9,077 matches
-
un transport liniștit și nu prea îndepărtat al acestor fosile de la locul de habitat la cel de sedimentare. Prezența acestor crinoide este inedită pentru regiunea considerată, aducând un argument hotărâtor pentru vârsta Ladinian superioară a calcarelor în care se dezvoltă peștera. Au fost identificate populații de coleoptere din genul Pholeuon. Intrarea în peșteră se face printr-o deschidere de 2x3 m, dupa care urmează de o galerie aproximativ orizontală, cu dărâmături, ornată cu formațiuni de concreționare și lungă de 70 m
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
de habitat la cel de sedimentare. Prezența acestor crinoide este inedită pentru regiunea considerată, aducând un argument hotărâtor pentru vârsta Ladinian superioară a calcarelor în care se dezvoltă peștera. Au fost identificate populații de coleoptere din genul Pholeuon. Intrarea în peșteră se face printr-o deschidere de 2x3 m, dupa care urmează de o galerie aproximativ orizontală, cu dărâmături, ornată cu formațiuni de concreționare și lungă de 70 m, după care se coboară o diferență de nivel de -6 m până în
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
Sala Bivuacului. Galeria se termină brusc la Marea Prăpastie (o săritoare de -25 m). La baza săritoarii se ajunge într-o sală de unde pornesc trei galerii. Spre nord se deschide Galeria Clusteritelor (unde se interceptează un mic curs activ al peșterii) care continuă ascendent și se termină cu o diaclază impenetrabilă. Din această galerie se desprinde o sală laterală: “Salonul Impresioniștilor”, precum și o serie de alte mici galerii laterale. Atât Galeria Clusteritelor, cât și Salonul Impresioniștilor sunt puternic concerționate, aici abundând
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
care vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor care vindeau porumbei, și le-a zis: Este scris: Casa Mea se va numi o casă re rugăciune. Dar voi ați facut din ea o peștera de tâlhari. Niște orbi și șchiopi au venit la El la Templu și El i-a vindecat. Dar preoții cei mai de seamă și invățatorii Legii, când au vâzut minunile pe care le făcea și pe copii strigând în Templu
Intrarea în Ierusalim () [Corola-website/Science/318884_a_320213]
-
este peștera situată la cea mai mare altitudine din Munții Trascău, situată pe vârful cu acelaș nume din județul Alba. Poartă și numele de Prștera-aven Dâmbău, Peștra din Hula Dâmbăului sau Peștera de sub Corlată Peștera se află pe teritoriul orașului Zlatna, județul
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
este peștera situată la cea mai mare altitudine din Munții Trascău, situată pe vârful cu acelaș nume din județul Alba. Poartă și numele de Prștera-aven Dâmbău, Peștra din Hula Dâmbăului sau Peștera de sub Corlată Peștera se află pe teritoriul orașului Zlatna, județul Alba, în partea de sud-vest a Munților Trascăului. Peștera s-a format într-un masiv izolat de calcare tithonice care alcătuiesc partea superioară a vârfului Dâmbău. Acest vârf de 1369
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
este peștera situată la cea mai mare altitudine din Munții Trascău, situată pe vârful cu acelaș nume din județul Alba. Poartă și numele de Prștera-aven Dâmbău, Peștra din Hula Dâmbăului sau Peștera de sub Corlată Peștera se află pe teritoriul orașului Zlatna, județul Alba, în partea de sud-vest a Munților Trascăului. Peștera s-a format într-un masiv izolat de calcare tithonice care alcătuiesc partea superioară a vârfului Dâmbău. Acest vârf de 1369 m este situat
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
Trascău, situată pe vârful cu acelaș nume din județul Alba. Poartă și numele de Prștera-aven Dâmbău, Peștra din Hula Dâmbăului sau Peștera de sub Corlată Peștera se află pe teritoriul orașului Zlatna, județul Alba, în partea de sud-vest a Munților Trascăului. Peștera s-a format într-un masiv izolat de calcare tithonice care alcătuiesc partea superioară a vârfului Dâmbău. Acest vârf de 1369 m este situat în partea de SV a Trascăului, în NE orașului Zlatna. Este mărginit la vest de Valea
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
