8,240 matches
-
lăcomiei, subliniază că pentru păstrarea curățeniei duhului și a trupului trebuie să se înceapă cu lupta împotriva poftei pântecelui și pentru a da mai multă tărie vorbelor sale, citează din Sfântul Apostol Pavel ,,Grija de trup n-o faceți spre poftă” (Romani 13, 14). Tot Cassian spune că pentru păstrarea curățeniei duhului trupului nu e suficientă înfrânarea de la mâncare, ci sunt necesare și celelalte virtuți sufletești deoarece sunt mult mai greu de cucerit. Dacă lăcomia pântecelui nu este biruită, atunci nici
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lăcomia pântecelui nu este biruită, atunci nici celelalte virtuți sufletești nu pot fi dobândite. Monahul, în nevoința sa, trebuie să se opună lipsei de cumpătare la mâncare și băutură în afara mesei și a somnului fără regulă, deoarece această nestăpânire declanșează pofte trupești și mai mari. Pe lângă postul trupului e necesară extinderea și către cel al sufletului. Cassian folosește ca model de ,,post sufletesc“ mărturisirile Avvei Paesius care spunea că „soarele nu l-a văzut niciodată mâncând” și ale lui Ioan care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
trebuie înțeles ca om, ca substanță a omului, ci în sensul voinței și a celor mai rele dorințe ale trupului, iar duhul nu înseamnă ceva substanțial, ci dorințele bune și duhovnicești ale sufletului (cap.7 și 9). Între aceste două pofte se situează voința noastră care stă la mijloc, într-o situație delicată, vrea să aibă bunurile viitoare, dar să nu le piardă pe cele prezente. Este foarte bine surprins rolul pe care-l joacă voința noastră în lucrarea poftei (cap
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
două pofte se situează voința noastră care stă la mijloc, într-o situație delicată, vrea să aibă bunurile viitoare, dar să nu le piardă pe cele prezente. Este foarte bine surprins rolul pe care-l joacă voința noastră în lucrarea poftei (cap.12). Convorbirea a V-a (27de capitole) tratează din nou problema celor opt vicii principale, care au fost deja tratate de Cassian în lucrarea Așezămintele mănăstirești și este susținută de Avva Serapion. Cu toate acestea, analizele pe care le
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
caute a înlătura supărarea fratelui împotriva sa, chiar dacă a început fără motiv; 6) să se gândească zilnic că are să plece din lumea aceasta, iar acest gând să nu îngăduie tristeții să se așeze în suflet și va înăbuși pornirile poftei și ale tuturor păcatelor (cap. 6). Avva Iosif atenționează că nimic altceva nu trebuie preferat înaintea dragostei, iar aceasta poate și trebuie dăruită tuturor, chiar și dușmanilor noștri. Iubirea ca afecțiune se dăruiește numai câtorva și anume, acelora care sunt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
bolile lor specifice. Bolile rațiunii sunt: slava deșartă, înălțarea orgolioasă sau mândria, prezumția, cearta și erezia. Bolile voinței sunt: furia, nerăbdarea, tristețea, trândăvia, micimea de suflet, cruzimea, lașitatea și nerăbdarea. Bolile sensibilității sau sentimentului sunt: lăcomia, desfrânarea, arghirofilia, avariția și poftele vătămătoare și pământești. Rațiunea atinsă de aceste maladii poate fi tratată de dreapta judecată a discernământului și prin virtutea umilinței (cap. 15-16). Aceată luptă continuă a pustnicului, această încordare extraordinară trebuie întreruptă de ,,acel plăcut răgaz de odihnă și omenie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
arbitru (conștiința morală) și cu harul pe care credinciosul îl primește prin credință. După el, Adam a fost creat drept. Prin călcarea poruncii, Adam și-a provocat moartea trupului și vinovăția sufletului; vigoarea rațională a acestuia a fost înlocuită de pofta carnală. Efectul neascultării a fost resimțit ca o lege contrară, ca păcat, în mădularele sale. Mântuirea se obține numai prin darul harului Sfântului Duh în credința numelui lui Iisus Hristos. Ioan Maxențiu se deosebește în această privință de înaintașul său
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
măcar și pentru un ceas fără să fi adus la cunoștința autorităților, aceștia vor împărtăși aceeași soartă ca și bandiții. Noi nu putem să spunem populației. Dar aceasta este un prilej foarte bun să le arătăm indirect, să le treacă pofta, că dacă ei vor da adăpost sau dacă-i văd și nu aduc la cunoștința autorităților, vor fi nimiciți. Aceasta va avea o importanță foarte mare, întâi pentru străinătate, va arăta că regimul nostru, deși nu este U.R.S.S., dar
