9,218 matches
-
pahar pentru a le gusta. Cristi o sorbea din priviri pe cea fără nume și își imagina dimineața cu ea. Mamutu’ se gândea la cursuri și repetiții. Era o lumină palidă și puțină ceață de la fum. Miros de prăjeli și parfumuri prea puternice, care le imitau pe cele scumpe. Iar mințile lor tulburate proiectau ca la un cinema- tograf tot felul de posibilități. — Du-te și vorbește, sare deodată Cristi. — Serios ? Da, du-te și vorbește ! Acum, până nu mă răzgândesc
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nimeni și de nimic. Nici de școală, nici de Răcaru. Mergea încet, îngândurat. Privea în gol bulevardele aglo- merate, pline de trăsuri și de mașini, amestecându-se cu tot felul de trecători grăbiți, cu doamne elegante și frumoase, ale căror parfumuri se amestecau cu mirosul de cafele și covrigi calzi cu care mai treceau țiganii, de castane prăjite, gogoși și alte dulcegării. Zumzetul acela viu și culorile ora- șului îl oboseau astăzi. I s-a făcut dor de liniștea Brăilei, de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
avea drumul spre Operă și tot ceea ce muncise și sacrificase atât timp pentru a ajunge aici. Zilele și nopțile exasperante de repetiții, banii pe care-i cheltuia pe cămin și mâncare și care nu-i mai ajungeau nici de-un parfum, iar dincolo de sărăcia de care se săturase, deziluziile și nesiguranța care în ultimul timp puseseră stăpânire pe el. În cealaltă parte era Răcaru. Nu era un local select ca acelea din centru, unde cei care începuseră să cânte deveneau tot
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ale celor câteva reflectoare care fuseseră montate spre a aduce o nouă atmosferă scenei. Fețele de masă de un alb perfect nici nu se mai spălau, erau mai întotdeauna înlocuite de altele noi și date înainte cu un soi de parfum proaspăt de flori, care făcea aerul mai ușor de respirat. Parchetul era șters bine și lustruit înainte și după fiecare concert. Însă nu doar eleganța care învăluise localul peste noapte îți lua acum ochii, ci găseai feluri de mâncare noi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
s-o pot cânta. Și să umplu sufle- tele oamenilor cu bucurie. Crezi că e un lucru ușor ? Ba mai mult, crezi că așa ceva poate fi josnic ? Crezi că e ceva de doi bani asta, doar pentru că nu miroase a parfum scump franțuzesc în primul rând, ci a friptură ? Aici judeci tu lucru- rile, aici faci diferența ? Și pentru asta vii tu să-mi spui ce fac și nu fac cum trebuie ? Ieși dracului afară din casa mea ! Ieși și să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cofetării și cafenele, de baruri noi, crâșme, restaurante, saloane de dans și grădini de vară care se des- chid unele după altele, umplând sălile, terasele, dar și tro- tuarele de petrecăreți care uită să mai plece acasă. Se simte în parfumurile scumpe care te amețesc, în moda proaspătă și colorată, mai provocatoare și mai vie, în vitrinele sclipitoare ale căror haine din Vest a doua zi sunt deja purtate de minunatele „Fetițe dulci“ din București. Despre frumusețea doamnelor și a domnișoarelor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
un șiret legat deasupra gleznei fragile, care se asortau cu mănușile, cureaua din jurul taliei și pălăria pe care o purta într-o parte, toate albe, strălucitoare. Avea o geantă micuță, tot de culoare deschisă, cu flori care se potriveau cu parfumul crud de primăvară ce îl emanau mișcările ei. Când s-a apropiat de el și i-a putut simți acea mireasmă proaspătă, inconfundabilă, abia atunci Cristi a recunoscut-o pe Domnișoara fără nume. Chiar ea, muza care îi purtase pașii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
uitat deja ce e viața, și imediat, dintr-o sticlă, când nici nu te aștepți, să fii turnat în pahar, perfect, nici prea mult, nici prea puțin. Și să mai ai atunci puțină răbdare să strălucești, să cunoști aerul, locul, parfumul și zgomotele din jur. Să dansezi ușor în pahar, când acesta este apucat delicat de capăt de o mână fragilă a unei domnișoare frumoase și dus spre buzele ei cărnoase și suculente. Cristi deschide ochii și zâmbește. A adunat toată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Se gândise de nenumărate ori să se întoarcă din drum și să rămână cu imaginea Reginei Maria tânără, frumoasă, dar mai vie, într-un costum tradițional, zâmbind dimineața într-o grădină de flori de toate culorile, care te amețesc cu parfumul lor. Dar se cuvenea pentru o vedetă cu statutul său un asemenea gest, trebuia să fie acolo, să înfrunte sfârșitul, alături de oameni, cu amintirea tatălui său care nu a murit degeaba, ci pentru o țară mai bună, pentru maică-sa