pantă abruptă, iar la este, de Valea Feneșului care taie aici frumoase chei. Pe culmea muntelui se află un mic platou ,La Stâna Urlătoare" un câmp de lapiezuri și doline, loc de colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata de Viorel Ludusan de la Polaris Blaj. Explorarea și cartarea peșterii s-a făcut în două expediții în lunile
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
frumoase chei. Pe culmea muntelui se află un mic platou ,La Stâna Urlătoare" un câmp de lapiezuri și doline, loc de colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata de Viorel Ludusan de la Polaris Blaj. Explorarea și cartarea peșterii s-a făcut în două expediții în lunile Martie și Aprilie, 1986. Intrarea peșterii de 2/1,5 m
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
muntelui se află un mic platou ,La Stâna Urlătoare" un câmp de lapiezuri și doline, loc de colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata de Viorel Ludusan de la Polaris Blaj. Explorarea și cartarea peșterii s-a făcut în două expediții în lunile Martie și Aprilie, 1986. Intrarea peșterii de 2/1,5 m se află la o
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
colectare a apelor de precipitații, care au drenat peștera lărgind un sistem de diaclaze cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata de Viorel Ludusan de la Polaris Blaj. Explorarea și cartarea peșterii s-a făcut în două expediții în lunile Martie și Aprilie, 1986. Intrarea peșterii de 2/1,5 m se află la o altitudine absolută de 1355m. Lungimea totală a galeriilor este de 1200 de metri, lungime aeriană de 250
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
cu orientare generală E-V.Peștera este localizată la Peștera cunoscuta de localnici, este explorată și cartata de Viorel Ludusan de la Polaris Blaj. Explorarea și cartarea peșterii s-a făcut în două expediții în lunile Martie și Aprilie, 1986. Intrarea peșterii de 2/1,5 m se află la o altitudine absolută de 1355m. Lungimea totală a galeriilor este de 1200 de metri, lungime aeriană de 250 de metri cu un coeficient de ramificație de 4,8. Denivelarea totală a galeriilor
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
5 m se află la o altitudine absolută de 1355m. Lungimea totală a galeriilor este de 1200 de metri, lungime aeriană de 250 de metri cu un coeficient de ramificație de 4,8. Denivelarea totală a galeriilor este de -78m. Peștera are două sectoare distincte, formate independent: Galeria Scărilor, Galeria Lacului. Galeria scărilor începe de la intrare cu culoarul de acces săpat pe o diaclază cu urme evidente de eroziune. La 20 de m de la intrare acesta prezintă o strangulare de 0
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
are dimensiuni reduse de 7/8/5 m, și este împodobită cu frumoase scurgeri parietale și stalactite fistulare. Aici debușează și Galeria Dublă meandrată și frumos ornată. Galeriile duble, cu secțiune în formă de "8" sunt des întâlnite în această peșteră. Ele sunt practic o singură galerie care prezintă în secțiune verticală o puternică strangulare la mijloc care o desparte în două galerii accesibile separat. Formarea lor numai pe diaclaze se explică prin reducerea la un moment dat a debitului apei
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
în sus a șanțului format, galeria superioară fiind folosită ca preaplin. Din Sala Foto o săritoare de 9 m dă acces la Răscruce, loc de întâlnire a patru galerii: Sala Foto, Galeria Nicovală, Galeria Puțurilor și al doilea sector al peșterii, Galeria Lacului. Galeria Nicovală, și ea puternic descendentă, prezintă o succesiune de săli înalte cu pereți puternic erodați. Podeaua sălilor este brăzdată de șanțuri adânci de 1-2 m, cu o lățime de numai 10-30 cm , care au lăsat între ele
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
m, cu o lățime de numai 10-30 cm , care au lăsat între ele frumoase septe de podea. Spre finalul galeriei dimensiunile scad, locul sălilor înalte fiind luat de două tuburi de curgere sub presiune. Aici se află cota minimă a peșterii de - 76 m. De la Răscruce spre Sala Puțurilor urmează o săritoare de 6 m și se pătrunde într-o sală de 8/4/12 m în peretele căreia apar cele două puțuri din Culoarul Scărilor. în partea nordică sala se
