11,301 matches
-
gemeni, actori ai unei drame cu deznodământ funest. Nuvela poate fi considerată, la limită, eboșa unui roman ultraconcentrat. Și aici tonul este la prima vedere neutru, impersonal, însă întrețesut cu nuanțe contextuale (identificare, compasiune, distanțare), ironia coexistând cu gravitatea în pasaje de parodiere discretă a limbajului cronicii mondene, a limbajului prozei despre „obsedantul deceniu” ș.a.m.d. Ca romancier, Ț. se întoarce în Anotimpuri de trecere (1998) la convenția reprezentării, dar cu valorificarea unor „cuceriri” ale predecesorilor imediați în materie de
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
Videha, din Câmpia Gangelui. A murit la vârsta de 72 de ani la Păvă, lângă actualul Patna, lăsând un număr de 14000 de călugări și 36000 de călugărițe. Canonul jaina a fost redactat între secolele IV III î. Hr., dar unele pasaje sunt mult mai vechi și mai păstrează, poate, cuvintele înseși ale Maestrului. Mahăvīra neagă existența unui Zeu suprem care ar fi creat lumea, dar acceptă existența zeilor. Cosmosul este infinit și prin urmare nu are început și nici nu va
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
capabili să se dăruiască în întregime vieții de călugăr, faptul că ea a fost îmbrățișată și de laici, care nu-și părăseau căminul pentru a trăi fără adăpost, a făcut ca buddhismul să fie acceptat de popoare întregi. Mai multe pasaje din literatura buddhistă ne lasă impresia că Buddha a avut parte de o viață plină de succese și că a trăit într-o armonie deplină cu cei din jurul său. Este însă foarte limpede faptul că în activitatea sa a trăit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nu va avea sfârșit [...] Duhul Sfânt Se va pogorâ peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul Care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema” (Luca, 1, 31-35). Observăm în acest pasaj că Iisus a avut menirea de a fi rege și că regatul Lui va dura în veac. Tradiția creștină a 118 interpretat în sens spiritual acest fragment, considerând că domnia lui Iisus e una a spiritului, așa cum El Însuși a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care renunță de la bun început la orice plăcere. Această concepție nu există în creștinism. Iisus Însuși nu a fost niciodată căsătorit și a trăit în curăție întrega Sa viață; la fel și numeroși sfinți. Cu toate acestea, există totuși un pasaj din Evanghelii care se apropie într-o oarecare măsură de concepția tradițională indiană. E vorba de parabola fiului risipitor. Un tată avea doi fii. Cel mai mic dintre ei și-a cerut partea de avere ce i se cuvenea și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu gândirea occidentală, întrucât Grecia a fost leagănul filosofiei occidentale. Bineînțeles, trebuie să avem în vedere și schimburile culturale care au exstat între cele două lumi. Principiul socratic „cunoaște-te pe tine însuți” este întâlnit și în cazul lui Buddha, pasajele scrierilor buddhiste care îndeamnă la autoreflecție fiind nenumărate. Între buddhism și creștinism există, de asemenea, numeroase asemănări. Conceptul de păcat, original în creștinism, și idealul evadării din robia acestuia, la fel ca și calea buddhistă care caută eliberarea omului din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
uită, la poartă și la geamul nostru. Oare ce vor?” Zic: „Mamă, uite, eu mă duc pe stradă. Dacă ăia vin după mine, Însemnează că pe mine mă urmăresc. Dacă nu, cine știe de ce stau acolo”. Și am plecat prin pasajul măcelarilor care era pe-acolo... Și mă Întorc la un moment dat și văd că toți trei erau pe urmele mele. M-am oprit la vitrina de la cinematograf și vedeam În spate... Și Îi văd pe toți trei că apar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Bucureștilor („Trei crai de la Răsărit“ ș.a.). Au fost eliminate și acestea. Bine înțeles că absolut tot ce s-a tăiat atunci, în 1987, cu voie sau anevoie (marcat fiind cu paranteze drepte: [...] ) s-a reintrodus în această ediție, frazele sau pasajele socotite atunci nepublicabile fiind indicate acum - spre știința cititorilor de azi - cu ghilimele ascuțite: Abia după ce s-au operat ultimele intervenții solicitate volumul a putut să plece la tipar, ca urmare a unui document venit de la partid - pe care l-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
000 de exemplare, tiraj de neimaginat astăzi. * În vederea apariției acestei reeditări la generoasa Editură Humanitas, am colaționat, în șpalt, textul lui Bacalbașa cu originalul din 1927 (am găsit o singură greșeală gravă de tipar), cu care ocazie am reintrodus toate pasajele eliminate de autocenzura noastră și de cenzura anilor 1980, amândouă la fel de antipatice. Mai dificilă a fost revizuirea notelor de subsol, mai ales în sen sul actualizării denumirii unor străzi, multe dintre ele revenind după 1989 la vechea formă sau căpătând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
