11,959 matches
-
într-un chip deosebit în gândirea, fapta și rugăciunea creștină e angajarea totală de trăire a creștinismului, primirea adevărurilor, mărturisirea lor cu vorba, cu rugăciunea și fapta în viața de fiecare zi. „Acum securea stă la rădăcina pomilor și tot pomul care nu aduce rod bun se taie și se aruncă în foc”. Cred și mărturisesc și pe această cale că, în fața mileniului în care trăim, fiecare om, fiecare neam este pus în situația de a se autodefini: sunt creștin
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
scanată, după care povestitorul se oprește și cere ascultătorilor să continue povestea după propriul scenariu utilizând concepte tocmai învățate. Învățarea nu este doar joc, este și muncă. Rămasă la stadiul de joc, aduce fructe imature, necoapte care cad repede din pomul cunoașterii. Oamenii care nu citesc sunt poate mai fericiți, dar fericirea lor este asemeni celei pe care J.St. Mill o asocia atât de plastic, porcilor, adică ființelor strânse în ele însele, neaerisite, dedate doar plăcerilor joase, consumului. - Care este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
căderea... În timp ce toți ceilalți ar fi fost din aceeași familie, el era americanul, izolatul, singletul... De aceea se și răzbună, la o masă de Crăciun îi trage unchiului uzurpator de identitate, scaunul de sub șezut. Și nu cade simplu, ci peste pomul de Crăciun, zdrobind toate globulețele... și sărăcind bradul din curtea bunicii de încă două ramuri... E una din puținele lui acțiuni asupra celorlalți. Dar încununată cu o înfrângere. Acțiunea conjugată a celor două războinice e de neînfrânt. Nici degustarea primelor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dacă n-am pe nimeni pe lume?" Scorpia Pământului vine și îl ia să-și ispășească păcatele: "După ce îți ispășești păcatele vei muri și tu și ai să te faci pământ. Din țărâna ta o să răsară flori, au să crească pomi și o să crească grâu. Așa v-a dat vouă Dumnezeu". Ispășirea păcatelor sale o face Făt-Frumos în Valea Plângerii, unde, cum a intrat, "s-a topit și s-a făcut pământ". ("Cântecele și poveștile Oltului", în Folclor din Muntenia și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în jocul dispariției și al apariției. Ceea ce se vede e spectacolul lumii care se cufundă treptat în invizibil, ștergerea semnelor până la ceea ce pare a fi diminuarea oricărei posibilități de semnificare: " Deschide ochii. Seara în geam se depărtează/ Și casele și pomii s-au dezrădăcinat:/ Plutesc spre nesfârșitul seninului curat". Deschiderea ochilor corespunde, paradoxal, cu îngustarea câmpului vizibilității, căci în vedere nu apare decât ceea ce dispare, orizontul departelui în care peisajul lumii iese din scenă. Surprinzător însă este faptul că dispariția dă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
interioară, relief al sufletului străbătut cu dezinvoltură, precum în poemul postum N-ai teamă 11. În noul tărâm lăuntric, situat dincolo de vămile trupului, toate determinațiile exteriorității se destramă, lăsând loc nedeterminării pure12. Într-adevăr, "în hăul lăuntricelor creșteri" se arată "pomii lăuntrici", "vremi subterane" sau un "lăuntric pisc alb de rugăciune", imaginând "un "vast labirint ascuns sub palatul frumuseții"13. La acest nivel, al lumii scufundate în absoluta nedeterminare a posibilului, interioritatea inaparentă unifică două mișcări opuse în aparență, căci într-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
luminii ce taie vederea, și desăvârșirea celor anterioare, se configurează în Nod 3216: "Mai stau o înserare,/ ca să văd,/ umbră din umbră cum se lasă,/ cum al luminii văzătoare, dur prăpăd/ devine de din ce în ce mai moale,/ cum se lungește umbra după pomi,/ cum omul după om se prelungește,/ cum zidul dimineții lent se năruiește,/ și cum lumina stelelor răsare,/ pe o cu totul altă înserare". Cel care stă în vedere primește imaginea celor care se așază în vedere, căci ele se pun
