8,110 matches
-
27 de ani nu a înțeles valoarea și importanța posterului - expresiv, care-ți întredeschide ușa adolescenței plină de revolte, convulsii, neînțelegeri. Al doilea pas este continuat de remarcabilul traducător de limbă germană, Victor Scoradeț, cu o foarte bună stăpânire a modernității și postmodernității, reîntinerește cuvintele lui Wedekind. Al treilea pas îi aparține regizorului Vlad Cristache, care semnează și scenografia, precum și colaboratorilor lui: light-designerul Iulian Bălțătescu și muzicianul Daniel Rocca. Vlad Cristache are aproape vârsta autorului și a încercat să se aplece
Distrugeți sistemul! Distrugeți zidurile! by Irina Budeanu () [Corola-website/Journalistic/105661_a_106953]
-
revoluții încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primea artiști veniți din toată lumea. Modigliani sosea din Italia, din Toscana, aducând cu sine o tradiție a desenului pe care nu o va abandona niciodată, combinând-o cu gustul ireductibil pentru modernitate care l-a determinat să alungească gâtul modelelor, să exalte sau să atenueze privirile prsonajelor portretizate, să elimine detaliile, să reinterpreteze nudul după un cod în care lipsa de pudoare nu este indecență, ci purtătoare de adevăr. Mare seducător, interpret
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
a oferit pictorilor modalitățile unei deschideri către nou, înscriindu-i în tradiția picturii franceze. Fernand Leger, Dejunul Revoluția industrială a adus la putere burghezia, al cărei gust pentru artă trebuia educat și orientat. Paul Rosenberg a fost această „punte către modernitate”. Galeria lui se afla într-un edificiu clasic, cu fațada de marmură și o vastă sală de expoziții lambrisată. Paul Rosenberg a vrut să facă din ea un „templu al artei moderne”. El a încredințat decorarea, comfortabilă și burgheză, cumnatului
Povestea unei vieți: negustorul de artă vizionar, neobositul promotor al modernității Paul Rosenberg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105679_a_106971]
-
Universității din București și secretar științific al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. De același autor: Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea. Între public și privat (2003); Studii moderne (2009). A coordonat volumele: Ipostaze ale modernității în Vechiul Regat, vol. I-VI (1998, 2005-2008, 2010; împreună cu Ion Bulei), Despre femei și istoria lor în România (2004), Orizonturi și direcții în cunoașterea istorică (2009; împreună cu Laurențiu Constantiniu), Medicine, Hygiene and Society from the Eighteenth to the Twentieth
Lansare la București: „Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105717_a_107009]
-
reprezentat în licitație cu mai multe opere. Interior la Mangalia, provine din colecția familiei artistului; colecția dr. Dumitru Pascu. Chirurgul Dumitru Pascu (născut în 1920), avea să colecționeze avid începând cu anii 1960, îmbogățindu-și colecția cu principalele nume ale modernității românești, printre care Grigorescu, Luchian, Tonitza, Petrașcu și Țuculescu. Numele lui Ion Țuculescu rămâne în memoria colectivă ca un semn singular în evoluția picturii românești, sincron cu tendințele occidentale contemporane. Pictura sa frapează, în primul rând, prin forța cromatică, prin
Capodopere ale maeștrilor români într-o licitație de excepție la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105700_a_106992]
-
limbajului inconfundabil al pictorului, cu care a cucerit înalta societate italiană și europeană. Expoziția reconstituie pas cu pas, parcursul artistic al marelui maestru italo-francez, care a fost nu numai unul dintre protagoniștii acelei perioade inegalabile sau un genial anticipator al modernității din secolul al XX-lea, dar și cel ale cărui opere au redat și exaltat frumusețea feminină, dezvăluind sufletul și misterul nobilelor doamne ale epocii, considerate de el “fragile icoane”. Marchiza Luisa Casati Sunt etalate peste 160 de opere, unele
Boldini dezvăluie sufletul și misterul femeilor, “fragile icoane” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105734_a_107026]
-
mai ales capacității artistului de a surprinde stările de suflet și emoțiile trecătoare. Celebrul fotograf Cecil Beaton spunea despre Boldini: “Era capabil de a transmite privitorului bucuria de a portretiza viața pariziană și italiană. Boldini, îndrăgostit de viața mondenă și modernitatea metropolelor, a pătruns în atmosfera Belle Epoque, devenind unul dintre principalii ei exponenți. A devenit celebru și prin capodoperele-simbol Portretul lui Giuseppe Verdi, cele ale lui Montesquieu sau Degas. Rochia de bal El a reușit să urmeze un nou tip
Boldini dezvăluie sufletul și misterul femeilor, “fragile icoane” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105734_a_107026]
-
plăcerilor și a petrecerilor. Nu erau peisaje, ci persoane, și fiecare dintre ele avea acel „nu știu ce” al Belle Epoque, așa cum ni-l amintim. Tablouri care au cucerit Europa, dar și secolele al XIX-lea și al XX-lea prin spectacolul modernității. Doamna din Biarritz
Boldini dezvăluie sufletul și misterul femeilor, “fragile icoane” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105734_a_107026]
