15,863 matches
-
de mîine. Însă, e cert, nimic nu va mai fi ca înainte. În zece zile, societatea civilă a schimbat două guverne. Iar vidul de putere lăsat de radicali și peroniști nu a mai fost umplut nici de un "salvator al patriei" în uniformă, nici de un "Mesia" în civil. E un progres al democrației, chiar dacă aceasta nu a rezolvat problemele economice ale țării, un progres care pune capăt ciclului istoric ce a marcat secolul al XX-lea. Principalul vinovat este considerat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
numai în conceptul cunoașterii, întrucât urmează principiul rațiunii. Niciun om nu a trăit în trecut, și niciunul nu va trăi în viitor, ci numai prezentul este forma oricărei vieți, își are asigurat domeniul ce nu i se poate smulge 11. Patria vieții e numai prezentul, Clipa de față numa-n ea suntem, Suntem în adevăr. Iară trecutul Și viitorul numai o gândire-s. În van împingeți ce vi-i dinainte, În van doriți acelea ce-or veni. Întoarceți-vă-n voi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
atingând pe-un singur om I-atingi pe toți? Mulțimea e părere. Spune la mii de inși aceeași vorbă Și-n mii ea atunci va trezi Icoană-aceeași și același simț. Un semn că toți e-n unul, unu-n toți. (Patria vieții e numai prezentul Eminescu: 2011, I, 687) Eminescu și Leibniz Legătura intertextuală dintre Eminescu și Leibniz se relevă atunci când este abordat sistemul de coordonate spațio-temporal, conotat într-un mod specific în proza eminesciană. Principiul rațiunii suficiente constituie un prim
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o fascinație continuă întreținută de misterul pe care îl respiră India, o țară sinonimă cu miturile și inocența cosmogonică; pe de altă parte, sanscrita nu este trăită de poetul român în realitatea ei lingvistică, ci ea trimite la meteorologia unei patrii uitate 92. În primăvara anului 1889, Mite Kremnitz l-a întâlnit pe Eminescu într-un teatru bucureștean. Între altele, Eminescu îi spusese că pe vremea aceea traducea din sanscrită. Întrebat de interlocutoare, cu mirare, de când știe sanscrita, poetul a răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
reflecția sa, precum orice expert autentic al sufletului, Ana Blandiana este, totuși, în primul rând, un exponent al tradiției. Puritatea severă, sentimentul tainei, gravitatea raportului dintre individ și colectivitate, dintre prezent și trecut, și nu, în ultimul rând, icoanele naturii patriei, alcătuiesc o corolă revelatoare asupra unui specific și al unei organicități"8. Ceea ce trebuie reținut și luat în considerare este, însă, faptul că titlul de exponentă a tradiției, pe care majoritatea criticilor i-l conferă Anei Blandiana, nu subminează și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de strugure/ Care-și găsește moartea/ În cerul visător al gurii". (Nu-mi voi mai aminti) Obsesiva metaforă a reîntoarcerii spre tărâmul copilăriei apare și aici, din nou anticipând universal volumelor ce vor urma: "Eu vin din vară,/ E o patrie fragilă/ Pe care orice frunză,/ Căzând, o poate stinge,/ Dar cerul e atât de greu de stele/ C-atârnă uneori până la pământ/ Și dacă te apropii auzi cum iarba/ Gâdilă stelele râzând,/ Și florile-s atât de multe/ Că te
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lumii: una esențialmente culturală, livrescă, a citatului intertextual și a parafrazei, încorporând, în propriul text, fragmente de text și experiențe ale altora, și ale sieși, recunoscându-le și numindu-le explicit"161. Cel mai recent volum de poezie al autoarei, Patria mea A4, apărut în anul 2010, este cel care devine exterior oricărei etape creatoare. Făcând realmente trecerea spre un postmodernism al cotidianului, al fragmentarismului, al rupturii, al biografismului și al intertextualității, poemele acestui volum ascund o Ana Blandiana subtilă și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fiecare poet sau critic, nu are importanță se definește pe sine însuși prin ceea ce scrie. Nu pot să nu observ însă că în ultimele decenii am avut mai mult succes în străinătate decât în țară. Ultima mea carte de versuri, Patria mea A4 a fost tradusă până acum în engleză, spaniolă, italiană, iar la toamnă va apărea în poloneză și catalană. A.-I. P.: Personal, dintre propriile scrieri, aveți vreuna care vă este cea mai dragă sufletului? A.B.: Volumul de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Eminescu, 1984. Ana Blandiana, Stea de pradă, București, Editura Cartea Românească, 1985. Ana Blandiana, Arhitectura valurilor, București, Editura Cartea Românească, 1990. Ana Blandiana, Soarele de apoi, București, Editura Du Style, 2000. Ana Blandiana, Refluxul sensurilor, București, Humanitas, 2004. Ana Blandiana, Patria mea A4: poeme noi, București, Editura Humanitas, 2010. b) Ileana Mălăncioiu: Ileana Mălăncioiu, Pasărea tăiată, București, Editura Tineretului, 1967. Ileana Mălăncioiu, Către Ieronim, București, Editura Albatros, 1970. Ileana Mălăncioiu, Inima reginei, București, Editura Eminescu, 1971. Ileana Mălăncioiu, Crini pentru domnișoara
