8,941 matches
-
a maică-ti. și a întins palma parcă să apuce imaginea de departe s-o apropie, s-o miroase, s-o guste. Era poate prima oară când l-am văzut plângând deșertat deșărtăciune. După o oră încă mai ținea în pumnul strâns imaginea de pe malul ălalt. * În sfârșit iată-ne într-o mașină gata să trecem Prutul. Sculeni aici. și iarăși Sculeni dincolo. În dreapta, poarta casei familiei Budanțev. Portiera e deschisă din afară de Victor. Vrea să prindă o mână, să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Un turist căruia obișnuit i se arată fața roză a lucrurilor, chiar În domeniul restrâns al locurilor memoriale, se Întoarce cu multă amărăciune. În Cernăuți la cimitir semnele funerare ale trecutului românesc poartă urmele profanării. Monumentele care amintesc de Aron Pumnul, familia Hurmuzăcheștilor, Flondor abia mai pot fi recunoscute. Urmele lui Mihai Eminescu din Cernăuți unde poetul a poposit În anii tinereții sunt ocolite cu grijă de traseele turistice. Aflăm cu acest prilej că Mihai Eminescu era fiul unei ucrainence, că
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prăfuite cu tocană de legume și morcovi în saramură și aceleași așteptări și cozi poate "se bagă ceva"! Veneam de la Santiago unde găseai de toate, veneam de la Madrid și Geneva... Am perceput văzând tot acel gri generalizat ca pe un pumn în burtă, dar aidoma unui boxer bine pregătit șocul psihic și fizic nu m-a doborât, ci m-a făcut să mă proptesc și mai bine pe picioare. Vorba ceea: Fie viața cât de grea, tot mai bine-n țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
era mama lui Vasile, moartă de beată, dormind în cârpe. Și l-am văzut pe fratele lui Vasile, care bănuise el ceva, parcă apucat de o criză, lovind în sacul acela, în mama lui Vasile, cu picioarele, cu bocancii, cu pumnii, înjurând-o brutal. Am înțeles, am plecat. A înțeles și Vasile, cu mintea lui, mai puțină ca a noastră și ne-am întors, lăsându-l la spital pe patul lui, într-un somn, o comă, din care nu s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
produce mizeria în sufletul celor condamnați, căci în sufletul nenorocit și simțămintele se nenorocesc. Acolo leproșii ar fi primit nevestele și ibovnicele necredincioase să le spurce cu pofta lor și cu puroiul lor fetid, cu gura fără dinți, cu batjocura pumnilor fără degete, pedeapsă mai cumplită pentru aceste păcătoase decât tăișul gealatului. Dar acestea sunt închipuiri bolnave căci, trecând pe lângă aceste câmpuri, ți se îmbolnăvește facultatea închipuirii. Doar câte un bețiv întârziat mai trece prin preajma acestui pustiu. La marginea dinspre oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
avem un stil special, apreciind deliciul de a-l marca sonor pe posesorul unui automobil de o cilindree inferioară bolidului nostru; dacă nu ni se face loc, intervenim, îl scoatem din circulație pe sărăntoc cu Dacia lui, la nevoie cu pumnii și picioarele. Suntem partizanii unei educații corespunzătoare acestei filosofii care preconizează dreptul forței; disprețuim cu convingere forța dreptului. Cultivăm stilul "a avea pentru a fi", dar nu disprețuim nici o alternativă în relația cu posesia. Cinstea este o abstracție a cărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
încinsă peste o cămașă cu jabou sau peste o bluză de corp, ambele largi, cu mâneci lejere ; redingotă lungă, croită cu găitane bogate și colorate, sau doar o vestă pestriță ; sabie puțin încovoiată, prevăzută cu gardă mare și apărătoare la pumn, atârnată de o curea ce trece în diagonală, peste corp, de la umeri la șold ; pistol cu cre mene, gen muschetă, băgat în centură sau în brâul textil de la mijloc ; tricorn pe cap, cu un craniu ca simbol, uneori și cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
apare gesticulând Alex. Rally student „de viitor” - care însă n-a dat mai târziu mai nimic din ceea ce făgăduise... -, cere să se facă tăcere și ne spune agitat că Argetoianu l-a amenințat la Cameră pe Iorga că-i pune pumnul în gură. Indignarea lui Rally, care fusese de față la scandalul „parlamentar”, s-a transmis imediat asupra întregii săli și toți așteptam fremătând venirea profesorului. Când a venit, încă dinainte de a intra în sală, a fost o izbucnire năvalnică de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
jandarmi, dacă aceștia nu trag și nu pun baionetele la armă), un tânăr locotenent ferchezuit și împopoțonat cu toate fireturile care caracterizează uniformele de operetă ale jandarmeriei române, din spatele cordonului, deci la adăpost de orice primejdie, se repezea mereu cu pumnul în fața câte unui student, umplându-l de sânge. Nu cunosc ofițerii altor armate, așa că nu știu dacă este vorba de o caracteristică generală, sau de una specifică ofițerimii române. Dar, după cât mi-am dat seama de-a lungul vieții, începând
