10,542 matches
-
țin minte chiar în detaliu ce-am făcut. Cert este că n-am dormit toată noaptea - nici eu, nici subordonații. S. B.: Dar ordine ați mai primit, în afară de precizarea că este alarmă parțială și de cele pe care le-ați pomenit? M. M.: Absolut nimic, în afară de "nu ieșiți în raionul alarmei de luptă, nu distribuiți hărțile ștoc de la mobilizare, nu scoateți drapelul, nu puneți în aplicare planul de anunțare a rezerviștilor, nu instalați dispozitive de mobilizare!" Că ați văzut că aveam
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
praf pe mână? Nu există? Că dacă-i spunea: "Uite, avem expertiza prin care pe mâna lui Milea s-a găsit praf, urme de arsuri de praf de pușcă", se putea concluziona că a tras el cu mâna lui. Se pomenește undeva așa ceva? S. B.: Da, iată ce se scrie în Raport: "Inexistența reziduurilor de tragere pe policele drept, plica interdigitală police- index și pe index, se explică prin aceea că pe mâna trăgătorului rămân urme foarte vagi ale factorilor suplimentari
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
vilaiet= diviziune administrativă În Imperiul Otoman; coșnițar= Împletitor de coșuri din nuiele sau papură. 2.Scurt istoric al rromilor din România. În Muntenia rromii sunt pentru prima dată atestați În spațiul românesc, respectiv Întrun document domnesc din anul 1385, fiind pomeniți ca robi pe moșia Mănăstirii Vodița situată În zona Severinului. Robii domnești și mănăstirești din Muntenia au fost eliberați În anul 1847, iar cei de pe moșii, abia În anul 1856. În fostul principat medieval al Moldovei, rromii sunt atestați În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
zice noi astăzi) care să se respecte, fără participarea tarafului condus de Barbu Lăutarul. Alte ipoteze dau ca date ale morții 1860 sau 1861. Ultimii ani din viața vestitului lăutar sunt de altfel cei mai enigmatici. Nu-l mai găsim pomenit În nici una din scrierile vremii. Devenise doar o amintire la petrecerile domnești, o legendă. În „Barbu Lăutarul. Imaginea vieții celui mai zbuciumat veac” (Iași, fără an), Adrian Pascu scrie că ar fi fost văzut cântând „Hora Unirii”, În 24 ianuarie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
activități sportive. • Modelul de viață este o instanță centrală care organizează raporturile între subsisteme. Această instanță asigură corespondențe între modelele de acțiune specifice diferitelor subsisteme. Ea gerează afectarea preferențială a unor resurse limitate către un sistem sau altul (exemplul profesorului-cercetător pomenit mai sus: dacă i se eliberează timpul prin amânarea unei reuniuni, el poate folosi această resursă nouă corectând lucrări sau făcând cercetare. Dar poate merge să facă jogging, privilegiind astfel viața personală...). Trebuie subliniat că în regularizarea schimburilor din interiorul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
atinsese cel mai scăzut nivel în istoria Bizanțului, susține totuși că nu suntem îndreptățiți să credem că în Bizanț a dispărut cu totul cultura clasică și paideia, cei mai buni martori fiind iluștrii teologi ai epocii, fiind suficient să-l pomenim doar pe Maxim Mărturisitorul.1 Chiar dacă literatura secolelor VII- IX a avut ca sursă unică de inspirație doctrina religioasă, apariția puternicelor frământări determinate de apariția iconoclasmului a făcut necesară căutarea surselor textuale care să poată reprezenta argumente de netăgăduit în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
filosofiei operând și în câmpul discursului inspirat. Din această cauză chiar și interpreții moderni, au avut un handicap interpretativ atunci când au vrut să înțeleagă atitudinea bizantină față de filosofie. Ceea ce îi apărea în fața unui interpret apusean când citea textele bizantine care pomeneau sau implicau filosofia era folosirea necritică și indistinctă a acestui concept, fiind mereu prezentă îndoiala dacă în acest spațiu cultural s-a mai înțeles în mod adecvat sensul pe care clasicismul grec l-a dat filosofiei. Mai este însă nevoie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
prezentă îndoiala dacă în acest spațiu cultural s-a mai înțeles în mod adecvat sensul pe care clasicismul grec l-a dat filosofiei. Mai este însă nevoie de o precizare: nu trebuie să căutăm o utilizare formală a distincției metodologice pomenită de Matsoukas în textele bizantine pentru că de multe ori autorii bizantini folosesc termenul de filosofie în mod indistinct. Singura cale de a obține înțelesul pe care îl dă cineva termenului de filosofie este atenta evaluare a contextului în care apare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Biserică, care nu a fost numită cu numele unui sfânt ci a purtat numele Înțelepciunii, să menționăm doar că literatura care era cunoscută mai în toate mediile bizantine, este vorba de Proloage, avea dese referiri la situații în care era pomenită Marea Biserică, pe de altă parte că rușii au ales să treacă la ortodoxie în urma impresiei pe care au avut-o trimișii cneazului asistând la slujbele oficiate aici. Tot ceea ce înconjura împăratul, chiar și hainele sale trebuia să reprezinte o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
