9,547 matches
-
din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit în componența actuală la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Brăești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de „la Moara lui Chilcoș”, aflat la sud de satul Albești, unde s-au găsit așezări medievale din secolele al XIV-lea-al XV-lea și din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolul
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,59%). Pentru 3,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Ceplenița, Buhalnița, Vârâți, Moara Prefectului, Sticlăria și Borosoaia, având în total 2384 de locuitori. Funcționau în comună 12 mori de apă, două școli cu 56 de elevi, și două biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3127
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Ceplenița, Buhalnița, Vârâți, Moara Prefectului, Sticlăria și Borosoaia, având în total 2384 de locuitori. Funcționau în comună 12 mori de apă, două școli cu 56 de elevi, și două biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3127 de locuitori în satele Buhalnița, Ceplenița, Moara Prefectului, Vârâți și în cătunul Petroșica. Comuna a
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
total 2384 de locuitori. Funcționau în comună 12 mori de apă, două școli cu 56 de elevi, și două biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3127 de locuitori în satele Buhalnița, Ceplenița, Moara Prefectului, Vârâți și în cătunul Petroșica. Comuna a fost desființată în 1931, satele ei trecând la comuna Scobinți, însă a fost reînființată la scurt timp în alcătuirea actuală (preluând satul Zlodica de la comuna Cotnari). În 1950, comuna a trecut în
Comuna Ceplenița, Iași () [Corola-website/Science/301264_a_302593]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Ciurea, Picioru Lupului, Curăturile, Slobozia, Poiana cu Cetatea, Lunca Bârnovei, Todirel și Cercu, având în total 2009 locuitori. În comună funcționau o moară de aburi, patru biserici și două școli cu 75 de elevi (dintre care 13 fete). În timpul Primului Război Mondial, în comună a avut loc un grav accident feroviar. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 3618 de locuitori în
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași si era formată din satele Costuleni și Măcărești, cu o populație de 1408 locuitori. În comună existau o moară de vânt și una de aburi, două biserici și două școli cu 74 de elevi (dintre care 5 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în plasa Podoleni a județului Fălciu și comunele Covasna și Cozia
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Crasna a județului Vaslui și era formată din satele Ciortești, Șerbești, Pribești, Deleni, Coropceni și Crasna, având în total 2784 de locuitori. În comună funcționau două mori cu aburi, o școală și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire, cu o populație de 4445 de locuitori, în plasa Codăești a aceluiași județ. În 1931, satul Pribești a fost transferat comunei Codăești, comuna rămânând
Comuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594]
-
ar putea să hrănească peste 100.000 de cai.”" La 12 septembrie 1468 (6976) la Suceava, printr-un hrisov domnesc, Ștefan cel Mare confirmă lui Frâncu, Trifu, Ivan și Isaiia stăpânirea peste satul lor de baștină Frânceștii la Cârligătură, cu moara și seliștelece se țineau de ea, "„să le fie lor (...) uric și cu tot venitul lor.”"
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
XIX-lea, comuna purta denumirea de "Păușești", făcea parte din plasa Cârligătura a județului Iași și era formată din satele Păușești, Dumești, Hoisești, Căcărăzeni, Buțulucu, Holm, Scobălțeni, Chilișoaia și Frumușelele, având în total 2497 de locuitori. Funcționau în comună șase mori de apă și două cu aburi, cinci biserici și trei școli cu 96 de elevi. Anuarul Socec consemnează schimbarea numelui comunei în "Dumești", comună ce făcea parte din plasa Bahlui a aceluiași județ, având 2383 de locuitori în satele Dumești
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Suceava și era formată din satele Cristești, Herești, Homița, Moțca și Boureni, având în total 5425 de locuitori. În comună funcționau trei mori, două școli mixte cu 70 de elevi, și șase biserici, iar principalul proprietar de pământuri era prințul Gr. M. Sturdza. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire în plasa Pașcani a aceluiași județ, având 6197 de locuitori. În
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Golăești, Podu Jijiei, Odaia-Branu, Petrești, Medeleni, Chișărăi și Lăzăreni, având în total 1584 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1959 de locuitori în satele Bran, Chișărăi, Cilibiu, Coada Stâncii, Golăești, Medeleni, Petrești și Podu Jijiei. În 1931 i s-
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Bârlești", făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Bârlești, Totoești, Erbiceni și Spinoasa, având în total 2375 de locuitori. Funcționau în comună o moară de apă, una de aburi, două școli cu 80 de elevi, și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna cu noul nume de "Erbiceni", în aceeași plasă și având 3194 de locuitori și aceeași structură (cu satul Bârlești separat
Comuna Erbiceni, Iași () [Corola-website/Science/301276_a_302605]
-
-lea, comuna purta denumirea de "Băiceni", făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Băiceni, Dădești, Cucuteni, Zbierești, Săcărești, Balosinești, Cârjoaia, Bărbătești și Coasta Măgurii, având în total 2258 de locuitori. În comună funcționau șase mori de apă, trei școli cu 96 de elevi (dintre care 31 fete) și șase biserici ortodoxe. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ, având 3131 de locuitori în satele Băiceni, Balș, Bărbătești, Cârjoaia, Coasta Măgurii
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
