9,631 matches
-
noastră... (Dovadă: condamnarea anterioară a lui Ion Omescu, care, fugit din strada Mircea Vodă și fără domiciliu stabil, fusese arestat într-o seară în casă la Ovidel Constantinescu, la care se afla de altfel întâmplător, în timp ce lucra la una din nenumăratele lui piese anticomuniste, inspirate din propria sa experiență, ca și din experiența atâtor amici de-ai lui. Faptul că le scrisese nu era însă suficient pentru a-l condamna. Căci, conform Constituției sau a Codului Penal, de care pe atunci
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fi de odihnitor să te lași în voia necugetată a vieții, 276 a răutăților și a urâțeniilor ei de tot felul, ce vin asemenea unor puhoaie reci și repezi din toate găurile pământului, din toate ochiurile cerului, adânci, necuprinse și nenumărate, cărora nebun ai fost atâta vreme să li te împotrivești și să le ții stavilă, ci lăsându-te purtat ușor de ele, dincolo de marginile luptei și ale durerii fără de sfârșit și fără rost, să te îneci de bunăvoie în Oceanul
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
apuca atunci și el să pască iarbă și prindea valea, trăgând-o sus la el. Mă grăbeam să plec mai înainte să se-ntâmple asta. În asemenea zile lungi dintr-o vale foarte mare, nerușinat de verde, mă întrebam de nenumărate ori cât valorează viața mea. Mă ciupeam până ce pielea mi se înroșea, ca să aflu din ce materie primă sunt făcute aceste picioare și brațe și când va voi Dumnezeu să-i înapoiez materia cheltuită cu mine. Mâncam frunze și flori
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
că pedeapsa nu s-a abătut asupra ta. L-ar fi putut la fel de bine lovi pe oricare dintre cei ce priveau, fiind lucru știut, că, în afară de respirat, totul era interzis - oriunde priveai în jur, s-ar fi găsit pentru fiecare nenumărate motive. Abia în anii următori unii dintre prietenii mei au început să fie și ei filați și interogați sistematic, locuințele să le fie percheziționate și manuscrisele confiscate, să fie exmatriculați din facultate și arestați. Ceea ce până atunci percepusem ca pe
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ca totdeauna, sus, în coroana dudului, și cele albe, mai ales cele albe, povestea ea, străluceau ca un serviciu de porțelan într-o vitrină. Iar sub găini, el atârnând de-o cracă. Spânzuratul era un vecin de-al nostru. De nenumărate ori, mai târziu, când revedeam copacul acesta, în capul meu se pornea fuga buimacă și-mi repetam în minte mereu aceeași propoziție: au folosit aceeași scară, găinile și cu el. Însă doctorul cel cu penicilina nu-și făcea reproșuri. A
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
roșietice ale aleilor cu plopi miroseau a odăi de bătrâni. Moartea de culoarea cerii pândea și de-a lungul străzii în teiul în floare, când pulberea gălbuie se scutura pe jos. Teii miroseau altfel pe asfalt, existau și în sat nenumărați tei, dar numai aici, la oraș, când erau în floare și le simțeam mirosul, îmi venea să zic: zahăr de hoit. Moartea mă căuta și în grădinile din străzi lăturalnice, în daliile mari care nu reușeau să-și înfrâneze culorile
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
folosi la nimic. Îmi fac propria-mi muzică împotriva clopoțelului de la ușă, dar nu reușesc să-mi îngroș și obrazul pe măsură. Duc lipsă de toval precum pantofii mei de-o talpă nouă. Sunt aici de doisprezece ani și de nenumărate ori până acum am auzit propoziții ce-ncep cu: „La noi în Germania...“. Tare-mi vine să bat în retragere, totuși îmi iau inima-n dinți și zic: „La dumneavoastră? Doar tot aici sunt acum și eu“. După o privire
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
câțiva dintre cei pe care astfel de interogatorii îi zdrobiseră, persoane care odinioară se îngrijiseră până la pedanterie și care acum nu mai reușeau deloc să controleze felul cum arătau. Iar el, desigur, cel ce zdrobea oameni, cunoștea la rândul său nenumărați nefericiți ce nu mai aveau forța necesară să se prezinte îngrijiți, pentru că nu-și mai aparțineau. Gara pentru emigranți se afla în apropiere de granița ungară - o mică gară de frontieră. Eram vreo douăzeci de oameni care așteptam trenul în
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