-
Dintre toate culorile, numai bleumarinul poate rivaliza cu negrul și are aceleași atu-uri”, scria Christian Dior în Petit Dictionnaire de la mode. Blănuri la Elie Saab Maria Grazia Chiuri a reușit un echilibru între moștenire și evoluție, între tradiție și modernitate. E a pus în centrul creației sale femeia contemporană, construindu-i o garderobă pentru viața de azi. Ea a ilustrat și marea noutate a denimului prespălat în jachete sau pantaloni-combi cu o croială riguroasă și combinația inedită couture-casual, într-o
Parisul închide balul showurilor de modă toamnă-iarnă 2017-2018 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105736_a_107028]
-
de intelectualitatea congoleză în cadrul mișcării Internaționala Situaționistă. Împreună cu autorul cântecului și cu câțiva tineri muzicieni din Kinshasa, artistul vizual Vincent Meessen reinterpretează un cântec de protest scris în mai 1968; iar legendarul club de rumba Un.Deux.Trois, cândva sediul modernității artistice congoleze, devine cutie de rezonanță pentru impasurile istoriei, în timp ce proteste populare izbucnesc chiar dincolo de zidurile sale. A Brief History of Princess X de Gabriel Abrantes Investigând cu inteligență și spirit ludic însuși actul privirii,programul de competiție The Alchemy
Festivalul de film experimental BIEFF 2017 invită la sfidarea granițelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105737_a_107029]
-
pariziană Diapason scria: "Drumul lui Elisabeth Leonskaja este un drum pe culmi. Prin autodepășire, prin exigență, pasiune și inteligență, ea se plasează în rândul celor mai mari pianiști ai epocii, alături de o Clara Haskil, de un Lipatti, având în plus modernitate".
Concert extraordinar. La pupitru Horia Andreescu. Solistă Elisabeth Leonskaja by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105790_a_107082]
-
la care Hubert de Givenchy își va crea propria casă de modă. În 1929, frații Giacometti au început o colaborare cu Jean-Michel Frank, decoratorul cel mai apreciat atunci, realizând pentru el lampadare, veioze, paravane pentru șeminee. Obiecte decorative a căror modernitate și frumusețe aveau să-l emoționeze, să-l seducă pe marele designer de modă, cel care a creat ținute speciale, pentru muza sa Audrey Hepburn, dar și pentru Elizabeth Taylor și câteva alte stele ale Hollywood-ului din anii 1950 și
Licitații inedite: De la Hitler la Diego Giacometti by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105852_a_107144]
-
celor patru surori. Un moment de grație între un nou născut și mama sa, surprins în 1953 de Eliott Erwitt rămâne și el un mare clasic al genului. Târg de Crăciun la Paris, în fața Catedralei Notre-Dame O vastă panorama a modernității mexicane, acoperind o perioadă prolifică și revoluționară, este costituită de expoziția Mexique 1900-1950. Diego Rivera, Frida Kahlo, José Clemente Orozco..., de la Grand Palais, ce poate fi vizitată până în 23 ianuarie. Pot fi descoperite aici marile mituri care au fost minunatul
Sărbătorile de Crăciun între Paris, Capitala Luminilor, satul lui Moș Crăciun din Disneyland, Lyon și Alsacia by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105896_a_107188]
-
într-o gamă restrânsă de culori. Însă, după formarea Grupului celor patru (1926), creația lui atinge notele cele mai înalte. În această perioadă, plasticitatea desenului se îmbină cu un colorism nuanțat, uneori strălucitor, alteori încărcat de rezonanțe grave. Infuzia de modernitate este pertinentă și în compozițiile în care Dimitrescu nu se îndepărtează de satul românesc, de autentic și reușește să îl reinterpreteze, nefiind prins în capcana formalismului dăunător atât de prezent în creația epigonilor lui Grigorescu. Aura de autenticitate pe care
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
un succes de librărie: urmărim pe parcursul acestor conflicte comportamentele monarhilor, majoritatea înrudiți între ei. Un secol de istorie a marilor familii, a destinelor europene, iar pentru Europa de Est, o memorie regăsită." - Valeurs Actuelles Povestea Vienei Viena! Inima Europei. Aici, tradiția și modernitatea se împletesc de secole, clasicul și avangarda coexistă întru inteligență și armonie. Viena tradițională și imperială, Viena burgheză și populară, Viena triumfătoare și Viena umilită, Viena republicană și socialistă, anexată, răzbunată, bombardată și în sfârșit liberă din 1955, acestea sunt
Întâlnire cu reputatul jurnalist, istoric și scriitor JEAN DES CARS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105964_a_107256]
-
abia apoi relevă, numai ca pe o circumstanță istorică, situația tragică a unui român victimă a imperiului austro-ungar. Tema psihologică a nuvelei Catastrofa e de natură existențială, nu națională (sau mai bine zis: nu doar națională). Pentru a-i înțelege modernitatea, trebuie să observăm accentul psihologic-existențial pus de autor. David Pop nu este o ființă pascaliană, adică o trestie gînditoare, ci este numai o trestie inertă. E o victimă a istoriei, o victimă ce refuză sistematic atît să-și înfrunte destinul
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
