8,218 matches
-
o asemenea �nt�lnire a lui Dimitrie Munteanu-R�mnic cu Antonescu a avut cu adev? raț loc. Autorului �ns? i se pare plauzibil? versiunea domnului Frasin Munteanu-R�mnic 34�Materiale pentru istoriologie uman? (fragment inedit publicat de Liliana N. Iorga, prefă? at de D.�M.�Pippidi, Bucure? ți, 1969). Vezi ? i ultimele poezii scrise de Iorga, Ultimele, Craiova, 1968 35�D-na Liliana Pippidi-Iorga c? tre autor 36�Arhivele Pippidi-Iorga. De Cancicov era un expert �n finan? e. D-l Farca? era administratorul financiar al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alte exemple de nereușită a regizorilor străini pe scenele rusești. Asta mă îngrijora. Pe de altă parte, Efremov întâlnea multe greutăți în reformarea teatrului, el, desigur, risca, învitând acest regizor inovator într-o trupă, care plătea tribut rutinei scenice prăfuite, prefăcând un celebru teatru în cel mai "mortal teatru", cum spune Brook, al capitalei sovietice. Dar, în toamna anului 1982, când s-au început repetițiile piesei lui I. L. Caragiale O noapte furtunoasă, regizorul român i-a cucerit pe actorii ruși prin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
face pe baza distincției între cultură și civilizație 3, cultură însemnând (fondul) bunuri spirituale, iar civilizație însemnând (forma) produse materiale: "Drumul de la cultură la civilizație nu este ireversibil; devenind condițiile vieții noastre, aceste bunuri materiale intră în deprinderi și se prefac cu timpul, prin adaptare la unitatea noastră temperamentală, în valori sufletești, cu alte cuvinte civilizația se transformă în cultură" (Lovinescu, 1997:254). Opunându-se teoriei formelor fără fond, Lovinescu spune: În loc de a merge de la fond la formă, ca în toate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
țină-n înalturi! Afară, Ajunul își desăvîrșea minunea. 23 ianuarie Chiar dacă vedem în observația cu ton peremptoriu a lui Lessing statuile, monumentele nu sînt artă o exagerare, nu înseamnă că trebuie s-o și trecem total cu vederea, să ne prefacem a nu distinge indispoziția scriitorului în fața abuzului. De altfel, aici, în această constatare, discernem, din păcate, și ecoul atît de întîrziat, dar și atît de nedorit în zilele noastre. Sigur, o mare parte, cea mai mare parte a sculpturii moderne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
astfel atelierul impecabil aseptic de praf, mă amuz în sine-mi, punînd și acest amănunt în legătură cu... ablația excesului de nas. (O paranteză în alt registru: profesorul Al. Dima, posesorul unui nas à la Cyrano, se enerva, sau, mă rog, se prefăcea că se enervează cînd cineva deschidea ușa în timp ce își ținea cursul în fața amfiteatrului arhipilin: vedeți? se alinta el, o să mă supăr și nu o să mai pot vorbi... După care, ghiduș, completa ca-n basme: cine se supără, tăiem nasul.) Mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
minute m-aș sufoca sub răsuflarea curioșilor. Da, dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile unei fanfare interbelice. El e, adică, solo trompetă. Și bancnotele s-adună, slavă domnului, în tocul deschis al trompetei. Nebun? Cînd totul începe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
venite să-l viziteze pe bolnav n.n.) ies să se plimbe în grădină, iar Cioran mă apucă de braț și îmi spune: "Dragă prietene, îți voi face o mărturisire, să nu mă spui altcuiva. Dar să știi că m-am prefăcut că sînt prezent"." E altceva, nu? 18 octombrie În fiecare an, la mijlocul lui octombrie, Iașul simte nevoia să facă o baie de vulgaritate. Vorba vine "simte nevoia": i se iese pur și simplu în întîmpinare cu oferta. Și cît îi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imprevizibilă eră bate la ușă. Cîtă liniște-i (deocamdată) aici, în atelier! 25 martie Indispozițiile noastre sînt, cîteodată, mai ale dracului decît insomniile fecioarelor pe lună plină. De unde nici nu trebuie să le dăm nas excesiv, dar nici să ne prefacem a nu le băga în seamă. Aparițiile lui Valentin Gheorghiu pe scena Filarmonicii ieșene dincolo de tenta lor oarecum sentimentală: revenirea constantă în orașul inimii sale, Roxana oferă ieșenilor înșiși ocazia să-l aibă în mijlocul lor pe desăvîrșitul pianist. Dacă la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