volumul Lume de ieri, care, ca elev la Liceul Sf. Sava, o frecventa, îmbiat de uriașele prăjituri cu cremă de albuș care nu costau decât 25 de bani! 131. Băcănia lui Păun Popescu era situată tot în Hanul Zlătari. 132. Pasajele Villacrosse și Macca legau strada Karagheorghevici (astăzi Eugeniu Carada) cu Calea Victoriei, în fața actualului sediu al Poliției Capitalei; ele au fost construite prin 1891, din inițiativa lui I. Villacrosse, Mihail Macca și a prințului sârb Alexis Karagheorghevici, care avea proprietăți în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care avea proprietăți în zonă. 133. Hotelul Stadt Pesth - Orașul Pesta (în 1872 avea 9 camere care se închiriau cu luna, o cafenea, un restaurant cu „șantan“ și o grădină de vară), se afla pe locul unde s-a deschis pasajul Villacrosse („Timp de treizeci de ani a fost Stadt Pesth locul de întâlnire a tot ce era femei de viață și «jeunesse dorée» în București. Iarna, într-o sală lungă și joasă, vara într-o grădină care ținea cam locul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era banca Poumay 180, apoi niște căsuțe mărunțele. Nimic din ceea ce e astăzi, bineînțeles nici Hotelul Bristol 181 nu exista, nici construcțiile de alături. bucureștiul în 1871 125 173. Aparținând bijutierului Carapatti; erau situate pe strada Academiei, peste drum de Pasajul Majestic (v. George Costescu, Bucureștii vechiului regat, Bucu rești, 1944, p. 171). 174. Pe locul Hotelului Union (azi sediul unei bănci) (strada Ion Câmpineanu, colț cu strada Academiei) se afla în 1872 tipografia Națională, în localul căreia a funcțio nat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vândute de urmașii Ghiculeștilor familiei Lahovary. Aici a funcționat o vreme și turnătoria de litere Dor. P. Cucu (la nr. 15), apoi pe aceste locuri s-a ridicat Teatrul Comedia, astăzi sala Odeon (Calea Vic toriei, nr. 242), aflată între pasajele Majestic și Comedia. 183. Grădina Gagel, apoi Edison, numită către sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul veacului trecut Grădina Blanduziei era situată pe strada Doamnei colț cu strada Academiei, acolo unde se află astăzi pasajul Galeriile Blanduzia. 184
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
242), aflată între pasajele Majestic și Comedia. 183. Grădina Gagel, apoi Edison, numită către sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul veacului trecut Grădina Blanduziei era situată pe strada Doamnei colț cu strada Academiei, acolo unde se află astăzi pasajul Galeriile Blanduzia. 184. Vechea poștă bucureșteană a funcționat o vreme pe strada Doamnei colț cu strada Ion Ghica de astăzi (fostă Vestei), în „casele Bărcănescului“; prin 1906 se afla pe acest loc grădina Basilescu; în 1911 s-a inaugurat aici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și așa se va forma tutela până la majoritatea fiilor mei iubiți, fără să poată vreodată, sub nici un pretext, vreuna din rudele mele sau ale soției mele a avea vreun rolul armatei în timpul evenimentelor de la 11/23 februarie 1866, dar acest pasaj nu a apărut în presă („Dl. Kogălniceanu adresă apoi câteva cuvinte blânde armatei, susținând că nu armata l-a dat jos pe Cuza, căci nu se cheamă armată câțiva indivizi obscuri, străini de inima națiunii. Aceste cuvinte stoarse lacrimi din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a răspuns Beizadelei: „Sunteți prea plin de persoana dumneavoastră“, în fine, Eugeniu Stătescu a trimis o lungă circulară procurorilor generali cărora, între altele, le-a indicat să respecte libertatea presei și să nu mai aresteze preventiv pe nici un ziarist. Iată pasajul privitor la libertatea presei: „Așadar, domnule procuror general, nu numai că se va părăsi cu totul sistemul arbitrar admis până ieri de a se închide preventiv ziariștii, sistem care nu s-a putut introduce decât printr-o abuzivă interpretare a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
obțină lămuriri din partea oficialităților turcești asupra înțelesului articolului 7 din Constituția otomană. Acesta a avut o întrevedere cu ministrul de Externe turc, Savfet-pașa, și rezumatul acestei întrevederi l-a comunicat neîntârziat superiorului său la București: „El mi-a răspuns că pasajul de care este vorba are legătură cu țara noastră, de asemenea cuvântul șef desemnează principii Principatelor Unite, Serbiei și Khedivul [Egiptului], iar cuvintele provincii privilegiate desemnează de asemenea Egiptul, Serbia și Principatele Unite“ (Documente privind istoria României, Războiul pentru Independență