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a unui contemporan și, în același timp, preocupat în măsură comparabilă cu dăruirea și energia specifice corifeilor generației pașoptiste să reducă decalajul valoric, perfect conștientizat, între civilizația occidentală și lumea de care s-a legat până la identificare în noua sa patrie; o lume românească mult prea îndelung obișnuită cu formele de manifestare, de trăire și de expresie ale bizantinismului politic, adică puternic influențată, dacă nu chiar dependentă, de marasmele Orientului. Altfel spus, nou-venitul specialist străin, invitat în capitala Țării Moldovei să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
național a opiniei publice, a cercurilor politice, diplomatice și revoluționare europene 34, grupându-se în jurul revistelor de largă eficiență propagandistică "România viitoare" (1850), "Junimea română" (1851) ori "Republica română" (1851, 1853), în Moldova, noul domnitor și-a propus a "întineri patria", apropiindu-și pe cei mai "înrăiți dușmani ai unchiului" (fostul domnitor Mihail Sturdza). A fi întins mâna unui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru I. Cuza, Petre Mavrogheni ș.a., acordându-le nu numai importante dregătorii executive în justiție și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
propria-i expresie, de "vrednice de credință documenturi". Animat de dorința și speranța, mărturisite, că "poate prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria", subliniind că, "pe lângă direcția fabricilor, au căutat și iconomia rurală", pentru a cărei compatibilitate invoca propriile-i abilități practice. În continuare, manifestând deplină siguranță și stăpânire de sine prin afișarea necesarelor capacități intelectuale, întărite de experiențele pozitive pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
căsătorit și pașaportul transilvănean, pe temeiul documentelor atestatoare pregătirii sale profesionale, Comitetul își exprima încrederea și speranța că "d<umnea>lui, atât în privirea practicilor sale cunoștințe, cât și a infinității localnicelor împregiurări a<le> Moldovei cu acele a<le> patriei sale, va fi mai potrivit decât altul din țară mai depărtată, a fi de folos slujbei publice atât la pregătirea și înființarea Institutului agronomic, a școalei practice de mehanică, cât și la înființarea de oarecare fabrici în țară, precum: a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Hodocin erau cu adevărat ispititoare și, de remarcat, în ofertarea lor, se implicaseră cei mai înalți factori decizionali, începând chiar cu domnitorul Mihail Sturdza. Este drept, ultimul, pe cât de preocupat și de consecvent se arăta pentru "dezvoltarea folositoarelor învățături în patrie", după ce înființase la Iași, în 1835, acea instituție academică fanion pentru spiritualitatea românească din prima jumătate a veacului XIX9, manifesta încă suficientă prudență în chivernisirea banului public, chiar și în acest caz. Astfel, răspunzând unei intervenții a mitropolitului Veniamin Costachi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Învățăturilor Publice" a citit în fața asistenței textul bilingv (în limbile română și latină) ce urma să fie așezat apoi la baza fundației, având următorul cuprins: "Sub auspiciile Preaînălțatului Domn, Mihail Grigorie Sturdza Voievod, domn Țării Moldovei, întemeietorul folositoarelor așezământuri în patrie, după propunerea Epitropiei Învățăturilor Publice, a Preasfințitului Mitropolit Veniamin Costachi, logof<ătului> Nicolai Cantacuzino, Luminările sale prinții Nicolai și Gheorghe Suțu i a referendariului aga Gheorghe Asachi, s-au înființat în Eși cel întâi institut de arte și meșteșuguri pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
așezat în piatra de temelie, care s-au închis de cliros și peste care mădularii Epitropiei și toată adunarea au adăogit câte o piatră, cu încredere că acest așezământ de industrie este o nouă dovadă a îngrijirii ocârmuirii pentru fericirea patriei"26. Demn de remarcat este faptul că o solemnitate întrucâtva asemănătoare ca motivație, dar cu un fast și o participare mult superioare, incluzând chiar prezența domnitorului și a altor înalți demnitari ai statului, avea să se consume peste exact un
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
