8,615 matches
-
astăzi, ea este locuită și în prezent. În 1999 cetatea a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
ea este locuită și în prezent. În 1999 cetatea a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus de terasa de jos). Popularea Dealului Cetății a avut loc în jurul , a cărei construcție a fost începută la sfârșitul secolului al XII-lea. Tot lângă
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
jos, Dealul Cetății, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orașul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Școlii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus de terasa de jos). Popularea Dealului Cetății a avut loc în jurul , a cărei construcție a fost începută la sfârșitul secolului al XII-lea. Tot lângă Biserica Mănăstirii a funcționat și prima școală din Sighișoara (menționată documentar în 1522). O "schola maioris" („școală
Cetatea Sighișoara () [Corola-website/Science/314393_a_315722]
-
este situat pe teritoriul agricol al orașului Râșnov, județul Brașov, Transilvania, la circa 4 km NV de oraș, pe terasa mijlocie a râului Bârsa, la hotarul cu comuna Vulcan. Suprafața castrului, inclusiv zona șanțurilor, însumează 2 hectare. Referitor la cetatea „Cumidava”: în plăcile de plumb apare cuvântul „Comieodabo”, desemnând, după considerațiile doamnei Pețan, cetatea pe care o cunoaștem de la Ptolemeu
Castrul roman Cumidava () [Corola-website/Science/314413_a_315742]
-
de la Răcarii de Jos este cuprins în Repertoriul Arheologic Național, cu codul RAN 71108.02, ca centru de locuire militară - castru, din Epoca romană, Epoca migrațiilor și... Hallstatt.. Referirea la Hallstatt se datorează descoperirii unor complexe izolate. se află pe terasa stângă a Jiului mijlociu, la 6 km sud de orașul Filiași. Primele săpături arheologice au fost efectuate între 1897-1898 de Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic. În urma săpăturilor s-a descoperit un bogat material ceramic, numismatic, țiglă și cărămizi, obiecte de
Castrul roman de la Răcarii de Jos () [Corola-website/Science/314433_a_315762]
-
castru de unitate auxiliară, alături de o așezare civilă, localizat la sud de satul Cigmău, în imediata apropiere de localitatea Geoagiu, județul Hunedoara. Situl arheologic din epoca romană de la Cigmău - "„Cetatea Uriașului”" sau "„Cetatea Urieșilor”" - se află pe platoul Turiac, prima terasă a Mureșului, cca. 2 km de la Geoagiu spre Simeria, în satul Cigmău, pe malul drept al Mureșului. Inițial, amplasamentul nu a putut fi determinat cu certitudine absolută, deoarece în zona în care există ruine antice romane nu au fost executate
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
Condițiile favorabile de habitat din bazinul mijlociu al Sucevei au determinat popularea timpurie a zonei. În anul 1976 s-au descoperit în apropierea Sucevei, unelte de silex care dovedesc locuirea teraselor de pe dreapta râului în perioada paleoliticului mijlociu și superior (circa 100.000 - 10.000 î.e.n.) Prima mare cultură neolitică de tipul Starčevo-Criș (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestată în anul 1967 pe malul pârâului Cacaina (Cetății). Urmele culturii Cucuteni
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
se întinde pe aproximativ 39.940 de kilometri pătrați, constând din: Unitățile geomorfologice ale litoralului românesc corespund cu istoria sa geologică: În partea mijlocie a litoralului românesc, Podișul Litoralului situat în dreptul limanelor Razelm-Sinoe-Corbu-Tașaul (cu altitudine de 85-175 m) prezintă o terasă de abraziune maritimă de 55-85 m. Relieful caracteristic pentru banda mai joasă situată între această terasă și mare, este format din forme de eroziune fie marină (faleze marine preistorice, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale), fie lacustră (falezele actuale, sculptate in
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
corespund cu istoria sa geologică: În partea mijlocie a litoralului românesc, Podișul Litoralului situat în dreptul limanelor Razelm-Sinoe-Corbu-Tașaul (cu altitudine de 85-175 m) prezintă o terasă de abraziune maritimă de 55-85 m. Relieful caracteristic pentru banda mai joasă situată între această terasă și mare, este format din forme de eroziune fie marină (faleze marine preistorice, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale), fie lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessice, calcare și șisturi verzi), și din forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
tectono-abrazive, faleze marine actuale), fie lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessice, calcare și șisturi verzi), și din forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale zise grinduri sau perisipuri și trepte joase inundabile). Relieful treptei înalte, la apus de terasă, este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori de eroziune. Aceste terase, acoperite de o cuvertură de depozite de loess, sunt martorele unor
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessice, calcare și șisturi verzi), și din forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale zise grinduri sau perisipuri și trepte joase inundabile). Relieful treptei înalte, la apus de terasă, este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori de eroziune. Aceste terase, acoperite de o cuvertură de depozite de loess, sunt martorele unor perioade mai vechi, interglaciare, din
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
perisipuri și trepte joase inundabile). Relieful treptei înalte, la apus de terasă, este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori de eroziune. Aceste terase, acoperite de o cuvertură de depozite de loess, sunt martorele unor perioade mai vechi, interglaciare, din ultimele două milioane de ani, când nivelul mării era mai ridicat decât astăzi cu înălțimile respective. Formele de acumulare marină și lacustră sunt recente (cel
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Ludwig Wiest a susținut la București un ciclu de trei „concerte spirituale” în care au fost interpretate lucrări de Haydn, Mozart, Beethoven și Felix Mendelssohn Bartholdy. Timp de peste trei decenii a fost capelmaistrul cel mai îndrăgit al bucureștenilor, vara pe terasele și cafenelele din Parcul Cișmigiu, sau la Hanul Manuc, iarna la cafeneaua Fialkowski sau pe scenele de concert. A compus piese pentru dans și lucrări camerale. A avut doi fii, "Ern. Wiest", devenit și el muzician, și "Julius Wiest" (Iuliu