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Teatrul Bossel o „mare pantomimă gimnastică și spectaculoasă, în un act și șapte tablouri“, Hoțul de cloșcă sau Furtul nereușit de la Muzeu (TEL., 4 decembrie 1875, p. 3). addenda Reproducem selectiv, așa cum am precizat în Nota asupra ediției (1987), pasajele mai im portante eliminate de Bacalbașa atunci când a pregătit pentru a fi cuprinse în volum textele preluate din Adevărul, unele relatări mai dezvoltate precum și dialogul susținut cu cititorii ziarului privind probleme legate de amintirile sale. Pagina 56 * Adevărul este că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
135, 143, 146, 147, 376, 377, 381, 393; Grigore Sturdza 123; Suțu 124, 156; Știrbei 129; Telefoanelor 115, 298; Universității (v. și Universitatea) 395 Paltator (cofetăria): v. Baltador Paradis (grădina): 303 parcul: Cișmigiu, v. grădina Cișmigiu; Ioanid 197; Carol 139 pasajul (pasagiul): Comedia 126; Galeriile Blanduzia 126; Macca 118; Majestic 119, 125, 126, 136; Român 115, 126, 176; Villacrosse 118, 138 Pascu (cofetăria): 131 Pațac (cafe-chantant ul): 137, 138 Pensionatul Buchholtzer: 50, 51 Pensionatul de fete Gachstater (fost Manalotti): 50 Pesth
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nașterea lui L.P.) s-ar datora faptului că „a știut nevastă-sa pe unde să umble și să arate că n-a fost vinovat”. Tonul didactic al explicațiilor sale m-a deranjat, așa că, luînd-o într-o altă direcție, la primul pasaj de pietoni am renunțat să-l mai aud. Acum, cînd rememorez întîmplarea, văd că, în ciuda simplismului ipotezelor, el numise corect esența dramei lui Pătrășcanu, aceea de a fi ucis „de ai tăi”. E mai rău, mai odios, mai nedrept, mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
șters colbul coridoarelor, preș. Disprețul celorlalți îmi inspiră disprețul de mine însumi. Dar și pofta de a demonstra contrariul!... * Diminețile scriu ce pot, ce-mi iese. Scriu ca să-mi amintesc, scriu ca să mă curăț. După amiezile fac „croitorie”, adică decupez pasajele asupra cărora merită să revin, arhivez ciornele ori le transcriu pe curat. *Virtutea e rezultatul educației, dar și al șansei. Sînt vremuri și medii în care, oricîte strădanii ar depunde cineva, nu se poate dezvolta. *După un somn bun, gînduri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e determinată de „metapolitica lui Dumnezeu”. În fine, pentru Vintilă Horia poporul român este un „popor ales”, a cărui suferință este ceva cu totul deosebit în lume. *Biblia trebuie citită (poate în primul rînd) cu inima. Trebuie „să cazi” pe pasajele care se potrivesc cu starea ta de spirit. Atunci abia învățătura lor prinde. Plin de îndrăzneală, ieri am vibrat, de pildă, la versetul „ Că de voi umbla în mijlocul morții, nu mă voi teme de rele” (Ps. 22, 4). Azi stau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
hîrtii de 10 lei. A așteptat ca femeia să-i culeagă, apoi a ridicat mîna asupra ei și i-a strigat: „Du-te acasă și fă... curățenie igienică!” *Europa liberă și BBC spicuiesc din presa străină (exercițiu tot mai des) pasajele în care e criticat „regimul Ceaușescu”, „cel mai odios din Europa” („Time”)! Azi a fost citit un articol din „Harper”, despre experiența ieșeană a unei foste lectorițe la Universitatea „Al.I. Cuza”. Ce descrie ea? Oameni care tînjesc după o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în fața lui, astfel că i-a și biruit. Dacă Spandiatis ar fi avut poetul care să-i cînte vitejiile, precum Ahile pe Homer, expresia a cărei lipsă o constatam la începutul acestor rînduri cu siguranță că ar fi existat. Recitind pasajul din Cartea de învățătură pentru Romanós, mă întreb (sper că nu e o prostie) care din cei doi, Ahile sau Spandiatis, era de fapt mai protejat. Unde e mai greu de țintit: în călcîi sau în inimă? Ce dușmani îți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
artistică a mamei și bunicului meu, veți putea găsi destul material În volumele de amintiri din teatru sau În evocarea vieții și activității artistice a unor mari artiști ai scenei noastre. Vă voi indica unele lucrări În care veți găsi pasaje referitoare la familia mamei mele - o familie de artiști - precum și amănunte și aprecieri cu privire la activitatea trupei de operetă Al.P. Marinescu și a mamei mele Nora Marinescu: Aristizza Romanescu 30 de ani - Amintiri - ediția 1960, Editura de Stat pt. literatură
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]