transporta la Galați, mult mai ieftin decât în prezent, 10 milioane oca în 20 transporturi, prin care mijloc, miile de cărăuși, care acuma numai cu paguba lor transportează sarea, s-ar putea economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător 21, vor fi fost avute în vedere de antreprenorul de atunci al salinelor moldave, postelnicul Constantin Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a acestor starturi de cărbuni de piatră"25, cu alte cuvinte, de a lua în antrepriză exploatarea și valorificarea acestei importante bogății naturale ale subsolului moldav. Este drept, la data când hotărâse a-și oferi noile servicii tehnico-administrative autorităților din patria de adopție, el se afla într-o stare de spirit deplin recuperată după încercarea prin care trecuse la începutul anului anterior. AUTOEVALUAREA, CA RĂSPUNS UNUI ABUZ ADMINISTRATIV Un incident neprevăzut, neașteptat și, desigur, nemeritat de acest permanent căutător de soluții
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ultimii trei ani, când îi fusese diminuată fără motiv leafa, prin restituirea trecutelor diferențe salariale și prin stabilirea unei pensii, în deplin acord cu onorarea, de către el, a importantelor servicii aduse Moldovei, drept pe care "în orice țară, însuși în patria sa, l-ar fi primit". Un memoriu cu exact același conținut și în formă identică, respectând însă formulele protocolare de adresabilitate, a fost transmis, totodată, și domnitorului Grigore Al. Ghica, care, prin rezoluția înscrisă pe document, cerea primului destinatar Departamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ceilalți contemporani ai săi cu statut similar, printr-un generos profesionalism, prin gama variată a competențelor sale, afișate fără voită ostentație, prin dimensiunea proiectelor și semnificația înfăptuirilor și, nu în ultimul rând, prin devoțiunea exemplară pentru această a doua lui patrie, care a fost Moldova și a cărei prosperare economică, în primul rând, a slujit-o constant atât prin puterea cuvântului scris, cât și prin vrednicia faptei. Neîndoielnic, cel mai frumos omagiu închinat până azi personalității sale aparține marelui poet și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și numai desvălirea unei mai mari industrii în țară, îmbunătățirea agriculturei, ce din nenorocire se află încă într-un grad foarte îngiosât, iar mai ales deschiderea minelor îmbelșugate în țară pot întâmpina neîncetata pierdere a capitalului țărei și a feri patria de o de istov neapărat următoare sărăcie, care vine după un asemine comerț vătămători. Adevărat este că, dacă într-o țară înfloresc multe fabrice și manufăpturi care produc toate, sau cele mai multe articule trebuitoare, cum și obiecturi pentru lux, acele fabrici
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nevoită a conteni lucrul. Prințul N. Suțu, în a<l> lui învățat tractat asupra iconomiei politice a Moldovei, dezvălind rezultaturile unei industrii pământene, adaoge că "aciia care, prin a lor pildă, <î>i vor întipări o nouî direcție, vor face patriei lor o slujbă mai mare decât cineva ar socoti". Toate câte până acuma am zis sprijinesc asemene adevăr; mai adăogim încă că fierul este menit a deschide o cale pentru celelalte întreprinderi, încât acela carile, cel întâi, va înființa în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Toate câte până acuma am zis sprijinesc asemene adevăr; mai adăogim încă că fierul este menit a deschide o cale pentru celelalte întreprinderi, încât acela carile, cel întâi, va înființa în Moldova întâia fabrică de fier, pre lângă <re>cunoștința patriei, va câștiga și însemnătoare averi. Fiind că rezultatul minelor de fier, deși este mai puțin strălucit, însă mai sigur decât a<l> tuturor altor metaluri mai nobile, apoi singur pe acest temei răzămându-ne mai bine a deschide aice, în țară
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sale moșii, cu condiții potrivite dacă singur nu s-ar îndupleca la aceasta, sau nu ar putea. Spre acest sfârșit, nu se cere ca fiecare să fie învățat în știința mineriilor, ci este destul ca oricine carele voiește a sluji patriei în viitorime sau cari au moșii la munte să aibă cel puțin o idee despre minerii și despre înrâurirea ce pot avea aceste asupra fericirei țărei. 5. Lemnele sînt atât de neapărat trebuitoare la minerii, încât aceste, fără lemne, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la Academia de Șemnitz, care, în privirea minelor, este una din cele întâi din Evropa, unde ii învățând științele geognostice, atât teoretic cum și practic, ar putea a se informa în ghibaci dregători de minerii și, prin urmare, a face patriei lor însămnătoare slujbe. K. MIHAILIK de HODOCIN, Director Shoalei de Arte și Meșteșuguri 3 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat 2 de K. Mihailik de Hodocin Director Shoalei de Arte și Disertația despre folosul unui asemene așezământ
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]