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sau în literatură e tot mai multă goliciune și carne, ceea ce nu demult te făcea să roșești acum era normalitate. Romantismul ușor exagerat al anilor ’20 și ’30 este înlocuit de un stil tot mai libertin, cuceririle nu mai poartă parfumul eleganței, dialogurile par mai directe ca oricând ; limbajul, atitudinea, inclusiv gesturile de zi cu zi se schimbă, anunțând un schimb de generații mai brutal ca oricând. Sunt anii în care moda femeilor devine tot mai provoca- toare, odată cu libertatea lor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în zece ținuturi, dar și presiunile marilor puteri ale lumii vor duce cât de curând la abdicarea sa. Antisemitismul tensionat de pe străzi este tot mai aproape de a deveni politică de stat, iar mirosul războiului plutește în aer, la fel de tare ca parfumul cafelelor și al băuturilor. Lumea pare de-a dreptul scăpată de sub control, viețile atârnă parcă de-un fir subțire și haotic, începe să curgă mult sânge și nimic nu arată în zare o întoarcere la pace și normalitate. Lideri politici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ei foarte lung zbătându-se peste umerii fragili și peste sâni, a apucat cu o mână sticla de șampanie pe care o începuseră, încă rece, și a început s-o toarne peste ei, transpirația lor amestecându-se cu alcoolul dulce, parfumurile ei explodând și sfârcurile întărindu-se imediat, s-a aplecat și i le-a lipit pe rând de buze, sfârcuri cu gust de șampanie și de vanilie din care Cristi a mușcat cu poftă, făcând-o să țipe de plăcere
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
râdă, aveai impresia că ai descoperit fericirea. Iar dacă o făceai să plângă, lumea se termina de îndată. — Avea buzele mari ? — Mari și senzuale, iar odată ce te-ar fi sărutat, ai fi uitat imediat de orice altă femeie. Și, desigur, parfumul ei puter- nic de primăvară, de viață, care făcea ca toate clipele să pară o eternitate. — Și cum de nu v-ați căsătorit cu ea, domnule Vasile ? — Să mă căsătoresc cu dânsa ? l-a bufnit pe Cristi râsul. Tu te
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cristi s-a oprit, s-a întors și l-a privit în ochi pe bădăran. Un umflat căruia abia-i stăteau șuncile pe oase, slinos și prost îmbrăcat, cu un lanț mare de aur peste haine și dat cu un parfum ieftin de cameră. Pleoscăia în continu- are niște pâine înmuiată cu mâinile-i murdare în blidul de ciorbă și îl privea cu dispreț : — Ce-i, târâtură ? Ți s-a urât cu binele ? Nu ești în stare să ragi nici trei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
căreia ochii îi sticleau, îndrăgostită pe loc de Cristi. Sau se plimba cu Tourtal pe străduțele din Montmartre și număra pisicile care le tăiau calea. Și ropotele de aplauze continue care îi țiuiau în urechi, amestecate cu șampaniile spumoase și parfumurile franțuzești scumpe ale domnișoa- relor care doreau să-i cucerească inima. Stătea la birou cu lacrimi în ochi, reluând amintiri după amintiri, ca și cum ai da mai departe paginile unui roman. Când închidea veioza și se întindea în pat, se simțea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sărutam cu fata aceea pe un șezlong din Encino, lângă o piscină care avea fundul vopsit în negru, eu eram bronzat și purtam un colier din scoici, iar cei din Foreigner cântau Ful Like First Time, numele ei era Blair, parfumul discret de fructe al gumei de mestecat plutea prin birou acum și mă simțeam cu totul pierdut, până când am realizat că Aimee se trăsese pe spate și mă fixa insistent. Mâna mea îi susținea ceafa. - Tocmai m-am întâlnit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
viitoare lucrare. În august sper să vin la Suceava pentru câteva ore. M. Niculăiasa P ă l ă r i a La data de 11 iunie, anul 1977, Într-o sâmbătă, era o zi liniștită de vară. Trandafirii Înfloriți răspândeau parfum Îmbătător, iar livezile din Lămășeni erau În stăpânirea grangurilor și altor păsări cântătoare... O mașină de Iași adusese trei oaspeți necunoscuți și unul cunoscut (de la Suceava) . Când s-a Înserat, am intrat În sufragerie, să urmăresc emisiunile micului ecran. Fiind
