8,200 matches
-
recenzează” prin admirabile desene umoristice cărțile unor cunoscuți scriitori. Gust, pricepere și mobilitate spirituală arată și rubricile speciale rezervate celorlalte arte: Virgil Gheorghiu susține comentariul muzical, scriind despre spectacole și despre mari muzicieni, N. Carandino și Traian Șelmaru urmăresc viața teatrală, George Nichita și Ion Zurescu dau cronici și eseuri despre artele plastice, iar un Kean și Victor Iliu asigură cronica cinematografică. Toate acestea alcătuiesc un sumar extrem de generos, care face din R.l. una dintre cele mai dense și mai valoroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMÂN, asociație constituită la Deva la 4-5 octombrie 1870, care a ființat până la 14 aprilie 1934, când fuzionează cu Astra. Gândită inițial ca o structură destinată strângerii de fonduri în vederea ridicării unui edificiu pentru spectacole teatrale în limba română în Transilvania, societatea acționează perseverent pentru promovarea mișcării teatrale românești în această zonă. Pregătită de publicațiile vremii, stimulată de succesul unor turnee ale trupelor de teatru de dincolo de Carpați (Tardini-Vlădicescu, Mihail Pascaly), despre care, în periodicele ardelene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
octombrie 1870, care a ființat până la 14 aprilie 1934, când fuzionează cu Astra. Gândită inițial ca o structură destinată strângerii de fonduri în vederea ridicării unui edificiu pentru spectacole teatrale în limba română în Transilvania, societatea acționează perseverent pentru promovarea mișcării teatrale românești în această zonă. Pregătită de publicațiile vremii, stimulată de succesul unor turnee ale trupelor de teatru de dincolo de Carpați (Tardini-Vlădicescu, Mihail Pascaly), despre care, în periodicele ardelene și îndeosebi în „Familia” lui Iosif Vulcan, apar entuziaste aprecieri, ideea unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
spectacole iarna, iar în restul anului să fie organizate turnee. Articolul lui Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
anului să fie organizate turnee. Articolul lui Vulcan a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student la Viena, insistau asupra precarității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
a fost primit cu entuziasm și „Familia” înregistrează numeroase adeziuni la această inițiativă. Dintre intervențiile publicate, câteva articole ale lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student la Viena, insistau asupra precarității dramaturgiei naționale, indicând în preocuparea pentru crearea unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
lui I. Al. Lapedatu, Reuniunile literare și cestiunea teatrală, Publicațiuni literare și cestiunea teatrală (1869), cel al lui Mihail Strajanu, Cestiunea teatrală la noi și ceva despre originea teatrului în România liberă (1869), un amplu excurs critic intitulat Repertoriul nostru teatral (1870), semnat de Mihai Eminescu, pe atunci student la Viena, insistau asupra precarității dramaturgiei naționale, indicând în preocuparea pentru crearea unui repertoriu original, de inspirație istorică și populară, cu valoare predominant etică, cel mai util serviciu pe care l-ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
pe rând în aproape toate orașele importante din Transilvania, erau evenimente de seamă în viața culturală a acestor centre, prilejuri de solidaritate națională. Disertațiile, conferințele, pregătite fie de membrii comitetului, fie de alți intelectuali din societate, prezentau probleme de artă teatrală, țintind spre educarea auditoriului, sau sinteze asupra evoluției mișcării teatrale românești: Schițe din istoria teatrului, Limba și scena, Literatura noastră dramatică, Pregătiri la înființarea unui teatru român de Iosif Vulcan, Despre datinele poporale în literatura dramatică de At. M. Marienescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
evenimente de seamă în viața culturală a acestor centre, prilejuri de solidaritate națională. Disertațiile, conferințele, pregătite fie de membrii comitetului, fie de alți intelectuali din societate, prezentau probleme de artă teatrală, țintind spre educarea auditoriului, sau sinteze asupra evoluției mișcării teatrale românești: Schițe din istoria teatrului, Limba și scena, Literatura noastră dramatică, Pregătiri la înființarea unui teatru român de Iosif Vulcan, Despre datinele poporale în literatura dramatică de At. M. Marienescu, Arta (în special drama) și morala de I. Bunea, Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
