10,211 matches
-
relativism, izvorîte din constatarea variațiilor culturale, sociale și istorice ale comportamentelor subiecților. Reperele tematice ale relativismului au fost enunțate din perspectivă epistemologică de J.F. Lyotard (1979) în Condiția postmodernă, care descria postmodernitatea ca epocă autoreflexivă, fragmentaristă, caracterizată de "sfîrșitul marilor narațiuni", sau de către I. Wallerstein (1998) în adresa științifică A sosit vremea incertitudinilor, care a proclamat, de la prezidiul Congresului mondial de sociologie de la MontrØal, "sfîrșitul universalismelor disciplinare". Ambele demersuri se întîlnesc "natural" în miezul abordării interculturale, în care asumarea diversității și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comportamentale, "marile prefaceri" pe care conduita lor pare să le sugereze. în multe privințe, cel puțin în modul în care se structurează valorile și atitudinile fundamentale asumate implicit, sînt la fel de "bătrîni" ca "părinții" lor, pe care, retoric, deseori, în cadrul unor narațiuni identitare sui-generis, îi condamnă pentru "complicitățile" și "cedările rușinoase" din vremea comunismului . Cu acest strat generațional care va dobîndi firesc, prin "forța" biologiei, rolul de prim-plan, prin înstăpînirea progresivă pe rețelele de putere din corpul social, se va schimba
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu claritate validitatea acestei aserțiuni contraintuitive: cu cît mai autoritar, cu atît mai obedient (mai supus) se arată a fi cel implicat în scenariul indus (Elms, Milgram, 1963, apud Drozda-Senkowska, 2000, p. 80). în fapt, atît inițiatorul, cît și adresantul narațiunii identitare nu sînt decît o colecție de oameni foarte singuri, care nu pot și nu știu să partajeze împreună un destin comunitar, căci societățile românești care s-au succedat în cele două secole ale modernizării noastre au contribuit în chipuri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de gen. Fetele sunt sensibile, băieții trebuie să le protejeze Nu cred că pot spune cu precizie care a fost primul moment în care am conștientizat existența unei diferențe între rolurile de gen. Din poveștile copilăriei, inventate pe structura unei narațiuni mitice de bunicul, rețin ca o stare de "normalitate" faptul că prințul (Făt- Frumos) se afla mereu într-un soi de cursă inițiatică, la finalul căreia se ivea prințesa (Ileana Cosânzeana), pe care fie o salva în ultimul moment, fie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la Universitatea Åbo Akademi, Finlanda. A publicat cărți și articole despre femeile în profesiile juridice, munca empirică în serviciile sociale din statul finlandez și statele europene, contractele genurilor, politica de cercetare în Uniunea Europeana, studiile feministe în Europa, metodologia cercetării (citirea narațiunilor; etică). Arnaldo SPALLACCI (n. 1948) este sociolog, Centrul de Studii despre Gen și Educație (CSGE), Universitatea din Bologna, Italia. Teme de cercetare actuale: identitatea masculină contemporană, stereotipuri de gen, consum cultural, experiența școlară a tinerilor. Dintre publicațiile sale recente: Maschi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
vieții. Teorie și documente, ediția a II-a, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009, pp. 44-45. 2 Robert Atkinson, Povestea vieții. Interviul, traducere de Sebastian Năstuță, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 122-123: "Asemenea unui roman sau unui poem, o narațiune ne spune ceva despre viață - și despre viața noastră în particular. Adesea învățăm ceva din poveștile pe care le auzim sau citim. Ele ne învață ceva despre viață, ne validează propriile experiențe ori subliniează diferențele față de experiența noastră. Persoana ce-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