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
imaginea pe care o arată. Atât dispariția cât și apariția sunt acte, mișcări in-formale; ele creează formele mișcătoare ale unei stări, căci a sta de pildă să vezi "umbră din umbră cum se lasă" sau "cum se lungește umbra după pomi" înseamnă a sta în mișcare, a fi în starea unei continue prefaceri, în stare să vezi transformările pe care le imaginează lumina văzătoare. Cuvintele aproape că sunt de prisos, căci ceea ce se vede nu se rostește; se vede prin cuvântul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dar - în același timp - puterea de revelare se răsfrânge de la sine, luminează prin taina însăși: "E, dacă țineți minte, lâng-un grilaj îngust,/ Suflat în verzi metale și-n sticlă, un arbust,/ Cu frunze cântătoare, cu fructe de jăratic/ Precum un pom cu globuri într-un Crăciun văratic./ E-ntr-însul o putere, un fel de densitate/ Răsfrântă pe podoabe din luciurile toate/ Și dacă vrei, târâș ori prin opriri șirete,/ De dânsul să te-apropii, să-i umbli prin secrete,/ Degeaba: că deodată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
întrevedere pe care doar transparența creației divine o face posibilă, epifania eshatologică dată ab origine, în care deslușirea oricărui lucru se realizează revelator, ca apokalypsis, "în lumina crepusculului său" (Pustiitorul, vol. Atotsfârșitul, în op. cit., p. 189): " a desluși în floarea pomului împrimăvărat fructul putrezit;/ cu ochii tot timpul orbiți de incendiul lumilor de la capătul vremii", " Prin boaba de strugure a clipei de față să poți întrevedea/ Purpura incendiului ce va mistui lumile" (Aproapele meu, Heraclit, vol. A cincea esență, în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
una pe alta, părând a face concesii terenului înșelător numai spre a asigura avansul cât mai netulburat al unui ansamblu cu neputință de cuprins din perspectiva fiecărei zale individuale. Întocmai ca mușcătura unei șenile de tanc camuflat cu ramuri de pomi înfloriți a fost resimțită și intrarea în cort a arhitecților. Veniseră cu un proiect de salubrizare "prin înțelegerea pe teren a nevoilor beneficiarilor", după formularea oficială. Acestea urmau să fie scoase la lumină în chiar seara respectivă, spre a se
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
oră. Nisipul falezei satului, amenajată de primărie, la dispoziția localnicilor și a eventualilor turiști (puțini, În septembrie nu am auzit alte limbi decât spaniola) este netezit zilnic. Mai sus, o alee pavată, lungă de un kilometru, lată și străjuită de pomi și bănci, invită la plimbări prelungite. Oamenii „satului” socializează, au loc colocvii Între familii, tinerii și mai puțin tinerii fac jogging, doamne plinuțe, În mers alert, vor să slăbească. N-am văzut nici o hârtie sau pungă de plastic aruncată pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
permis o etanșare corespunzătoare. Propun folosirea unor benzi din spumă de plastic.) Mr. Hornig se simte altfel foarte bine la Roma; e de părere că mănăstirea ar trebui reconstruită. Dar mai ales ar trebui făcut ceva pentru vechea livadă de pomi exotici a mănăstirii. Crede că vegetația prezintă anumite asemănări cu cea a insulelor din Canalul Mânecii; el, unul, s-a născut la Jersey, e "pe sfert francez". 14 iulie Ziua națională a Franței. Îl întreb pe Johan dacă cunoaște semnificația istorică
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
conținând un gel de benzină. În plastic sunt întrețesute fire de cupru care se încălzesc electric. Rezultă un "zid de foc" incandescent lung de 100 m, de care nu poți trece fără un echipament special; popular îi zice "artificii de pom"; se folosește la "localizarea" unor zone periculoase mai mici în terenul dificil de curățat. "Aniversarea pușculiței". Banca Suedeză de Credit 3.153. Casa de Economii 6.800. C. poștal 629,91. Numerar cca 400. Transferat 1.800 în contul M.