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să-i înțelegem dorința lui de dialog... Nu avem nimic împotrivă. E chiar destul de nostim să-l vezi cum se infatuează, cum își etalează hainele pe care le schimbă în fiecare zi. Chingiz răspândește în jur un miros puternic de parfum. Uneori, ne spune și tipul de parfum folosit... VITALIE CIOBANU: Muzeul Prado a fost opțiunea majorității colegilor noștri din Tren pentru ultima zi la Madrid. Nu-ți permiți să ratezi acest reper dacă vrei să poți spune că ai văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Nu avem nimic împotrivă. E chiar destul de nostim să-l vezi cum se infatuează, cum își etalează hainele pe care le schimbă în fiecare zi. Chingiz răspândește în jur un miros puternic de parfum. Uneori, ne spune și tipul de parfum folosit... VITALIE CIOBANU: Muzeul Prado a fost opțiunea majorității colegilor noștri din Tren pentru ultima zi la Madrid. Nu-ți permiți să ratezi acest reper dacă vrei să poți spune că ai văzut ceva în capitala Spaniei. Clădirea muzeului nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sfredelitori, mereu înroșiți. „Ăsta îl termină pe Miloșevici”, mai adaugă Corinne un mic comentariu. Chingiz Abdullayev, cel care produce romane polițiste pe bandă rulantă, își schimbă zilnic hainele scumpe și se parfumează abundent, este numit „Barbara Cartland din Azerbaidjan” sau „Parfumul Kremlinului”, aluzie artistică la gradul său de (fost?) general KGB și, totodată, o trimitere parodică la felul stereotip în care își intitulează istoriile cu spioni. Islandezul Einar Örn Gunnarsson este „Pescarul amețit” - trimitere mai mult decât transparentă la rătăcirile sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se dăruise, de scriitor liber-voiajor (cum ai spune „liber-profesionist“ sau „liber-cugetător”), căruia niște sponsori generoși și nevăzuți, „topiți” în niște abrevieri enigmatice, îți ofereau această ocazie rară, de a te exprima pe tine însuți și de a te îmbiba cu parfumul, cu spiritul locurilor vizitate. Identitate versus alteritate. Dar pe măsură ce orașele bifate se rânduiau în urma noastră ca niște pungi flasce, abandonate după folosire, și pătrundeam în fosta împărăție scăpătată de la Răsărit, erai confruntat cu realitatea condiției tale perisabile, de senior căzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sâmbăta au program scurt, și personalul de serviciu nu se lasă înduplecat. Un paznic în uniformă îmi arată ușa prin care pot ieși. VASILE GÂRNEȚ: O recepție, în baza unor invitații speciale, seara, la sediul Daimler-Chrysler. Lux și miros de parfum scump în niște săli cu oglinzi, cristale, tablouri și fotolii scumpe. Ne simțim ușor stingheriți în această atmosferă burgheză. Estonianul Peeter Sauter, îmbrăcat, ca de obicei, în tricou negru („răbdător la intemperii”) și șort, îmi spune că se simte ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Hristos sunt paisprezece neamuri. Iar nașterea lui Iisus Hristos așa a fost [...]. (Matei, I, 1-18) Așa începe Noul Testament, cu o consemnare de notar. Vocea cu timbru de "o mie și una de nopți" să fie oare a muezinului din vecinătate? Parfumul portocalilor, piuitul unei păsări colibri, mirosul de rășină de pin, toate acestea năvălesc odată cu aerul călduț pe fereastra mea întredeschisă... Abia ajuns la Ierusalim, redeschid, în camera mea de la Școala Biblică, Evangheliile care-mi evocau, pe când eram copil, cel mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
al IV-lea, nu există niciun vestigiu de care să se poată prevala, în afara unuia sau a două resturi de scăldătoare ori de bazine pentru apă, lumea vine aici pentru a da de ceva autentic și a se îmbiba cu parfumul secolului I neamestecat, nediluat. În ajun, am asistat într-o sală carolingiană de la Augusta Victoria la expunerea unui universitar german a cărui comunicare se intitula: "Ce are a ne spune arheologia despre creștinismul primitiv?" Răspuns: aproape nimic. De unde și tonul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu fiu izgonit, ca celălalt, cu mult înaintea mea?). Azi dimineață, la mănăstirea Sfântul Ștefan, care are amabilitatea să mă găzduiască, a trebuit să deschid cu o cheie ușa interioară care dădea înspre patio, pentru a merge acolo să respir parfumul glicinelor, al liliacului în floare și al lămâilor. Există oare vreun spațiu care să nu fie prevăzut cu o broască în acest cuib de alveole care-i chiar Ierusalimul, oraș în care fiecare își ține sarea sub cheie, ca nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]