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pictor legionar, om trecut de 45 de ani, prieten cu Kico Panaitescu și cu soția lui. Supărat că nu i se atribuie pictarea bisericii Ghencea de către comisia prezidată de mine, i-a făcut scandal subdirectorului artelor, Ion Pașa, bătând cu pumnul în masă, și a năvălit apoi în biroul meu, dorind să-mi ceară socoteală pentru nereușită. I-am explicat că n are de ce să fie supărat, deoarece concursul se va repeta, așa încât va avea posibilitatea să studieze mai temeinic probele
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
într-un cuib, pentru a-și apăra situația personală, citez pe Al. Neagu, fratele prietenului meu George Neagu, deși fusese întotdeauna un categoric dușman al Legiunii. Nu s-a sfiit însă să îmbrace cămașa verde și să se bată cu pumnul în piept, strigând „Trăiască Legiunea și Căpitanul!”, din pricina slăbiciunii unui prieten al lui, grăbit să-l primească în cuib. Bine înțeles că aceasta nu l-a împiedicat să-și păstreze vechile convingeri (?) liberale și sentimente anti-legionare, spumegând împotriva legionarilor după ce
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
vorba de legionari, ci de dictatura lui militară, Antonescu a instituit cea mai crâncenă cenzură!). Aflând despre cele întâmplate la Brăila - prezentate în stilul său special de Rioșianu - generalul Antonescu a făcut spume la gură de mânie, a bătut cu pumnul în masă la Consiliul de Miniștri, amenințând cu „demisia”, și a destituit telefonic pe chestorul „Garban”, dând presei și un comunicat fulminant în această chestiune. Peste câteva luni însă, generalul Antonescu a [266] instituit munca obligatorie pentru toți evreii - ca să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
play-back. Este frământată parlamentar de împiedicarea legii minorităților, de suspendarea directorului Loteriei și de achizițiile OMV. De celelalte femei care nu sunt Lavinia s-a ocupat o singură dată (cu excepția situației evident plăcute în care i-a administrat simbolic un pumn în cap Monei Muscă), anume când a criticat UDMR că discriminează femeile din propriul partid. De interesele alegătoarelor nu s-a ocupat niciodată. În calitate de viceconducătoare a partidului său, Lavinia Șandru, în tandem cu șeful ei, construiește o alternativă politică proaspătă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dacă ai avut nenorocul să te naști rom. Cu alte cuvinte, drepturile minorităților nu au avut o viață prea lungă. S-au găsit repede cete de „băieți verzi” care au pus monopolul pe drepturi, pe criterii etnice și religioase, punând pumnul în gură celorlalți, dacă nu cumva le-au pus glonțul în tâmplă acelora care li s-au opus. Comunismul a operat inițial cu alte criterii de pumn în gură și glonț în tâmplă: cele de clasă. Apoi a devenit un
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
verzi” care au pus monopolul pe drepturi, pe criterii etnice și religioase, punând pumnul în gură celorlalți, dacă nu cumva le-au pus glonțul în tâmplă acelora care li s-au opus. Comunismul a operat inițial cu alte criterii de pumn în gură și glonț în tâmplă: cele de clasă. Apoi a devenit un comunism naționalist (după 1971). Criteriile epurării și „trădării” s-au schimbat, dușmanii și ei, exact după „pohta ce-a pohtit” dictatorul. „Românitatea”, „ființa națională”, fidelitatea necondiționată față de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
demnitatea de mitropolit, se găsesc la toți biografii lui. După studiile urmate în străinătate, Nicolae Cotlarciuc revine în Bucovina, în august 1901, unde este numit profesor suplinitor pentru geografie, istorie și limba română la Liceul I de stat, Liceul „Aron Pumnul” de mai târziu. Acesta a fost de fapt primul liceu înființat de stăpânirea austriacă (Staatgymnasium I) în 1808, liceu la care a învățat și Eminescu și l-a avut ca prim profesor pe Aron Pumnul. În 1901, anul venirii lui
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
