30 00 Etichete,insigne și articole asemănătoare din materiale textile nebrodate simple cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
povestește că pentru a permite unui vechi prieten să joace fără să se deplaseze, foarte bun jucător însă afectat de reumatism, un anume Ernest Pitiot a imaginat lansarea pied tanqué într-un cerc desenat la sol. Începând cu 1930, un mecanic Jean Blanc de St. Bonnet-le-Château a avut ideea de a înlocui bilele de lemn cu bile metalice și abia în anul 1955 un fabricant de încuietori local, Fréderique Bayet și prietenul său Antoine Dupuy, au creat primele bile în oțel
Pétanque () [Corola-website/Science/303810_a_305139]
-
2. Sistem de diluare cu tub VENTURI cu curgere critică (sistem CFV- CVS) (figura III/5/3.2) 3.2.1 Utilizarea unui tub Venturi cu curgere critică în cadrul procedurii de prelevare cu volum constant reprezintă o aplicație a principiilor mecanicii fluidelor la condițiile de curgere critică. Debitul amestecului variabil de aer de diluție și gaz de eșapament este menținut la o viteză sonică, care este direct proporțională cu rădăcina pătrată a temperaturii gazului. Debitul este controlat, calculat și integrat în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
în 1925 (cu 5 ani înainte ca Ferdinand Porsche să facă publică versiunea sa), concepea un prototip ce avea să stea la baza renumitului model. O altă personalitate care a adus o contribuție semnificativă la nașterea Type 1 a fost mecanicul austriac Hans Ledwinka, ce a integrat multitudinea de inovații ale sale în modelul Tatra T77. Versiunea îmbunătățită, T79, este modelul ce l-a impresionat pe Adolf Hitler și l-a determinat să aducă pe străzile germane un automobil similar. Mai
Volkswagen Broscuță () [Corola-website/Science/303854_a_305183]
-
intactă o apărare aeriană în timpul unei invazii. Prin urmare, JAS 39 a fost proiectat să decoleze de pe piste lungi de doar 800 de metri acoperite de zăpadă. O altă cerință a fost redisponibilizarea pentru misiuni în 10 minute de către un mecanic și 5 recruți; acest lucru presupune ca reînarmarea, realimentarea, inspectarea și întreținerea avionului să fie executate în mai puțin de 10 minute. Principalele componente ale fuselajului (inclusiv structura de rezistență) nu necesită întreținere sau sunt ieftin de întreținut. Prin urmare
JAS 39 Gripen () [Corola-website/Science/303995_a_305324]
-
pe baza unor rețete, la care se respectă cu fidelitate caracteristicile materialelor constitutive: liantul, apa, agregatul și alte adaosuri-în vederea obținerii calităților proiectate. Odată compoziția stabilită, urmează dozarea materialelor și apoi prepararea betonului. Prepararea betonului se poate efectua manual sau mecanic. Prepararea manuală se face la lucrări de mică importanță prin amestecarea nisipului cu cimentul și cu pietrișul. După ce s-a obținut un amestec omogen, se introduce treptat apa până rezultă un beton de consistența dorită. Prepararea mecanică a betonului se
Beton () [Corola-website/Science/304019_a_305348]
-
feroviare sau de tramvai sau ale materialului rulant; accesorii, componente și părți ale acestora 495d 35.20.40 Părți ale locomotivelor feroviare sau de tramvai sau ale materialului rulant; accesorii, componente și părți ale acestora; echipament de control al traficului mecanic 49540 8607, 8608 35.20.9 Servicii de reparere și întreținere, recondiționare a locomotivelor feroviare și de tramvai și a materialului rulant 886ii 35.20.91 Servicii de reparere și întreținere a locomotivelor feroviare și de tramvai și a materialului
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
() a fost un fizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române (1955) și vicepreședinte al acesteia (1963-1985). Este unanim considerat drept fondatorul școlii române de "fizică teoretică". A făcut cercetări în domeniul termodinamicii, a fizicii statistice, mecanicii cuantice, fizicii atomice și în fizica particulelor elementare. S-a născut la 14 martie () 1908 în București, ca al treilea și ultimul copil al matematicianului Gheorghe Țițeica și al soției sale Florence/Florica (n. Thierrin). După absolvirea liceului Mihai Viteazul
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
o mare varietate de tehnici moderne de cercetare (ex: rezonanta magnetica și nucleara, analiza termica diferențială, simularea Monte-Carlo, etc.). Prin metoda observației fenomenele fizice sunt studiate în desfășurarea lor naturala, fără intervenția explicită a cercetătorului. Niels Bohr (1885-1962), unul fondatorii mecanicii cuantice, sublinia importanța observației afirmând că „nici un fenomen fizic nu poate fi definit ca atare dacă nu este observabil”[1]. Probabil unul dintre cele mai simple și mai banale exemple de observație în fizică este cel care sta la baza
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
devine principiu. Cu alte cuvinte, principiul este o lege fizică care nu mai are nevoie de demonstrație, a cărui valoare de adevăr nu mai poate fi pusă la îndoiala sau contestată. Exemple de principii fizice sunt legea conservării energiei, principiile mecanicii clasice, etc. Majoritatea legilor fizice sunt cantitative, fiind exprimate prin formule matematice. Pentru a stabili astfel de relații intre mărimile fizice, este nevoie de măsurarea acestora. Prin măsurare se realizează compararea unei mărimi fizice cu o mărime de aceeași natura
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
suprapuse. Cea mai mare orgă din lume are șapte manuale (claviaturi). Mecanica, numită și "tractură". Este sistemul care, la apăsarea degetului pe clapă, deschide ventilul care alimentează tuburile corespunzătoare cu aer. Legătura dintre clape și ventilul aferent se poate realiza: mecanic (prin pârghii), pneumatic (prin țevi de presiune, din plumb sau alte materiale), electric (ventilul fiind acționat de electromagneți) sau electronic. Tuburile. Acestea produc sunetul orgii prin vibrația unei coloane de aer în interiorul lor. Pot fi de tip "labial" (adică fluiere
Orgă () [Corola-website/Science/303942_a_305271]