teatrul românesc. Totuși, și cu fondurile colectate s-a ridicat o scenă în cadrul Muzeului Astrei, la Sibiu, inaugurată în 1905. Acum o nouă generație de intelectuali aduce în centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine directorul artistic al societății -, Ion Băilă, Ștefan Mărcuș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
o nouă generație de intelectuali aduce în centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine directorul artistic al societății -, Ion Băilă, Ștefan Mărcuș, Ionel Crișan, Zeno Vancea ș.a. Se produce o evoluție a gustului literar și, deoarece multe piese reprezentate sunt considerate neizbutite, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
gustului literar și, deoarece multe piese reprezentate sunt considerate neizbutite, se insistă asupra stimulării creației originale prin concursuri și premii. Încă din 1898 luase ființă, la propunerea lui Virgil Onițiu și cu sprijinul editorului N. I. Ciurcu din Brașov, colecția „Biblioteca teatrală”, unde erau tipărite piese de teatru originale, localizări și traduceri. Puse sub semnul valorii educative, aceste lucrări dramatice, majoritatea de inspirație locală, au circulat mult în Transilvania. Colecția se deschidea cu Soare cu ploaie, comedie de Iosif Vulcan, care își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
de premiere, alături de Iosif Vulcan, Vasile Goldiș și Iosif Blaga, făceau parte Ilarie Chendi și St. O. Iosif. Ultimului îi sunt premiate câteva transpuneri din literatura germană (Dragoste cu toane de Goethe, Wilhelm Tell de Schiller). În 1913 apare „Revista teatrală”, publicație ce înlocuiește vechiul anuar al societății. Animatorul revistei, Horia Petra-Petrescu, numit și secretar literar al societății, deschide o întreagă dezbatere asupra repertoriului teatral. Tendința este de a mări exigența față de ținuta artistică a pieselor, chiar dacă acestea sunt jucate în fața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
din literatura germană (Dragoste cu toane de Goethe, Wilhelm Tell de Schiller). În 1913 apare „Revista teatrală”, publicație ce înlocuiește vechiul anuar al societății. Animatorul revistei, Horia Petra-Petrescu, numit și secretar literar al societății, deschide o întreagă dezbatere asupra repertoriului teatral. Tendința este de a mări exigența față de ținuta artistică a pieselor, chiar dacă acestea sunt jucate în fața unui public puțin pretențios. Se recomandă lucrări originale, traduceri „vrednice de jucat” (tălmăcirile sunt făcute de scriitori ca D. Anghel și St. O. Iosif
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
a pieselor, chiar dacă acestea sunt jucate în fața unui public puțin pretențios. Se recomandă lucrări originale, traduceri „vrednice de jucat” (tălmăcirile sunt făcute de scriitori ca D. Anghel și St. O. Iosif), se acordă atenție pieselor pentru copii, se comentează experiențele teatrale din alte țări. În ultima perioadă, când, cu puțin înainte de începerea primului război mondial, este numit secretar Tiberiu Brediceanu, activitatea se orientează mai mult către susținerea muzicii. Interesul merge spre folclorul muzical românesc, pus în valoare prin spectacole, conservat prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
Romul Munteanu, București, 1967, 185-191; Apel către publicul român, F, 1870, 13; Iosif Vulcan, Istoricul Societății pentru Crearea unui Fond de Teatru Român, „Anuarul Societății pentru Crearea unui Fond de Teatru Român”, 1898; Al. Bogdan, Douăzeci de ani de „mișcare teatrală”, LU, 1914, 9, 10; Breazu, Studii, I, 108-117; Aurel Buteanu, Teatrul românesc în Ardeal și Banat, Timișoara, 1945, 89-109; Mărcuș, Thalia, 205-492; Lucian Drimba, Contribuția lui Iosif Vulcan și a „Familiei” la dezvoltarea teatrului din Ardeal, LL, 1956; Massoff, Teatr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