lui Hristos pe pământ atunci trebuie să îi imite faptele. Surprinzător pentru imaginarul modernului în legătură cu instituția imperială medievală, Împăratul Bizanțului, cel care era îmbrăcat în toată slava, pe care lumea putea să i-o ofere, slujea la masa săracilor, făcea pomeni periodice din propriile venituri sau mai mult, slujea leproșilor. În aceeași ordine de idei, împăratului i te poți adresa familiar, întrucât el, ca imagine a lui Dumnezeu, trebuie să fie accesibil oricui. Ideologia conturată în jurul figurii împăratului nu se manifesta
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
În insula CĂbu, Magellan a revendicat arhipelagul În numele regelui Spaniei, devenind, astfel, cea mai veche așezare spaniolă unde a fost sădită 666 Máctan cădea ucis Fernando Magellan, eroul spaniol al primei călătorii În jurul lumii... Pe primul lumea occidentală nu-l pomenește decât ca pe un sălbatec asasin, pe al doilea Îl venerează ca pe un neînfricat navigator și cuceritor În numele coroanei spaniole. În esență ambii reprezintă cele două fațete ale medaliei care delimitează apărătorul de invadator! Aspectul poate fi inversat În funcție de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
latin, scos oarecum unilateral în evidență atunci, îndeosebi de către ardeleni excesiv romanizați. Dincolo de aceasta, expresivitatea titlului se va impune, și publicații intitulate la fel vom mai întâlni de aici încolo ("Dacie literară" la Galați în 18681869, pentru a nu mai pomeni decât faimosul "Magazin istoric pentru Dacia", editat de Nicolae Bălcescu și A. T. Laurian, cele două "Dacii literare", apărute la Paris și Bruxelles). In privința atributului literară, primatul aparține lui I. H. Rădulescu care, în ianuarie 1830, anunța un "Adaos
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
idei estetice. Critica lui Heliade Rădulescu scrie D. Popovici, este, în primul rând lecția experienței. Cât privește pe acel “viteaz” al înțelepciunii care a fost D. Cantemir, lui nu i-au rămas străine noțiunile de poetică și retorică, despre care pomenește în opere sale, în deosebi în „Istoria ieroglifică”.În secolul ala VIII-lea, preocupările de această natură sunt mai numeroase și ele se reflectă , mai ales, în operele gramaticilor.Așa este „Gramatica” lui D.Eustatievici, a cărei parte a IV
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
soț sau chiar din voința părinților celor tineri. Legătura conjugală care părea un lanț de aur a devenit ulterior atât de slabă, încât pare un fir de păianjen pe care ajunge să-l frângă orice capriciu. Nu putem să nu pomenim aici și de concubinaj, acel chip de întoarcere la animalitate când două persoane de sex opus trăiesc împreună fără a fi căsătoriți, călcând în picioare toate legile credinței și ale societății. Cu privire la scopul principal al căsătoriei, nașterea de copii, în
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
popor și sunt violentă; ai uitat că sunt republicană, că-n vinele mele curge sângele martirilor de la 11 Fevruarie; (formidabilă) ai uitat că sunt ploieșteancă - da, ploieșteancă! - Năică, și am să-Ți torn o revuluție, da’ o revuluție... să mă pomenești!...”. Revuluția a devenit reper și parte a biografiei ei, oricând posibil de reiterat. Mița e fiică din popor (și, de aceea, e violentă!), e republicană (și, de aceea, poartă atavic povara martirilor / luptătorilor pentru instaurarea efemerei republici), e ploieșteancă (și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Dar preferă să trăiască și să mențină o relație avantajoasă: Cu vorbele acestea Chiriac s-a mai domolit. Zița, dezvorțată fiind, e disponibilă pentru o nouă experiență maritală; față de fostul soț e sfidătoare: „ZIȚA: ... Când să trec pe maidan, mă pomenesc cu mitocanul, cu pricopsitul de Țircădău, că-mi taie drumul. «Bonsoar- bonsoar», și știi așa deodată, sanfasò: «Hei cocoană - zice mai bine Ți-e acum văduvă?» - «Pardon, domnule - zic - n-am de-a face cu dumneata, și mai Întâi când
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
le-ai uitat pe toate: ai uitat că sunt fiică din popor și sunt violentă; ai uitat că sunt republicană, [...] ai uitat că sunt ploeșteancă - da, ploeșteancă! Năică, și am să-Ți torn o revuluție, da o revuluție... să mă pomenești!...”. Drama ei amoroasă capătă, prin defulare, proporțiile unei mișcări social-politice, ale unor răsturnări guvernamentale. Suferința ei este generată și Întreținută de faptul că e Înșelată de amantul de suflet, „amantul meu, fidelul meu amant căruia eu (obidită) i-am fost