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în acest fel vor fi forțați să lupte pentru că de bună voie nici comuniștii nu vor să lupte”. MINCIUNĂ CONSTANTIN afirmă în continuare că nici tineretul de astăzi nu va lupta alături de Partidul Comunist, deoarece și acesta este nemulțumit, ce poftă de luptă poate să aibă un tânăr când știe că cei de acasă nu au ce pune pe foc și nu au ce mânca. POPESCU TAIR ALEXANDRU, profesor din orașul Roșiorii de Vede, necunoscut cu politică în trecut, a afirmat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
editorial intitulat Politică ? i Masele, �n care explică limpede c? o na? iune are un suflet, o con? tiin?? care ac? ioneaz? �n consecin??. Masele au instincte ? i pasiuni; acestea s�nt instincte primitive ? i s? lbatice ? i pasiuni menite s? satisfac? poftele ? i interesele. �Trebuie oare s? permitem că astfel de �adun? ri� s??? i impun? voin? a asupra elitei na? iunii, format? de? a lungul timpurilor? Nu, un stat nu poate fi c�rmuit �n acest fel! �210 Aversiunea lui Iorga fă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r explică limpede c? era vorba de o publică? ie cultural? ? i literar? pentru ? coli, tineret ? i comitetele bibliotecilor ? colare ca instrument de p? strare a standardelor morale ale oamenilor �amenin? a?i de scriitorii monstruo? i ? i de apelurile la poftele bestiale�. �n ace? ți ani s? a produs un incident memorabil. Era la �nceputul unei nefericite controverse iscate �ntre Iorga ? i alt mare reprezentant al spiritului rom�nesc, Mircea Eliade. Eliade era pe atunci ț�n? r student al Facult?? îi de Filosofie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oamenii erau �n continuare fl? m�nzi ? i goi, tr? g�nd concluzia c? truda uman? submina fericirea oamenilor ca urmare a Revolu? iei Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum ? i a logicii carteziene. Individul era l? sat liber, prad? poftelor s? lbatice ? i incapacit?? îi lui de a se adapta ? i de a prevedea viitorul. �Nebunia individului, care distruge materia prim? , va duce nu numai la nimicirea civiliza? iei, ci ? i la lucruri ? i mai rele. Trebuie g? sit un r? spuns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rol aparte, Valentin, acrobatul carismatic, omul pasăre, echilibristul fără plasă de siguranță,care merge pe sârmă deasupra unui târg mocirlos și imund, stârnind personajele, acum spectatori, care țipă isteric ori de câte ori sunt surprinse de-o alunecare făcută anume ca să le ațâțe pofta de "sânge". Atunci, în 1981, m-a cutremuratat imaginea acelei lumi pe care o socoteam istorie, dar revăzând filmul astăzi, cu dorința de a-mi reîmprospăta unele detalii, am avut revelația actualitatății lui dureroase, pentru că filmul lui Alexa Visarion nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
realizată beția, cu dansul năclăit... treptele decăderii, dar și ale "înălțării personajului". O compoziție care surprinde fără ostentație latura trivială a personajului care indică grosolănia veselă, și din când în când fondul primar de reală puritate. Despărțirea castă, eliberată de pofte, de Elena e jucată cu o adâncă simplitate. După ieșirea lui Astrov din scenă, avem impresia că spectacolul s-a terminat, dar finalul izbutește să dea iarăși o nouă semnificație întregului tablou: Sonia... O imagine scenică (...). Un carusel vesel, trist
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
filmul românesc Înghițitorul de săbii (de Alexa Visarion), în care caracterul de coșmar întrece toate poveștile de amărăciune și nebunie, este făcut din fapte banale, curente, fapte în sine de o importanță moderată. Găsim câte puțin din toate: răutate, vanitate, poftă de a porunci, lichelism și servilism, meschinărie, nepăsare, pe ici pe colo câte un mort, dar morți nerespectuoși: tuberculoză sau accident de muncă. Găsim și mișcare sindicală, desigur, sinceră: un hamal din port moare înecat pentru că puntea era șubredă și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Diaconu, Vladimir Găitan pentru a cita doar câțiva -, interpreți din generații diferite care s-au implicat deopotrivă, cu toate forțele artistice, credința și receptivitate umană, în propunerile comune de joc. Tânărul actor, proaspătul absolvent, interesează sub aspectul dăruirii totale, al poftei de joc, dar își exercită cu mai puțină neliniște meseria. în raporturile cu tinerii se elimină conflictul necesar, acea tensiune și rezistență la care m-am referit și care este utilă. Tinerii traduc conștiincios indicațiile regizorului, dar asta nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lucrurile surprinzătoare, neașteptate din literatură, în raport „cu o critică centrată pe exprimarea nefericirii și a unei soluții feerice, precum și în raport cu cunoașterea omului, a resurselor sale nebănuite, demistificate”. în mod metaforic, Gianfrancesco echivalează reziliența copilului din aceste scrieri literare cu pofta de viață. „Ceea ce el [copilul rănit de viață] cunoaște în memoria și în corpul său este