are darul să mă șocheze din mai multe motive. Primul, desigur, provocat de starea hîrtiei și tiparului: cele două foi (patru pagini) par (și sînt) niște elitre de cărăbuș, niște aripi de fluture, care, dezlipite neatent din insectar se pot preface subit în pulbere de aur. Pentru că nuanța hîrtiei, peste care a trecut mai bine de un secol, e a aurului. Cum să nu rămîi cu răsuflarea tăiată, dînd peste această mostră de veche publicistică românească, așezată imediat, cu maximă precauție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lacrimi. La polul opus (și nu prea) era celălalt Gheorghiu, Miluță, de la Național. Permanent spectacol di granda (ca-n opereta omonimă, în care făcuse furori tînăr), pe scenă și pe stradă. Electrizant pe scenă (Omenirea-i o țigară/ Care se preface-n fum/ Iar amorul cel cu pară/ Arde și se face scrum), tot așa și pe stradă (Bimba, măi! Ce mai faci? dar copchiii ți-s sănătoși?) Țara tristă a ciocănarului ce tocmai ne părăsea, cea plină de umor a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
remarcă pe care Boțan o face cu totul în fugă: "desființarea carcerei". "Bașcele, în care se usita a se închide furioșii și care nu erau decât niște pivniți infecte, s-au desființat și una din camerele de sus s-a prefăcut în celulă având duble gratii la fereastră și gratii în jurul sobei, astfel că bolnavul acolo este ca și în camera sa obicinuită". În realitate, vom vedea, era vorba doar de o schimbare a localului bașcei, nu de suprimarea ei. La
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sarcasm și îndîrjire, săgețile unei reflexivități active țintesc, dincolo de o anume structură politică păcătoasă, către umbrele și sincopele unui destin istoric, vizează slăbiciunile și rătăcirile unei colectivități cu vocația resemnării. Cîți au crezut sau, pentru confortul lor interior, s-au prefăcut a crede "cacealmaua" cu "bau-bau-ul" roșu? Porecliții au știut, cu geniul lor malefic, să exploateze și să întrețină această spaimă. Supuși au tăcut răbdat, chitind că răul din lăuntru e mai puțin nociv decît cel dinafară. Prostirea asta vine, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
analiză psiho-morală, o parabolă a totalitarismului, învăluită în pînzele precauției ideologice, împinsă, de dragul cenzurii, spre tema crizei cuplului. Instaurarea în existență, în real a unei "idei de cal" (ceva ce nu e, dar credem că e deși știm că ne prefacem, că nu credem că e adevărat...) este o soluție absurdă, cu substanță totalitară, incapabilă să elimine disperarea, și mai ales cauzele ei, să suplinească autoritatea personală, echilibrul moral, identitatea individului amenințată să dispară, pe deoparte, iar pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de ouă, de săpun, de cafea, de-o boarfă refuzată la export... N-ai avut niciodată de toate, cum spui, pentru că niciodată nici n-ai știut ce înseamnă de toate... Crede-mă, te-ai chinuit o viață întreagă să te prefaci că nu ești săracă, umilită și speriată... Ar fi bună regalitatea? De ce ar fi bună? De ce n-ar fi bună? Costache: Bun, bun, dar, în definitiv, au fost sau nu aleși de popor? Octav: O, Doamne, tata, dacă tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu-i liniștit) Sînt liniștit... Gh. P. doi: (se apropie de el, îl mîngîie pe păr) Adevărul e că sîntem două javre de bătrînei simpatici..., doi foști actori care... vor să mai joace... și-atunci se joacă pe ei..., se prefac că le pasă de ei... și de alții, de moralitate..., de cinste...; doi amărîți penibili..., țîfnoși..., cînd ramoliți..., cînd demni..., ca două gogoși sparte..., tremurîndu-le curu' de frică..., de groaza că, în sfîrșit, vor da ochii cu ei înșiși..., că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ce te deranjează?! Bîzîie și ea pe unde poate... Gh. P. doi: ...Numai că în cazul nostru bîzîie în urechi, în ochi, pe mîini, pe picioare, în cap, în suflet... Și asta cu atât mai al dracului cu cît ne prefacem că n-avem nici o muscă... Gh. P. unu: Și dacă-ți bolborosești toate adevărurile, nu mai ai muscă? Gh. P. doi: Păi, cum să-ți spun eu, după ce ai strigat, după ce ai urlat "asta e musca mea!", musca zboară... zboară