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sunt tradus. MIȚA: Ca și mine... PAMPON: Și numai d. Nae poate să mă puie pe urma aceluia care a devenit În chestiune... A! dar n-are să-mi scape... Sunt hotărât! Am să-i dau o curățenie spițerului, să mă pomenească! [...] MIȚA (aparte): Să fie Nae? A! ce răzbunare ar fi! (Tare:) Domnule, zici că biletul de amor este către «Bibicul»? PAMPON: Da! MIȚA: Și este iscălit de cine? PAMPON: «A ta adorantă, Mița...» MIȚA: Mița! A! Dumnezeule! [...] MIȚA: Eu am
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
nouă relație amoroasă. Ieșirea la Union, așadar, e departe de a reprezenta o modalitate de socializare, dovadă și faptul că Jupân Dumitrache privește ostil insistența unui intrus În a curta «nevestele oamenilor»: „După port nu semăna a fi negustor. Mă pomenesc că vine și se pune la altă masă alături. Cu fața spre masa noastră și cu spatele la comèdie. Șade rezemat Într-un peș, șade, șade, șade, și se uită lung și galiș la cocoane, se uită, se... Eu, cum m-a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
condiția de spectator al unei reprezentații improvizate, de teatru alternativ, În care opozanții politici („toată gașca-n păr” a lui Cațavencu) devin actori, neconștientizându-și rolurile. Tipătescu, revoltat, o admonestează pe Joițica pentru pierderea scrisorii de amor: „Atâta neglijență nu se pomenește nici În romane, nici Într-o piesă de teatru.”; nemulțumirea lui e sporită și de faptul că realitatea trăită pare net superioară literaturii, Înțeleasă ca artificiu de imaginație, iar situația incredibilă prin neverosimilul ei Îi proiectează pe amanți În postura
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
o amplă scenă, eroii caragialieni din creația comică a scriitorului par a se urmări permanent În propriul rol. Prefectul Tipătescu, uluit de faptul că incredibilul e mai acut În realitatea imediată decât În realitatea ficțională, exclamă: „Atâta neglijență nu se pomenește nici În romane, nici Într-o piesă de teatru.”; replica lui e și acuză, la adresa amantei care a pierdut scrisorica, și expresie a revoltei față de o situație În care, vrând-nevrând, e erou de comedie. Artificiul artistic Îi apare net inferior
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
v. §2.1.3 supra), însă atestată în structurile slavone (cu pronume clitic reflexiv) (v. Willis 2000: 336). (52) a. Pre tine nedejduiiu: să nu rușinedzi-mă în veac și să nu mă râdză aleanișii miei (CM.1567: 238v) b. Nu pomeni fă<ră>delegile noastre întăile, currundu se afle-ne cruțarile tale (PH.1500−10: 67v) c. Se sfiască-se și se întoarcă-se înderret toți ce gilăluiescu Sionulu. (PH.1500−10: 112v) Efectele asociate cu deplasarea la C a verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
adverbelor de tipul pururea, care diagnostichează deplasarea verbului în afara domeniului lexical vP (159a); apariția adverbului pururea la dreapta cliticului pronominal indică faptul că pururea nu este deplasat în periferia CP (linearizarea ar fi trebuit să fie în această situație pururease pomenește), ci își păstrează poziția de bază; conform acestui diagnostic, în exemplul (159a) verbul pomenește nu se ridică din domeniul flexionar vP; către aceeași concluzie duce și comportamentul adverbelor circumstanțiale (159b); (159) a. ce sepurureapomeneaște (Prav.1581: 258r) b. așa netarepedepsești
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
adverbului pururea la dreapta cliticului pronominal indică faptul că pururea nu este deplasat în periferia CP (linearizarea ar fi trebuit să fie în această situație pururease pomenește), ci își păstrează poziția de bază; conform acestui diagnostic, în exemplul (159a) verbul pomenește nu se ridică din domeniul flexionar vP; către aceeași concluzie duce și comportamentul adverbelor circumstanțiale (159b); (159) a. ce sepurureapomeneaște (Prav.1581: 258r) b. așa netarepedepsești (FT.1571-5: 3v) - poziția elementelor de focus (160) (=(151ș)); grupul prepozițional cu adevăr este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
posibilă în propoziția infinitivală (v. §III.3.1.1); a infinitival nu poate fi luat deci în mod direct ca diagnostic pentru proiecția FINP. 38Un exemplu explicat doar parțial prin influență străină este următorul (pronumele encliticizat nu este reflexiv): Nu pomeni fă<ră>delegile noastre întăile, currundu se afle-ne cruțarile tale (PH.1500−10: 67v) 39Cel puțin pentru româna modernă, ipoteza că negația rămâne in situ și nu se deplasează la focus (după cum a fost de multe ori propus în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]