trăirea stranie, venită fără să știe prea bine de unde, a unei dorințe intense de viață.” Aș reaminti aici faptul că în pedagogie se consideră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este trăirea stranie, venită fără să știe prea bine de unde, a unei dorințe intense de viață.” Aș reaminti aici faptul că în pedagogie se consideră că cel mai semnificativ dar pe care o mamă îl poate face copilului său este pofta de viață. Șerban Ionescu (2008, pp. 4-5) ne prezintă o definiție sintetică a rezilienței persoanei, axată pe trei caracteristici: 1. capacitatea de a se dezvolta bine din punct de vedere psihologic, în ciuda evenimentelor cu caracter destabilizator apărute, a condițiilor de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
eșecuri existențiale ca urmare a unei așteptări inconștiente a unei pedepse ce trebuie să vină. Persoana se comportă ca și când nu poate suporta succesul. Doliul neprelucrat este o suferință care poate transgresa generații (tulburări ale comportamentelor de adaptare caracterizate prin pierderea poftei de viață, cu toate posibilele manifestări concrete, care apar în generația copiilor sau chiar la a treia generație). ̨ n aceste cazuri sunt necesare intervenții psihoterapeutice sistemice de familie, transgeneraționale. Dacă sprijinul pe care îl primește persoana nu îi este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a viciului Ca sistem etic preocupat de dezvoltarea moral] a omului, budismul a studiat atât natură st]rilor de r]u, care întunec] mintea, precum și st]rile mentale s]n]toase, care lumineaz] mintea. Sutta menționeaz] mai multe vicii: pofta, l]comia, r]utatea, ura, ranchiuna, ipocrizia, disprețul, invidia, zgârcenia, tr]darea, inc]p]tanarea, mândria, aroganță, vanitatea și impetuozitatea. Cea mai cunoscut] și mai relevant] analiz] în acest sens o constituie ierarhia celor zece acțiuni negative, strâns legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți; iar altele sunt indispensabile dezvolt]rii spirituale și st]pânirii de sine. Virtutea și viciul se refer] și la latura emoțional] a ființei umane. Pe lang] analiza detaliat] a st]rilor emoționale negative, cum ar fi mânia, r]utatea, pofta trupeasc], invidia și neliniștea, Buddha a acordat un loc important reacțiilor emoționale pozitive și creative, având o puternic] relevant] moral], ca de exemplu compasiunea, generozitatea și recunoștință. Analiza să arăt] c] exist] o gam] larg] și variat] de reacții emoționale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndeplini în mod adecvat funcțiile practice, s-ar putea ca o moral] s] aib] nevoie de anumite tr]s]turi generale. De exemplu, un sistem relativ durabil și stabil pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni nu va permite torturarea persoanelor dup] pofta unora a altora. Dar dat] fiind aceast] privire asupra originii și funcțiilor moralei, nu ar fi surprinz]tor dac] sisteme morale semnificativ diferite ar trebui s] îndeplineasc] la fel de bine funcțiile practice, cel putin potrivit standardelor de performant] care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade: "Individualismul european, trecut în imitația românească, în loc de a produce opere minunate, ca în Apus, a produs opere mediocre. [...] Pe câmpul economic, individualismul apusean, în loc de a deștepta spiritul capitalismului întreprinzător, a deșteptat poftele la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după sine, la noi, o industrie parazitară; un comerț bancar putred; o agricultură care ocolește munca pământului și trăiește din legi de expediente; a fabricat indivizi români plini de pofte și planuri
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a deșteptat poftele la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după sine, la noi, o industrie parazitară; un comerț bancar putred; o agricultură care ocolește munca pământului și trăiește din legi de expediente; a fabricat indivizi români plini de pofte și planuri fantastice, pe cari îi întâlnești la fiecare pas, așa de numeroși, că ei au ajuns să împiedice mersul vieții normale, dar n-a fabricat decât foarte rar indivizi români productivi și statornici la muncă, indivizi cari să-și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ei tot mai dezorientați și mai perplex cantonați între fosta glorie și actuala umilință statală. Această mînă întinsă poate fi săturată, iar bogații lumii au cu ce. Odată umplută, mîna nu mai poate fi atît de hrăpăreață, ci doar în poftă intermitentă de a repeta cerșitul. Ei bine, cu o astfel de "putere mondială" parcă ne vine și nouă să respirăm mai în voie. Dacă reuniunea din iulie, de la Madrid, fie din presiunile confuze și perfide ale Moscovei, fie, și mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]