205-492; Lucian Drimba, Contribuția lui Iosif Vulcan și a „Familiei” la dezvoltarea teatrului din Ardeal, LL, 1956; Massoff, Teatr. rom., II, 536-546, 565-566, 579-584, 599-601; Maria Fanache, Iosif Vulcan și problema teatrului românesc în Transilvania, LL, 1967; Vicu Mîndra, Viața teatrală a Transilvaniei între anii 1860-1918. Preocupări teoretice și oameni de acțiune, TTR, 1968, 11; Constantin Cuza, Maria Lambucă, Societatea pentru Crearea unui Fond de Teatru Român, pref. Mircea Mancaș, Brașov, 1971; Mîndra, Incursiuni, 259-263; Lucian Drimba, Iosif Vulcan, București, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
, revista a Teatrului Național din București, apărută neregulat între ianuarie 1941 și decembrie 1943, apoi între 1944 și 1946. Publicație densă, T.N. își propune să cultive valorile teatrale autentice. Colaborează cu versuri Ion Pillat (Epidaur), V. Voiculescu (Actorul), Adrian Maniu, Horia Furtună, Dimitrie Stelaru, Ben Corlaciu, D. Gherghinescu-Vania, Teodor Scarlat, Iulian Vesper, Traian Lalescu, Teodor Al. Munteanu, V. Copilu-Cheatră, Grigore Bugarin, Ovid Caledoniu, Virgil Carianopol, Victor Eftimiu, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290110_a_291439]
-
Codrescu, autor de articole istorice, articole despre „artele frumoase”, traduceri de istorioare morale din limba franceză și versuri. Em. Arghiropol traduce din Xavier de Maistre și din V.A. Sologub (printr-un intermediar francez) și redactează o cronică a spectacolelor teatrale. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287690_a_289019]
-
ministru ad-interim la Departamentul Dreptății și ministru al Cultelor. În 1882 a devenit membru de onoare al Academiei Române. Debutul lui C. se leagă de „Curierul românesc” al lui I. Heliade-Rădulescu, unde în 1847 publică notații satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
locale a Partidului Liberal, fiind deputat (1878), senator (prin 1885) și vicepreședinte al Senatului (după 1890). În 1891 era ales președintele secției ieșene a Societății pentru Învățătura Poporului Român. Din 1896 N. Gane, primarul orașului, îl numește președinte al Comitetului teatral. În această calitate V. comite grave nereguli administrative, iar ca urmare este obligat să demisioneze de la catedră (1898) și să emigreze în Statele Unite ale Americii (în 1899) pentru a scăpa de rigorile legii. Acaparat de politică și avocatură, își neglijase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
probabil, redactor al ziarului condus de Nae Ionescu, unde inserează versuri, proză, eseuri, reportaje, comentarii asupra unor cărți de literatură, de filosofie și de religie, precum și numeroase articole economice. De asemenea, semna un manifest avangardist în revista „unu”, un „pretext teatral”, Hérode, în limba franceză, în „Contimporanul”, o proză cu aspect modernist, D-l Vam Ex-Înger, și eseuri în „Floarea de foc”. Mai colaborează sporadic la „Vremea”, „Vitrina literară”, „Calendarul”, „Credința” și „Azi”, în ultima dând la iveală ciclul liric Contingent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
cu lumea, naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea teribilă dar tăcută metafizică, halucinația obiectivă, apocalipsul, într-un cuvânt, extazul” (Contra domo, 1931). Oricum, sub semnul avangardismului nu stau doar manifestul Poezia agresivă sau Despre poemul-reportaj, „pretextul teatral” Hérode, poemul Reportaj assirian, fragmentele Romanul tânărului Anadam, D-l Vam Ex-Înger, Fata Morgana. Li se poate alătura Prințesa Dactilo, text în care totuși jocul cu tot ce e convenție literară se mulează prea mult pe tiparul romanului polițist de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
BUTNARU, Val[eriu] (17.IV.1955, Chișinău), dramaturg. Este fiul Anei (n. Mocanu), muncitoare, și al lui Sevastian Butnaru, șofer. După absolvirea Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Chișinău (1980), se dedică activității teatrale. Director artistic al Teatrului „Eugène Ionesco” din Chișinău începând din 1991, a scris piesele Țin minte că va ninge și vom fi fericiți, Mâine sau poate poimâine, Departe sunt de tine, La Veneția e cu totul altfel, Apusul de soare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
REVISTA TEATRALĂ, publicație apărută la Brașov, lunar, din ianuarie 1913 până în aprilie 1914, ca organ al Societății pentru Fond de Teatru Român, sub conducerea secretarului ei literar, Horia Petra-Petrescu. Între membrii comitetului de conducere al Societății se află Iosif Blaga, Gh. Dima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]