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
au venit în contact cu centura de petrol. 4 septembrie A venit Margareta să se uite la teren. E amplasat la marginea de sud a zonei Storsudret. Vedere spre mare, oarecum obturată totuși de un platou stâncos. Mică depresiune cu pomi fructiferi bătrâni. La sud se zăresc catargele navelor de la Hoburgen. Terenul are fântână, dar e dărâmată. Noroc cu vremea, soarele strălucește iar vântul nu suflă aproape deloc. A trebuit să-mi dedic toată dimineața vizitei. (Nu-i nicio pierdere pentru
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
A FI și A AVEA se zbat atâtea destine, rătăcindu-se de identitatea lor autentică. Preoția este însăși iubirea Inimii lui Isus și convertește la misiune. Invoc în aceste rânduri și sentința rostită de Isus, în aprecierea asupra aproapelui: „orice pom se cunoaște după fructele sale, doar nu se culeg smochine din spini, și nici struguri din mărăcini (Lc. 6, 44). Misiunea de slujire a Preotului, prin Sfințire, Vestire, Învățare și Cârmuire a comunității, implică o responsabilitate enormă. Pentru Preot, drumul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să ai mașină, fără de care ești "terminat", ești un "nimeni". Este o necesitate, fie și numai pentru a putea străbate Statele Unite, acest Ținut al Iubirii. Căci în această țară nu găsești mici cărări lăturalnice, alei înflorite, podețe, bănci adumbrite de pomi, ca acelea pe care îi plăcea să și le zugrăvească în închipuire, în saloanele din secolul al XVII-lea, prețioasa domnișoară Scudéry. Aici pe îndrăgostiți îi despart kilometri întregi, și totul se învârte în jurul mașinii, "totul se face cu mașina
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se umpluse cu apă, să le deșert într-o căldare pe care deja mi o pregătise, pentru ca în ele să se adune alta. Că așa este după ploaie, ea nu mai curge de sus, dar vine de pe acoperiș și din pomii care se lasă deasupra casei, în casă... Avea mama și alte griji, nu doar apa care se prelingea din draniță, din crăpăturile ei. Avea și de achitat impozitele că ajunseseră la soroc. Iar perceptorul nu aștepta pe cel sărac sau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pe aceea. Cu el, până s a mai obișnuit, a avut mult de treabă și chiriașul nostru. Dar până la urmă au devenit prie teni. Cum aveam însă să asigur eu, ca bărbat în gospodărie, apărarea restului proprietății? A grădinii cu pomi fructiferi, unde mai dădeau hoții, din când î n când? Dar mai întâi ceva despre Sârbu al nostru. Tata , așa aspru cum era cu noi copiii lui, tot pe atât de larg și iubitor se arăta a fi față de animale
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în devotamentul lui pentru casa și gospodarii de la care mânca o bucată de mămăligă - ca și noi, cei din casă, îl limitam în comport are și acțiune, ținându-l în lanț, nu avea putința să ne păzească și grădina cu pomi. De ea și pomii și fructele lor am găsit de cuviinț ă să mă ocup eu, gospodarul lui tata. Cele opt prăjini de livadă, cu pruni, perji, corco duși erau mai la fundul grădinii, iar mai aproape de casă aveam merii
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
casa și gospodarii de la care mânca o bucată de mămăligă - ca și noi, cei din casă, îl limitam în comport are și acțiune, ținându-l în lanț, nu avea putința să ne păzească și grădina cu pomi. De ea și pomii și fructele lor am găsit de cuviinț ă să mă ocup eu, gospodarul lui tata. Cele opt prăjini de livadă, cu pruni, perji, corco duși erau mai la fundul grădinii, iar mai aproape de casă aveam merii, perii, gutuii, iar toamna
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
că era dificil, deosebit de greu, să-i pă zești, să nu li se fure fructele. Noaptea, dar și ziua, la amia ză, între orele două și trei, veneau la furat câte 2-3 inși, in trau în grădină, se urcau în pomi, unul pândea, și ne trezeam că poamele s-au împuținat. Exact-exact, nu puteai ști la ce oră veneau răufăcătorii. Câteodată reușeam să-i vedem, luam bățul care era pregătit din timp și mă luam după dânșii, dar până ajungeam eu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ce oră veneau răufăcătorii. Câteodată reușeam să-i vedem, luam bățul care era pregătit din timp și mă luam după dânșii, dar până ajungeam eu în fundul grădinii, cel care îi p ăzea îi și anunța cu... șase-șase; ei săreau din pomi, își luau ce aveau de luat, și îndată se și strecurau prin gaura din gard unde special fuseseră din timp desprinse două-trei scânduri, pierzându se undeva pe marginea căii ferate, până ce nu-i mai vedeam... Copil ce eram, mi-am
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
grădină, la stâlpul casei unde erau legate firele de curent electric aduse de la stâlpul din uliță. Leg de zăbreaua prispei de lângă stâlp un capăt al sârmei și cu restul merg prin livadă și o înfășor din loc în loc de trun chiul pomilor. Fac asta până în fundul grădinii. Acolo, traversez cu sârma până la celălalt capăt al grădinii, unde se afla terenul vecinului. După ce am legat sârma de fiecare copac din care s e furau fructele, m-am întors de unde plecasem. La 4-5 m.
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
fără de vlagă, a intrat în oda ie, s-a așezat pe pat și acolo am lăsat-o, cu gândurile sale, iar eu am și dat fuga în grădină să constat ce s a mai petrecut în lipsa noastră. Majoritatea fructelor din pomi erau căzute pe jos, fie din cauza adierii vântului, fie din motivul că era secetă. Mă uit în grajd - vaca nu, vițelul nici el, în coteț porcul lipsea, în coteneața păsărilor doar cele trei găin i dădeau să iasă în ogradă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]