maternității, și mai puțin vom avea șansa găsirii unor atare elemente aurifere în zestrea nativ-biologică a unei ființe umane de gen masculin. Deși nu era decât în clasa I, dispunea de imaginație și inventivitate lingvistică pe care le transpunea în nenumărate povestioare și le nara cu patos și penetrantă putere de convingere. A fost odată un Geaget Mare (deget mare), iar acesta avea patru frați. Pe primul îl chema... Și începea descrierea fiecărui deget în parte, cu notele lui caracterologice. Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Luchian D, Bradateanu V. Tomorug M. Bucescu D. și Stein Mary și Niculescu Daniela de la liceul de fete și alții, făceam atâtea acrobații sportive că în arenă circului. Îmi mai aduc aminte cu plăcere de clasă noastră unită și de nenumăratele ștrengarii făcute în decursul anilor, spre disperarea unor profesori și a secretarului UTM a raionului Rădăuți Done Tudor. Dirigintele nostru, profesorul Galan Traian, a fost ferit de aceste șicane, el era acela care ne mustra dintr-o privire foarte severă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93310]
-
centură a presei românești. Titlu de prima pagina: "Una este vrutul, alta este pututul". Pasaj adăugat ulterior, în Canada: astăzi, mânat de un bizar dor de țară și de limba românească, m-am conectat on-line pe site-ul uneia dintre nenumăratele televiziuni din România. Am ales bine ora, să văd chiar jurnalul principal de seară. Prima știre: un fotbalist lovit cu cotul în gât de un adversar bulgar rămâne culcat pe gazon. A doua știre: un avion de turism de două
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și speră să pescuiască moneda necesară pentru a împrumuta un cărucior din depozit. Facem conversație înainte și după ce recuperez căruciorul de cumpărături. Îmi spune că este din Timișoara, îi dau ceva mărunțiș pe care nu-l refuză. Mă întreabă de nenumărate ori de ce nu am mașină, uitându-se lung ba la mine, ba la bicicleta mea. Când îi spun că sunt de aproape trei ani în Elveția, tărâmul promis al bunăstării în ochii ei, chiar devine neîncrezătoare. Mă îndeamnă să las
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
avem timp, care nu avem bibliotecile colosale de care dispun ei, noi, care pierdem ore întregi în autobuzul 133 supraaglomerat în încercarea de a ajunge la Biblioteca Academiei. Exemplele de timp administrativ tocat inutil și obligatoriu la câini ar fi nenumărate. Aici nu cred că mai este vorba de inteligența individuală (adevăratele genii din România oricum pleacă "afară" pentru a respira la adevărata lor valoare dar geniile sunt rare...), ci de un sistem, de "globalitatea academic-intelectuală care produce astfel de indivizi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nimeni alături, au oricând posibili tatea să se ducă să citească o carte unui orb, sau să facă muncă voluntară într-un spital, câteva ore pe săptămână, asemenea eroului cărții Să cunoști o femeie, a cărei tra ducătoare ești. Există nenumărate leacuri pentru sin gu rătate. Așadar, dacă un om se simte singur, e ale gerea, și nu destinul lui. A.R. Acestea sunt metode formale de a-ți alunga singurătatea de moment. Rămâne însă singurătatea din tine. A.O. Te
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
din Anquetil, fie de ghinion, fie de el însuși, căci omul acesta - s-a constatat - nu are ambiții, ci, vai, doar demnitate; după ce a strâns în jurul său milioanele de simpatii care se adună totdeauna în jurul unei victime; după ce a pierdut nenumărate curse în care pornea ca mare favorit aducând imense deziluzii suporterilor, după ce anul trecut și-a sacrificat toate șansele pentru a-l ajuta pe Pingeon să câștige Turul; după ce anul acesta, din nou superfavorit, ajunge să treacă Pirineii ocupând în
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
plătim pentru a ajunge la naivitate, cu câte dureri devenim ingenui! Căci, Dumnezeule, când să ne atace adversarii, dacă nu în clipa căderii? 28: Până azi știam că pentru a-ți câștiga pâinea cea de toate zilele e nevoie, de nenumărate ori, să-ți schimbi caracterul cu care ai copilărit și ai crescut. Nu e un păcat prea mare și de multe ori e spre binele tău. Tot omul se dezvoltă, pâinea - ca și munca - educă. Mai neplăcut e să-ți
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
filmele normale despre războaie normale. Tipul își dă seama - dârdâind - că se află pe un poligon de tir, în plin exercițiu balistic. Se dă alarma, se suspendă tirul, pușcăriașul îngrozit e adus în celulă, la 5 ore după evadare. Cunosc nenumărați oameni cinstiți care evadează după toate legile evadării și se trezesc, bătând câmpii, exact în perimetrele unde bat, șuieră și explodează obuze cinstite. Nimeni nu mai găsește liniște în evadare. Toate edenurile sunt poligoane de tir. La capătul funiei făcute