I de stat, Liceul „Aron Pumnul” de mai târziu. Acesta a fost de fapt primul liceu înființat de stăpânirea austriacă (Staatgymnasium I) în 1808, liceu la care a învățat și Eminescu și l-a avut ca prim profesor pe Aron Pumnul. În 1901, anul venirii lui Cotlarciuc aici, liceul avea 1.115 elevi, clase suprapopulate, dintre care trei paralele erau românești, restul având limba de predare germana. Tot în acest an, 1901, Nicolae Cotlarciuc a fost hirotonit diacon la Catedrala din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Nectarie Cotlarciuc, se simțea dator să scoată la iveală această chestiune, pentru ca, „consăteanul” său să își poată dormi somnul în pace. Acesta mărturisește că în aprilie 1992 a fost pentru prima dată în „capitala istorică a Bucovinei - Cernăuții lui Aron Pumnul”, unde a vizitat fostul palat mitropolitan, iar mai târziu, voind să scrie despre acest mitropolit, a mai întreprins o călătorie acolo, regretând că nu a intrat și în cimitirul central, pentru a face o fotografie locului unde-și doarme somnul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mai văd acea adunare cînd, scos afară manu militari de gărzile Camerei, Ferri, scăpînd pe un coridor de serviciu, reapare în zgomot de geam spart, într-o fereastră ochi de bou, deasupra băncilor din hemiciclu paiață hirsută vociferînd și arătînd pumnul... Aceste manifestări oratorice ar fi fost inofensive dacă s-ar fi redus doar la zgomot și la o simplă risipă de salivă și plămîni. În țară însă, ele erau însoțite de o campanie de tulburări neliniștitoare, mai ales în Romagna
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din Monastir, se grăbi să contracareze măsura luată de Ferid, față de care nu avea nici o obligație. Chemat de urgență, am aflat direct de la el că va ordona închiderea imediată a capelei și, în primul val de mînie, Hilmi, bătînd cu pumnul în masă, strigă: Voi pune pe zidari și pe jandarmi să zidească ușa. Aici, numai eu comand!". Eterne oscilări de felul acesta îmi marcau orice activitate: că era vorba de un sanctuar sau de o școală, existau aceleași amînări, aceleași
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
acreditați la Viena îl considerau pe acesta ca un mare războinic), Franz Iosif se încăpățîna să-l mențină pe bătrînul Baron Beck, siluetă ștearsă de octogenar uscat, pe care, la seratele oficiale, îl vedeai prăbușit pe o canapea, dormind cu pumnii strînși. Baronul Bolfras, șeful Cancelariei militare italiene, și Generalul-prinț Paar, prim aghiotant, aveau împreună mai mult de un secol și jumătate, deși cu un aspect mai proaspăt decît șeful de Stat Major, grație unor vopsiri zdravene, dovedind că, invers camarazilor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
verificări s-a elaborat ceva concret între statele balcanice. Departamentul Afacerilor Externe al României interpelase Berlinul și Viena și primise ca răspuns asigurarea că nimic nu părea să confirme acest zvon. Colegul italian declara: " Felul acesta de a bate cu pumnul în masă este un obicei care nu trebuie să ne împiedice să plecăm în concediu!" De la București mi se comunicau rapoartele germane și austriece cu același ton: regele Carol, căruia îi împărtășeam, într-o audiență la Sinaia, aceste zvonuri despre
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
duce către Palatul Poporului, grație genialului urbanist Ceaușescu!) și admiram turiștii japonezi care coborau din autobuze cu aparatele lor de fotografiat ultraperfecționate. Dintr-un car se dau jos ținându-se de mână copii, tot japonezi: disciplinați și zâmbitori, strângând în pumn stegulețe tricolore. Nu știu de ce mi-am adus aminte de pionierii din România, din rândul cărora n-am avut onoarea să fac parte. Așa că mă apuc să evoc perioada aceea din viața mea și să-i explic lui Pastenague de ce
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
alte meleaguri merge tropa-tropa la noi merge tropa-tropa cos de alfa. Alfa e, bineînțeles, unghiul de înclinare a țării. iulie 2002 Ciocoii vechi și noi Aflat în tribuna Giuleștiului și neavînd monedă indigenă prin buzunare, Gigi Nețoiu a achiziționat trei pumni de semințe de floarea-soarelui contra sumei de 5 dolari. Sau ce naște din pisică șoareci mănîncă. Așa își intitula Nicolae Filimon romanul apărut în 1863. Personajul central se numea Dinu Păturică și era un boiernaș parvenit. Cînd boierii pămînteni aveau
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
văzut cei din jur că a dat. Dacă a dat înseamnă că lumea pricepe că are de unde. Faptul că moneda indigenă a lipsit cu desăvîrșire din buzunarele prosperului om de fotbal l-a fericit pe vînzătorul de semințe. Pentru trei pumni de floare a luat tot atîția bani cît ar fi încasat pe vreo 30 de pumni vînduți unor cumpărători obișnuiți. Întîlnind mușterii precum Nețoiu, plusvaloarea e garantată. Iar vînzarea semințelor pe stadioane devine o afacere de invidiat, mai ales atunci
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]