clasificarea culturii în fazele A, B și AB; în afara acestei așezări, în cadrul sitului se mai găsesc așezări din eneoliticul târziu (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada geto-dacică și secolul al III-lea e.n. Alt sit arheologic de interes național este cel de la „Dâmbul Morii”, la marginea de nord-vest a aceluiași sat, unde s-au găsit alte vestigii ale culturii Cucuteni, faza AB. În rest, alte șapte situri arheologice și alte trei clădiri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
denumirea de "Valea Satului", făcea parte din plasa Fundul a județului Vaslui și era formată din satele Grajdurile, Valea Satului, Ciocârlești și Cărbunari, plus micile așezări Golia, Cocordel și Lunca, având în total 1072 de locuitori. În comună existau o moară de vânt, o școală și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Codăești a aceluiași județ, având 1672 de locuitori în satele Cărbunari, Ciocârlești, Cocordel, Grajduri, Lingurari, Sperieți și Valea Satului, reședința comunei fiind satul Grajduri. În
Comuna Grajduri, Iași () [Corola-website/Science/301279_a_302608]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționa, în plasa Cârligătura a județului Iași, comuna Buznea, formată din satele Buznea, Gănești și Jora. Ea avea 1106 locuitori și în ea existau două biserici, o școală și patru mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Buznea în aceeași plasă, având 1267 de locuitori în satele Buznea, Dădești, Gănești și Jora. În 1931, comuna Buznea dispăruse, satele ei probabil trecând la comuna urbană Târgu Frumos. Comuna s-a
Comuna Ion Neculce, Iași () [Corola-website/Science/301286_a_302615]
-
nouă moșie). Astfel, prin creșterea demografică, redistribuirea terenului și/sau vinderea lui, sătul a devenit de tip răsfirat-adunat. Contextul geografic este variat. La intrarea în sat (la dreapta de la șoseaua principala) începe primul deal (colina), la baza căruia se află moară satului, iar în vârful acestuia este o bifurcație care separă satul vechi, cu case bătrânești, de cel nou. Satul nou se continuă pe brațul stâng, pe un fel de platformă, în timp ce satul vechi se continuă în vale. Satul vechi mai
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
viteza. Față de situația dinamicii atmosferei din zona orașelor Iași și Vaslui, perioadele când nu bate vântul sunt mai dese (circa 36 % calm atmosferic anual). De aceea, aici numai în sectorul central și sudic al comunei se pot construi centrale eoliene (mori de vânt) Furtunile mari (vară) și viscolele puternice (iarnă) au frecvență și intensitate reduse. Precipitațiile atmosferice au o cantitate medie de 550-650 mm anual, cu un maxim în luna iunie (96 mm) și un minim în luna martie (28,3
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Crasna a județului Vaslui și era formată din satele Dobrovățu-Moldoveni, Dobrovățu-Ruși și Dumasca, cu o populație de 2777 de locuitori. În comuna funcționau o moară de apă, o școală, două biserici și o mănăstire și un penitenciar, iar principalul proprietar de pământuri era Domeniile Coroanei. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasă Codăești a aceluiași județ, având 3400 de locuitori și aceeași alcătuire. În
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Holboca, Dancu, Valea Lungă, Rusenii Vechi, Rusenii Noi și Coada Stâncii, având în total 1455 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, patru de vânt și trei de aburi, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1942 de locuitori în satele Dancu, Cristești, Holboca, Orzeni, Ruseni și Valea Lungă. În
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Stavnic a județului Iași și era formată din satele Mogoșeștii Frumoasei, Mogoșeștii Gălăței, Budești, Mânjești și Vocotești, având în total 1947 de locuitori. În comună funcționau o moară de vânt, două de apă, două școli cu 101 elevi, și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codru a aceluiași județ, având 2668 de locuitori în satele Budești, Mogoșești, Hadâmbu și Mânjești, și în cătunul Schitu
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
Popricani este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cârlig, Cotu Morii, Cuza Vodă, Moimești, Popricani (reședința), Rediu Mitropoliei, Țipilești, Vânători și Vulturi. Comuna se află în estul județului, la nord de municipiul Iași, pe malurile râului Cacaina și pe ale Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
XIX-lea, comuna purta denumirea de "Rediul Mitropoliei", făcea parte din plasa Copou a județului Iași și era formată din satele Rediu Mitropoliei, Moinești, Popricani, Coarba, Țipilești, Iepureni și Izvoarele, cu o populație 1698 de locuitori. În comună existau două mori de aburi, două școli cu 67 de elevi, și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2765 de locuitori în satele Iepureni, Horlești, Izvoarele Măimești, Popricani-Corbu, Rediu Mitropoliei, Țipilești și Zaharna. În 1931, comuna a
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat. Zece obiective din comuna Popricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice: situl de „la Popi” (1,5 km vest-sud-vest de satul Cotu Morii); situl de pe dealul crângului „Valea Șipoțelului”, la 1 km vest de satul Cuza Vodă și la 1 km nord de pădurea Cârlig; situl de la „Rufeni”, la 300 m sud de satul Vânători; situl „din Islaz”, aflat în estul satului Rediu
Comuna Popricani, Iași () [Corola-website/Science/301301_a_302630]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Turia a județului Iași și era formată din satele Roșcani, Rădeni, Borșa, Găureni, Albota, Eduțu, Căuești și Păuleni, având în total 1957 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, una de aburi, cinci biserici și trei școli cu 102 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1047 de locuitori în satele Căuești, Păuleni, Rădeni și Roșcani. În 1931, comuna a fost desființată, satele
Comuna Roșcani, Iași () [Corola-website/Science/301304_a_302633]