noțiuni abstracte, la care fiecare din participanții la dialog trebuie să explice oral ceea ce reprezintă. Se urmărește o antrenare progresivă la dialog, ajungându-se la prezentarea secvențială a mai multor cartonașe desenate care să se constituie în ansamblu într-o narațiune scurtă. 2. Participarea egală la dialog impune ca recuperaționistul să nu preia exclusiv inițiativa transmiterii de mesaje, ci fiecare din participanții la dialog să fie atât transmitători cât și receptori ai mesajelor celuilalt. Fiecare din interlocutori își transmite unul altuia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
exprimare orală, deci, erau clasificate de Papadopol, după Metodologia lui Collard în ”a). analize literare, în clasă cu voce tare” (acestea însemnau expuneri privind „caracterizarea personajelor, episoade impresionante, extragerea ideilor și sentimentelor, caracterizări de opere curente sau de autori”), b). narațiuni, descripțiuni etc. desvoltate oral; c) controlul lecturilor recomandate acasă; d) expunerea orală a unui subiect ales de elev sau dat de profesor”; e) reproducerea liberă a cuprinsului bucăților cetite sau a unei povești spusă de profesor în clasă f) reproducerea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
majoră în tratarea compunerilor care nu mai urmăresc să producă „versificatori” și nici „retori”. El expune principiile ordonării tipurilor de compuneri, de la simple la complexe, respectiv ”în clasele I-IV [...] copieri, dictări, reproduceri din memorie și libere, rezumate, puncte principale, narațiuni, descrieri, ce servesc ca punte de trecere spre dizertațiile literare, morale și filosofice din cursul superior.” (Fl. Ilioasa, 1939: 11). în lecțiile practice din partea a II-a a metodicii sale, el exemplifică realizarea unei compuneri libere, la clasa a III
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
că Papadopol utilizează tehnic - recomandând astfel indirect utilizarea acestora - termeni precum: aptitudini, (p. 167), învățământ grammatical ocazional sistematizat, (p. 152), sintetic, analitic, (p. 153), metodica memorizării, globală, fragmentară, mijlocitoare, fragmentar-inițieală, (p. 71), diviziune elementară, (p. 43), exerciții de exteriorizare, caracterizări, narațiuni, descripțiuni, dizertații, (p. 51), auditiv, articulativ, vizual sau grafic, (p. 86-88), abstracțiune, subordonate, stil literar, condiție elementară și imediată, (p. 88) școlar și extrașcolar, (p. 26), intuitiv, apercepție, inductiv, deductiv, analiză, . Acești termeni și mulți alții, la fel de moderni (forma arhaizantă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
text în receptarea operei literare, BulIDMȘ -Suceava, 1987, 103-106. [200] VIȘINOVSCHI, MARIA, Studierea textului literar în ciclul primar, BulIDMSSuceava, 1987, 10-15. [201] VOICAN, ELENA, Locul analizei lingvistice complexe în sistemul lecțiilor de recapitulare, Bulișn Pitești, 1987, 144-148. [202] VULTUR, ION, Narațiune și imaginar, Editura Univers, București, 1987. 1988 [1] ADLER, LOLITA, Limba română, manual pentru scolile profesionale speciale, Editura Didactică și Pedagogică, 1988. [2] AIFTINCĂ, MARIN, Sesiune de comunicări științifice la Academia Română, în: RI, 41, nr. 1, 1988, p. 109-111 [dedicată
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
credibilă, substanțială, dar lucrată, această „prezență”, într-o tehnică (așa cum am văzut) a notației - „peisaj”, portret, ambianță domestică și de comunitate rurală, aceasta din urmă, fără, totuși, mult pomenita „intenție” de cuprindere monografică, atribuită cam prea școlărește scriitorului - și a „narațiunii”-uvertură, introductive, încă departe de ritmurile și relieful de configurare ale „poveștii” (story și plot) și sensului din Baltagul. „Dialogul” aproape mut, fără cuvinte, al eroinei cu sfânta, acolo, la mănăstire, rămâne hotărâtor pentru tot ceea ce va urma în text
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