Ludovic Wiest () [Corola-website/Science/313816_a_315145]
-
compusă din subsol și parter înălțat, a servit drept locuință și cramă. Subsolul (folosit pentru tescuirea strugurilor, prepararea și depozitarea vinurilor și a uneltelor viticole) este accesibil doar din exterior. Una din pivnițe nu este situată sub parter, ci sub terasa clădirii, o parte întinzându-se și sub pământ. Din această pivniță pornește un tunel cu înălțimea de 180 cm. și lățimea de 70 cm., pe care nu l-am putut explora. Parterul cuprinde 10 încăperi de locuit cu holuri și
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Zona maritimă este o formațiune geografică ce face parte din Podișul Dobrogei de Sud, situată pe teritoriul județului Constanța și mărginită la răsărit de litoralul mării Negre. Zona Maritimă este reprezentată de terasele de abraziune marină și de eroziune desfașurate între limita de nord a județului și granița cu Bulgaria. Dintre cercetătorii care au studiat Zona Maritimă a Dobrogei, amintim pe Vintilă Mihăilescu (1966), care distinge mai multe sectoare: Prispa Hamangia (Podișul Casimcei
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
tectono-abrazive, faleze marine actuale); - forme de eroziune lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessoide, calcare și șisturi verzi); - forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale sau perisipuri și trepte joase inundabile); Relieful treptei înalte, vestice este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori de eroziune. Aceste terase sunt acoperite de o cuvertură de depozite de loess. Partea sudică- corespunzătoare Podișului Litoralului - este delimitată
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
cordoane litorale sau perisipuri și trepte joase inundabile); Relieful treptei înalte, vestice este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori de eroziune. Aceste terase sunt acoperite de o cuvertură de depozite de loess. Partea sudică- corespunzătoare Podișului Litoralului - este delimitată spre vest de altitudinile cuprinse între 85 -100m, unde se face trecerea spre podișul Dobrogei de Sud (Medgidiei și [[podișul Topraisar|Topraisarului). Lățimea acestui
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
internet. În iulie și august, formația a bifat apariții în cadrul festivalurilor La Dâmburi (Satu Mare), Hesh Fest (Baia Mare), cLoverFest (Muscel), și Bucovina Rock Castle (Suceava). Pe 27 august, The Amsterdams a susținut un concert acustic în cadrul evenimentului Urban Resort #2, pe terasa clubului Fabrica din București, eveniment la care au mai participat Kumm și Les Elephants Bizarres. În luna septembrie formația a cântat la Zilele Bucureștiului, în Piața Universității, și în cadrul unei ediții speciale Funk Rock Hotel, ce s-a desfășurat la
The Amsterdams () [Corola-website/Science/314844_a_316173]
-
generoase spații verzi. În plus, pentru prima dată în sudul capitalei, construcțiile sunt dispuse în așa manieră încât să se reliefeze unele pe celelalte, piesa centrală a ansamblului fiind o clădire de apartamente, accent înalt, cu parter, 15 etaje și terasă, de 47 metri înălțime (cea de-a treia clădire rezidențială ca înălțime din București timp de 12 ani de la construcție, după Blocul "Gioconda" și turnul din Piața Sala Palatului). De asemenea, se poate remarca o asemănare în ceea ce privește modul de construcție
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
2012. (4) Suprafața construită desfășurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință și suprafețele scărilor și teraselor neacoperite. ... (5) Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcție de rangul localității și zona în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea valorii determinate conform alin. (3) cu coeficientul de corecție corespunzător, prevăzut în tabelul următor: ... Alin. (5) al art. 251 a
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
unei clădiri se determină prin însumarea suprafețelor secțiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv suprafețele balcoanelor, ale loggiilor și ale celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafețele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință, precum și cele ale scărilor și teraselor neacoperite. ... (3) Pentru calculul impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, în cazul în care dimensiunile exterioare ale clădirii nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, suprafața construită desfășurată se determină prin înmulțirea suprafeței utile a clădirii cu coeficientul
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
HOTĂRÂREA nr. 670 din 4 iulie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 481 din 13 iulie 2012. (2) La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor tuturor elementelor și instalațiilor funcționale ale acesteia, cum sunt: terasele, scările, ascensoarele, instalațiile de iluminat, instalațiile sanitare, instalațiile de încălzire, instalațiile de telecomunicații prin fir și altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor și instalațiilor funcționale ale clădirii. ... 53. Consiliile locale adoptă hotărâri, în cursul
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
nu se aplică prevederile referitoare la tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidența și inventarul biletelor de intrare și al abonamentelor. ... 179. (1) Pentru determinarea impozitului pe spectacole, în cazul videotecilor și discotecilor, prin incinta se înțelege spațiul închis în interiorul unei clădiri, suprafața teraselor sau suprafața de teren afectata pentru organizarea acestor activități artistice și distractive. (2) Pentru dimensionarea suprafeței incintei în funcție de care se stabilește impozitul pe spectacole se însumează suprafețele utile afectate acestor activități, precum și, acolo unde este cazul, suprafața utilă a incintelor
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
de către contribuabil sau proprietar, după caz; ... b) valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcțiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale; ... c) valoarea construcțiilor din subgrupa 1.2.9 "Terase pe arabil, plantații pomicole și viticole" din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 , cu modificările ulterioare. ... (2) Deducerea valorii lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]