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Cel care nu cunoaște nevoia de repaus. Cel care se odihnește de o muncă prin altă muncă. Cel care a șters din dicționar cuvintele: oboseală, inerție, stagnare, nepăsare, imposibilitate. Cel ce poate fi văzut zilnic, uneori dis-de-dimineață, pe unul din nenumăratele șantiere ale patriei. Cel care ascultă respirația țării și care, de peste cinci decenii și jumătate, își dăruiește fiecare clipă pentru măreția de azi și pentru măreția de mâine a României. Cel care transformă sub ochii noștri, ca un demiurg, un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vrednică de laudă ziua, când e înaltă și cuprinzătoare, cum e vrednic de laudă stejarul, când e înalt și falnic, cum e vrednic de laudă și de cinstire soarele, când ajută ierburile și holdele, și pomii din grădini, și copacii nenumărați ai pădurilor să se înalțe cu semeție în lumina în veci nepieritoare a vieții.“ (Partidul Comunist Român. Omagiu 65, București, Cartea Românească, 1986) LĂZĂRESCU Traian „Annosque multos Praeses amabilis Ceaușescu vivat, qui sapiens regit Gentis Valachae clara fata Prosperitate hodie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Partidul Comunist se identifică în cel mai înalt grad cu interesele și năzuințele întregului popor, cu lupta pentru bunăstare și fericire, pentru înflorirea și demnitatea culturii. E un verdict al istoriei, câștigat în lungi și grele bătălii, cu prețul a nenumărate jertfe și sacrificii, întărit de idealul și aspirațiile sale de viitor, aceleași cu ale poporului român, cu ale țării.“ (România literară, 29 aprilie 1971) „De altfel, așa cum arată tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea sa, înfruntarea pe plan ideologic dintre clasele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
viguros, să dai tot ce ai mai bun Patriei tale, să-ți bată o singură inimă în numele celor asemenea cu tine.“ (Săptămîna, 26 ianuarie 1978) MUCENIC Dan „Avem privilegiul de a vorbi, liber, despre libertate. Președintele țării a vorbit de nenumărate ori despre acest lucru. Și se cuvine ca, mai ales în august, tocmai despre libertate să vorbim. Omul nou, omul care reprezintă, de fapt, suprema construcție a socialismului, are ca principal atribut al său libertatea. Socialismul și comunismul nu se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
educativ este, prin definiție, nepoetică. Această afirmație se dovedește astăzi complet greșită. Iată o poezie care în totalitatea ei este întemeiată pe principiul educației maselor populare, o poezie care în mii de forme diverse, cu mii de stiluri diferite, în nenumărate ipostaze individuale bine diferențiate, ilustrează bucuria de a munci, bucuria de a construi societatea comunistă și își propune în chip explicit și limpede drept scop educarea maselor populare în spirit comunist. Și iată că această poezie, departe de a fi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
literară, 5 august 1971) „Istoria ne-o spune: orice conducător adevărat își leagă numele de câte o faptă bună, ctitorind ceva frumos și durabil: o mănăstire, un front, o mândră cetate, o binecuvântată lege, care înstăpânesc bucuria și încrederea poporului. Nenumărate sunt ctitoriile României socialiste care se leagă de inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu: fabrici, uzine, orașe, regiuni trezite la viață. Cred că cel puțin la fel de însemnate sunt ctitoriile de alt ordin, la care conducătorul de azi a contribuit într-o mare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
actualității, o literatură angajată, o literatură a eroilor de astăzi, este firesc să stea în atenția lui.“ (Contemporanul, 9 iulie 1972) „Spiritul civic presupune spiritul patriotic, spiritul revoluționar presupune o clară conștiință a misiunii scriitorului. El poate fi formulat în nenumărate feluri, poate fi abordat plecând de la aspecte concrete foarte diferite. Intenția noastră nu este a unei discuții polemice, ci a unei formulări de credințe literare și cetățenești. Realizată după Plenara CC al PCR din 1-2 iunie, eveniment marcat de expunerea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noiembrie 1982) SOLOMON Dumitru, publicist și dramaturg „Cultura noastră socialistă, expresie a unui umanism profund, afirmă, dimpotrivă, necesitatea unei arte serios și nelimitat implicate în dezvoltarea conștiinței omului, în luminarea și îmbogățirea universului lui spiritual. Atât programul partidului, cât și nenumăratele referiri pe care secretarul general al partidului le-a făcut în diverse împrejurări la sensurile și importanța creației artistice dovedesc însemnătatea ce se acordă actului artistic ca factor de influențare a omului, a societății, ca ferment al conștiinței. Nu numai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]