flexibilitate și nuanțare, niciodată împinse însă către zona unor efecte de virtuozitate tehnicistă și demonstrativ „modernă”. Dimpotrivă. Autorul Baltagului alege calea „psihologicului sugerat” și nu pe cea a „romanului psihologic”. Nu optează pentru narația la persoana întâi, pentru „naratorul-actor” și narațiunea „homodiegetică”, dar integrează narației „tradiționale” (fără excese intruziv-auctoriale) crâmpeie, „enclave”, chiar secvențe de cvasi-monolog interior, pe calea stilului indirect liber. Neavând prejudecata modernistă a „citadinizării”, a intelectualizării și infuziei de eseism în roman, nu i s-a părut totuși că
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
mai vârstnic, lucrarea lui Const. Ciopraga poartă amprenta cercetării de tip universitar, desfășurată metodic, în temeiul unei documentări atente, ce tinde spre exhaustiv. Meritele amândurora sunt incontestabile și nu ar avea nici un temei tentația de a coborî una în defavoarea celeilalte. Narațiunea biografică streiniană amintește în chip izbitor de modalitatea călinesciană aplicată la Creangă. Ipotezele biografice sunt avansate cu prudență acolo unde documentele de arhivă sunt neîndestulătoare sau neclare. „După afirmații directe sau numai piezișe, s-ar zice cu egală îndreptățire (despre
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
valorilor universale alături de Proust: „Opera întreagă (...Ă își așază autorul în rândul marilor romancieri ai lumii din secolul trecut, iar în secolul nostru (secolul XX, n.n.Ă prin cuprinderea unei umanități occidente, prin adâncimea psihologică și prin dublarea eseistică a narațiunii, este simetria germană a operei lui Marcel Proust.”2 În studiul Baudelaire-comemorativ, Vladimir Streinu surprinde marele paradox al existenței baudelairiene: biografia scandaloasă a omului Baudelaire a întunecat mult timp receptarea adecvată a unei opere geniale. Cât privește criticul de artă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
comemorative, nr. 38, 17 septembrie, p. 1, 7 Poezia miturilor, nr. 39, 24 septembrie, p. 1, 7 Pictura mănăstirilor bucovinene, nr. 40, 1 octombrie, p. 1, 7 Despre metaforă, nr. 41, 8 octombrie, p. 1, 7 Fictiv și istoric în narațiuni populare, nr. 42, 15 octombrie, p. 1, 7 Miniaturistic și monumental, nr. 43, 22 octombrie, p. 1, 7 Un neoclasic printre moderni, nr. 44, 29 octombrie, p. 1, 7 Cântarea României, nr. 45, 5 noiembrie, p. 1 Durata operelor de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de copac reprezintă activități legate de viața cotidiană, vânătoare, muncă, dansuri, război, dar și despre originea lor, despre strămoșii și călătoriile lor În acel „Timp al Visării”, etc. Se scrijelau linii diverse, abstracte pe toată suprafața cojii, tabloul cuprinzând toată narațiunea sau Împărțit pe secțiuni. Multe din aceste desene abstracte se aseamănă cu cele tatuate sau pictate pe pieptul și brațele bărbaților În timpul ceremoniilor. Printre stilurile cunoscute se numără reprezentările de siluete umanoide, longiline mimi, apoi wandjina, cu chipul alcătuit din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Franța, apoi În Hong Kong unde a practicat medicina. Revenind la Manila, Rizal a Întemeiat o societate secretă, Liga filipineză, prima organizație 634 (1877 1919), autor de poezii, povestiri și legende, Pedro Palaez (1812-1863), remarcat prin bogăția stilului, ideilor și expresivitatea narațiunii. Mișcarea literară continuă În secolul al XX-lea cu nume de rezonanță: Francisco Balagtas (poet epic), Nick Joaquin (poet avangardist), Josă Garcia Villa, Sionil Josă ș.a. În Manila există renumite universități și institute de cercetări (University of the Philippines -1908
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sau bețișoare de santal ca la toți orientalii. Până acum nimic nu ni s-a părut deosebit. De aceea cerem imperativ ghidului să ne arate curioasele sicrie. Docil, cu zâmbetul pe buze, dar ușor intrigat că i-am Întrerupt șirul narațiunii, filipinezul ne făcu semn cu mâna și iuți pasul, intrând În pădure. L-am urmat, fără comentarii, timp de zece minute, până la o vale abruptă ce se căsca amenințătoare. Pe versantul opus, În niște firide stâncoase, ridicate deasupra râului ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