arhitectură." Recurgând la jargonul cvasi-științific tipic pentru satira sa, Musil definește ușa ca pe "un cadru dreptunghiular de lemn, fixat în perete, de care este atașată o planșă mobilă." În opinia lui, această bucată de lemn își pierde funcția în modernitate, ea aparținând unui stadiu anterior de dezvoltare socială. Încercând să explice de ce ușile și-au pierdut importanța, Musil invocă un bizar motiv literar: ușa era cândva locul unde se asculta ceea ce se spunea în camera alăturată și "ce de taine
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
critică socială și pură zeflemea. Tocmai datorită ideilor sale neobișnuite, argumentația sa rezonează mai limpede: noile metode de construcție produc corpuri noi precum și noi moduri de a percepe lucrurile și de a stabili relații cu ceilalți. Ceea ce devine demodat în modernitate nu este, în primul rând, ușa ca instrument prin care se culeg informații, cât ideea, foarte răspândită, potrivit căreia locuința este expresia personalității proprietarului; sau, așa cum afirma Musil: "Fie că era stăpânul unui conac, fie că era simplu orășean, omul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
prefabricate. În epoca betonului armat, reprezentativă pentru cel de-al doilea mod de a construi, subiectivitatea umană nu mai poate fi aranjată dihotomic în spațiu interior și exterior, privat și public.[...] Pentru gânditori precum Heidegger, Joseph Roth sau Gaston Bachelard, modernitatea urbană ilustrează, în modul cel mai grăitor, procesul prin care identitățile individuale dispar ca urmare a rapidei standardizări a vieții. O atitudine asemănătoare îi este atribuită lui Musil de către acei comentatori care pornesc de la ceea ce aș numi o concepție expresivistă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
modul său autentic de a fi. Așa cum voi demonstra mai departe, Musil vine cu un scenariu diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de imagini care pun în legătură alcătuirea lăuntrică a subiectului cu orașul modern. Spațiul urban modern funcționează asemenea unui
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
și drămuite pe baza unor studii exhaustive de laborator." [...] Să luăm, de asemenea, în considerare episodul în care Ulrich, plimbându-se prin Viena, este captivat de imaginea unei catedrale. Naratorul plasează orașul modern la punctul de confluență dintre tradiție și modernitate, punct în care cele două ating cote maxime. În fața autorității lor copleșitoare, infima ființă umană devine nesemnificativă: "Ulrich zăbovi doar câteva clipe în fața bisericii, dar acestea fuseseră de-ajuns pentru ca impresia dobândită să prindă rădăcini în el și, astfel, inima
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
expresia în exterior, după cum nu există nici o exterioritate care să reflecte o dimensiune interioară. În capitolul 120, unde evenimentele ating punctul culminant, într-un moment de luciditate halucinantă, este denunțată neputința metaforelor interiorității și exteriorității de a reprezenta subiectul în modernitate. Aflat în fața unei ferestre, Ulrich privește demonstranții mărșăluind pe stradă. Experiența pe care o trăiește este atât de neobișnuită, încât merită să fie citată mai pe larg: În timp ce privirile i se mai perindau încă de la chipurile cu guri dechise, amenințătoare
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
ai unei interiorități ce se manifestă ca exterioritate, narațiunea ajunge să se deconstruiască pe sine însăși. În pasajul citat, paradigma expresivistă este încă activă la nivelul de suprafață al discursului, însă ea nu mai este în stare să redea experiența modernității urbane prin discursul și materialul său lingvistic. În mod vădit, experiența lui Ulrich scapă tiparului ce opune interioritatea sferei sociale. Neavând alternativă, naratorul este nevoit să compenseze această lipsă prin introducerea unei puzderii de metafore, încercând astfel să contureze un
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
aceea a tensiunii dintre subiectul musilian și spațiul urban, merge, însă, într-o altă direcție. De fiecare dată când naratorul lui Musil se aventurează să reprezinte această stare existențială (der andere Zustand - n.t.), întotdeauna sfârșește prin a reprezenta experiența modernității. [...] Contrar presupozițiilor făcute de majoritatea comentatorilor, sursa energiilor utopice la Musil nu se situează în vreo îndepărtată preistorie a omenirii, și nici în modelele propuse de religie sau misticism. Mai degrabă am putea spune că Omul fară însușiri găsește această
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
energiilor utopice la Musil nu se situează în vreo îndepărtată preistorie a omenirii, și nici în modelele propuse de religie sau misticism. Mai degrabă am putea spune că Omul fară însușiri găsește această sursă utopică în posibilitățile încă nematerializate ale modernității actuale. Și, într-adevăr, experiența celeilalte condiții era facilitată nu numai de pulsul amețitor și șocurile senzoriale ale metropolei, cât mai ales de beția colectivă, de frenezia pseudo-religioasă, ivite la izbucnirea primului război mondial, evenimentul fundamental ce constituie centrul lipsă
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]