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
Culoarul Scărilor. în partea nordică sala se continuă cu alt puț de 8 m, ușor înclinat și plin, ca dealtfel tot acest sector, cu argilă. Din puț, pe o galerie dublă, se ajunge în Galeria Nicovală. Al doilea sector al peșterii este Galeria Lacului, opera unui alt curs de apă temporar care se vărsa în cel principal La Răscruce. Ulterior, el a coborât la un nivel inferior formând între Sala Lacului și La Răscruce o treaptă antitectică tipică de subteran. Deci
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
se poate urca într-un sector împodobit cu scurgeri parietale de un alb imaculat. Capătul Galeriei Lacului, cândva în legătură cu exteriorul, este acum colmatat cu un dop de bolovani și pământ pe o distanță de cel mult 10 m. În prezent peștera nu are un curs activ permanent în locurile accesibile, dar el există cu siguranță la un nivel inferior. În concluzie, este opera apelor de precipitație care au acționat asupra diaclazelor pe două cursuri principale: Galeria Scărilor și Galeria Lacului cu
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
încă cercetări biospeologice dar am identificat exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitata și Limonia nubeculoasa. Valori termice înregistrate în 04.03.1980: la intare - 6 ° C, Sala Mare 7 ° C, Sala Nicovală 9 ° C și în fundul Galeriei Lacului 2 ° C. Peștera este vizitată de puțini excursioniști din Zlatna care intră de regulă până în Sala Mare, mai ușor accesibilă, în rest peștera este intactă, cu podoabe încă nedecimate. Peștera e protejată de Asociația de Turism și Ecologie Trascău Corp din Zlatna, care
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
03.1980: la intare - 6 ° C, Sala Mare 7 ° C, Sala Nicovală 9 ° C și în fundul Galeriei Lacului 2 ° C. Peștera este vizitată de puțini excursioniști din Zlatna care intră de regulă până în Sala Mare, mai ușor accesibilă, în rest peștera este intactă, cu podoabe încă nedecimate. Peștera e protejată de Asociația de Turism și Ecologie Trascău Corp din Zlatna, care a montat și o poartă. Cei care doresc să viziteze peștera trebuie să solicite cheia la (www.trascaucorp.ro) Arhiva
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
Mare 7 ° C, Sala Nicovală 9 ° C și în fundul Galeriei Lacului 2 ° C. Peștera este vizitată de puțini excursioniști din Zlatna care intră de regulă până în Sala Mare, mai ușor accesibilă, în rest peștera este intactă, cu podoabe încă nedecimate. Peștera e protejată de Asociația de Turism și Ecologie Trascău Corp din Zlatna, care a montat și o poartă. Cei care doresc să viziteze peștera trebuie să solicite cheia la (www.trascaucorp.ro) Arhiva Clubului de Speologie Polaris Blaj.
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
regulă până în Sala Mare, mai ușor accesibilă, în rest peștera este intactă, cu podoabe încă nedecimate. Peștera e protejată de Asociația de Turism și Ecologie Trascău Corp din Zlatna, care a montat și o poartă. Cei care doresc să viziteze peștera trebuie să solicite cheia la (www.trascaucorp.ro) Arhiva Clubului de Speologie Polaris Blaj.
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
cunoscută și ca "Peștera-aven" "" adăpostește ce mai mare lac subteran din România. Peștera se află în comuna Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului pe versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordancușii pe versantul drept
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Alba, în Munții Bihorului pe versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncușii, la altitudinea de 921 m. Se ajunge la ea fie urcând din Valea Ordancușii pe versantul drept o potecă abia vizibilă ce începe aval de Peștera Poarta lui Ionele, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gârda de Sus la Cabana Scărișoara. Peștera este localizată la Prima mențiune a peșterii a fost făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]