valori principale: mecanism pragmatic/pragmatico-stilistic (Mihăescu 1960: 181; Salvi 2001: 304-305; Ledgeway 2012: 151-152) și mecanism sintactic (Ledgeway 2012: 152-153). În prima categorie au fost incluse, pe de o parte, strategiile pragmatico-stilistice de emfatizare a verbului și de structurare a narațiunii (propoziții (thetice) care introduc un referent nou sau un eveniment nou (134a) în universul de discurs; introducerea descrierii și marcarea desfășurării acțiunii) și, pe de altă parte, deplasările determinate de factori pragmatici (marcând mai ales valori modale) (propoziții optative, iusive
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
discuțiile, interpretările de text sau povestirile spre cunoștințele dobândite prin interrelatiile disciplinare, asigurând interpretarea personală a fiecărui elev În parte. Contribuția personală a elevilor poate consta În folosirea unor imagini artistice noi față de cele din text, În regruparea elementelor unei narațiuni sau descrieri Într-o maniera proprie, În intervenții făcute chiar În desfășurarea acțiunii modificând finalul sau atitudinea unui personaj, În exprimarea opiniei personale cu privire la faptele prezentate. Ca la orice obiect de Învățământ, caietul, alături de manual, constituie un element de lucru
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
pot elabora pe cale orală În cadrul activității de povestire din clasa I și se realizează sistematic Începând cu clasa a IIa. Posibilitățile unei activități de creație la acest fel de compuneri sunt mult mai mari, deoarece tablourile respective doar sugerează o narațiune sau un peisaj din natură. Pus În fața lor, elevul va trebui să reflecteze asupra fiecărui tablou, să stabilească Înlănțuirea ideilor pe baza cărora se va alcătui compunerea, să găsească cele mai potrivite expresii pentru imaginile reflectate. Spre sfârșitul clasei a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de observație și a gândirii elevilor. Ca și conversația, comparația este permanent asociată cu alte metode, Însoțind aproape orice activitate menită să pregătească elevii pentru compunere. Astfel, pentru a surprinde notele caracteristice ale unei descrieri, se impune compararea cu o narațiune. Pentru sesizarea atributelor unui rezumat, e nevoie să folosim comparația cu un plan dezvoltat, iar Înțelegerea acestuia din urmă poate fi ușurată, comparandu-l cu un plan simplu. Exercițiul constituie o metodă specifică activităților care urmăresc fixarea și consolidarea cunoștințelor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
mele le pèlerin, c’est moi ! Pelerinul sunt eu. Acest „eu” pe care am încercat să-l țin tot timpul sub control, al cercetătorului și pelerinului, deopotrivă, vehiculul principal al acestei cărți. Iată și moti vul pentru care am privilegiat narațiunea directă, la persoana întâi singular. Un „eu” cu valoare epistemică, prin care am încercat să redau în primul rând reflecții asupra experienței pelerinajului, descoperind la final că întreg conținutul a avut o valoare terapeutică pentru propriile mele căutări și temeri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
eu” cu valoare epistemică, prin care am încercat să redau în primul rând reflecții asupra experienței pelerinajului, descoperind la final că întreg conținutul a avut o valoare terapeutică pentru propriile mele căutări și temeri. O eliberare prin scris. Dar simpla narațiune a notelor de teren nu era suficientă. În fluxul central al notelor de teren, am simțit nevoia să introduc și elemente „ajutătoare”, utile pentru înțelegerea fenomenului pelerinajului în ansam blul său, o contrapondere la o viziune prea personală, egoistă pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]