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ba chiar mai al dracului... (pauză) Gh. P. unu: Dar eu vreau să te întreb altceva...; auzi, mie-mi place că tu te frăsui, că ai remușcări, că ai procese de conștiință, că ai fost laș, complice, că te-ai prefăcut că n-ai văzut, că n-ai auzit, că n-ai protestat, că n-ai luptat împotriva unui regim care ne castrase de curaj, de demnitate, care ne furase numele și ființa... Îmi place... Nu te-ntreb de ce n-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de ouă, de săpun, de cafea, de o boarfă refuzată la export... N-ai avut niciodată de toate, cum spui pentru că niciodată nici n-ai știut ce înseamnă de toate... Crede-mă, te-ai chinuit o viață întreagă să te prefaci că nu ești săracă, umilită și speriată... Marieta: (Octav a spus adevărul și totuși...) Da..., bine..., să zicem că... dar măcar eram cu toții la fel... în aceeași oală... Octav: Nici măcar atîta, mama... Pentru că cei care ne învățau ce bine e
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
se obscuriza, a se obtura, a se ofili, a se omogeniza, a se ondula, a se opaciza, a se opări, a se osifica, a se oțeli, a se oxigena, a se păta, a se pârgui, a se pârli, a se preface, a se purifica, a se rablagi, a se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a se rumeni, a se rupe, a se schimba, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se pârguiesc în mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion part. pârlit, -ă nom. pârlirea, pârlitul A SE PREFACE Ion se preface în broască tranz.: Ioana îl preface pe Ion în broască part. prefăcut, -ă nom. prefacerea, prefăcutul A SE PURIFICA Ion se purifică prin iubire tranz.: Iubirea îl purifică pe Ion part. purificat, -ă nom. purificarea, purificatul A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai tranz.: Lumina pârguiește mărul part. pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion part. pârlit, -ă nom. pârlirea, pârlitul A SE PREFACE Ion se preface în broască tranz.: Ioana îl preface pe Ion în broască part. prefăcut, -ă nom. prefacerea, prefăcutul A SE PURIFICA Ion se purifică prin iubire tranz.: Iubirea îl purifică pe Ion part. purificat, -ă nom. purificarea, purificatul A SE RABLAGI Bicicleta
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pârguit, -ă nom. pârguirea (pârguitul − rar) A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion part. pârlit, -ă nom. pârlirea, pârlitul A SE PREFACE Ion se preface în broască tranz.: Ioana îl preface pe Ion în broască part. prefăcut, -ă nom. prefacerea, prefăcutul A SE PURIFICA Ion se purifică prin iubire tranz.: Iubirea îl purifică pe Ion part. purificat, -ă nom. purificarea, purificatul A SE RABLAGI Bicicleta lui Ion s-a rablagit tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A SE PÂRLI Mănușa uitată pe soba încinsă s-a pârlit tranz.: Soarele îl pârlește pe Ion part. pârlit, -ă nom. pârlirea, pârlitul A SE PREFACE Ion se preface în broască tranz.: Ioana îl preface pe Ion în broască part. prefăcut, -ă nom. prefacerea, prefăcutul A SE PURIFICA Ion se purifică prin iubire tranz.: Iubirea îl purifică pe Ion part. purificat, -ă nom. purificarea, purificatul A SE RABLAGI Bicicleta lui Ion s-a rablagit tranz.: Nu sunt nebun să-mi rablagesc
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mulți compozitori și-au realizat misele lor, de la Dufay până la Ockhegem, Josquin și Palestrina. Nu mai erau permise nici misele parodii, construite pe compoziții polifonice profane preexistente. Compozitorii s-au adaptat acestor norme sau, mai bine zis, uneori s-au prefăcut că se conformează, deoarece, deseori, au omis să semnaleze în titlu proveniența profană a materialelor lor constructive, dând naștere astfel unor serii de mise sine nomine (fără titlu). În sfârșit, Conciliul din Trento a insistat asupra inteligibilității cuvintelor: intercalările și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
concepției materialiste a istoriei, factorul hotărâtor în istorie este, în ultimă instanță, producerea și reproducerea vieții reale. Nici Marx, nici eu nu am afirmat vreodată mai mult. Și dacă cineva denaturează această aserțiune susținând că factorul economic este singurul hotărâtor, preface teza de mai sus într-o frază goală, abstractă și absurdă. Situația economică este baza, dar diferitele elemente ale suprastructurii, formele politice ale luptei de clasă și rezultatele ei, constituțiile date de clasa biruitoare după câștigarea luptei etc., formele juridice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]