9,252 matches
-
tradițional defineam drept cultură, pentru că este compusă din sisteme semnificante. Dar dincolo de limitările logice ale culturii, spre civilizație, întrucît nu se face distincție de natură între sisteme semnificante, cum sunt cele de înrudire, bucătăria, arhitectura, moda și literatura, pictura, mitul, tragedia etc. c) mai extins, dilatând granițele civilizației până la acelea ale societății și chiar dincolo, în plină extindere spre natură, în care regăsește cultura (ca în codul genetic, spre exemplu). în formularea conștiinței de sine epistemice, semiologia pare să ezite între
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Despre Racine, el urmează algoritmul degajat mai sus al analizei structurale, cu diferența, care facilitează mult analiza și îi permite de la început să minimalizeze demersurile numeroase și fastidioase care intervin în cazul unor obiecte exotice față de cultura noastră, că, pentru tragedie, care este una din formele culturale tradiționale, clasice, poate porni ipotetic de la cuplul categorial: scena, spațiul tragediei și eroul tragic. In cadrul acestui cuplu categorial, de o parte și de alta se constituie apoi categoriile mai specificate, care funcționează așa cum
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și îi permite de la început să minimalizeze demersurile numeroase și fastidioase care intervin în cazul unor obiecte exotice față de cultura noastră, că, pentru tragedie, care este una din formele culturale tradiționale, clasice, poate porni ipotetic de la cuplul categorial: scena, spațiul tragediei și eroul tragic. In cadrul acestui cuplu categorial, de o parte și de alta se constituie apoi categoriile mai specificate, care funcționează așa cum funcționau și coloanele în analiza levi-straussiană a mitului. Aceste coloane sunt: Camera și Anti-Camera precum și Spațiul exterior
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
categorial, de o parte și de alta se constituie apoi categoriile mai specificate, care funcționează așa cum funcționau și coloanele în analiza levi-straussiană a mitului. Aceste coloane sunt: Camera și Anti-Camera precum și Spațiul exterior (moarte, fugă, eveniment) în paralel cu "populația" tragediei, care situează eroul tragic - Hoarda (figurile și actele "hoardei primitive": tatăl, proprietar absolut al vieții fiilor; femeile, mame, surori și în același timp iubite; frații, mereu dușmani, pentru că își dispută moștenirea tatălui, care, nefiind mort și îngropat, vine să-i
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pentru că își dispută moștenirea tatălui, care, nefiind mort și îngropat, vine să-i pedepsească; "în fine, fiul sfâșiat până la moarte între spaima pe care tatăl său i-o inspiră și necesitatea de a-l distruge"). (l/L p. 32-39) Structura tragediilor raciniene poate fi evidențiată cu ușurință pornind de aici: "în hoarda primitivă raporturile umane se înscriu în două categorii principale: relații de apetență și relații de autoritate; acestea se afirmă ca obsesii raciniene". (1/1, p. 39) Este suficient apoi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de autoritate; acestea se afirmă ca obsesii raciniene". (1/1, p. 39) Este suficient apoi pentru Barthes să expliciteze și să exemplifice, invocând în aceste coloane elementele, unitățile semantice similare, din diferite piese raciniene, pentru a obține raportul esențial, legea tragediei raciniene, care "este un raport de autoritate, rolul dragostei fiind de a-l dezvălui. Acest raport este de o asemenea generalitate, atât 58 59 de formal s-ar putea spune, încît n-aș ezita să-l reprezint sub forma unei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și metodologică, rămâne totuși la nivelul lecturii semiologice structurale superficială: ea este, așa cum spuneam, rezultatul faptului că Barthes pornește de la un dat mult mai elaborat și este într-o poziție de receptare incomparabil mai bună decât a lui Levi-Strauss, deoarece tragedia este o formă culturală incomparabil mai elaborată estetic, filosofic, istoric, psihanalitic, decât mitul și, suplimentar, ea aparține unui trecut nu prea îndepărtat al culturii noastre, cu care s-a rămas în comunicare semantică, de interpretare instaurativă sau de hermeneutică, ceea ce
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este altfel explicabilă: dacă putem numi permutări diferențele semnificative sub care Barthes redescoperă structura evidențiată de ele în piesele raciniene, acestea nu duc cu siguranță la structuri simetric inverse. Și acest aspect al analizei ține tot de natura specifică a tragediei ca gen cultural: Barthes consideră că tragedia combate mitul, că spre deosebire de mit, care după cum arată Levi-Strauss, pleacă de la contradicții și tinde progresiv spre medierea lor, tragedia imobilizează contradicțiile, refuză mijlocirea și ține conflictul deschis: "tragedia este mitul eșecului mitului", ea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
diferențele semnificative sub care Barthes redescoperă structura evidențiată de ele în piesele raciniene, acestea nu duc cu siguranță la structuri simetric inverse. Și acest aspect al analizei ține tot de natura specifică a tragediei ca gen cultural: Barthes consideră că tragedia combate mitul, că spre deosebire de mit, care după cum arată Levi-Strauss, pleacă de la contradicții și tinde progresiv spre medierea lor, tragedia imobilizează contradicțiile, refuză mijlocirea și ține conflictul deschis: "tragedia este mitul eșecului mitului", ea "face din spectacolul eșecului o depășire a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structuri simetric inverse. Și acest aspect al analizei ține tot de natura specifică a tragediei ca gen cultural: Barthes consideră că tragedia combate mitul, că spre deosebire de mit, care după cum arată Levi-Strauss, pleacă de la contradicții și tinde progresiv spre medierea lor, tragedia imobilizează contradicțiile, refuză mijlocirea și ține conflictul deschis: "tragedia este mitul eșecului mitului", ea "face din spectacolul eșecului o depășire a eșecului și din patima nemijlocitului o mijlocire", ea "rămîne un spectacol, adică un acord cu lumea". (1/1, p.
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
tot de natura specifică a tragediei ca gen cultural: Barthes consideră că tragedia combate mitul, că spre deosebire de mit, care după cum arată Levi-Strauss, pleacă de la contradicții și tinde progresiv spre medierea lor, tragedia imobilizează contradicțiile, refuză mijlocirea și ține conflictul deschis: "tragedia este mitul eșecului mitului", ea "face din spectacolul eșecului o depășire a eșecului și din patima nemijlocitului o mijlocire", ea "rămîne un spectacol, adică un acord cu lumea". (1/1, p. 92) Totodată însă, dezinteresul pentru formularea unui grup de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ne interesează este procedeul analizei structurale pe care îl conduc. Să revenim pentru aceasta asupra viziunii tragice, singura care este analizată în profunzime de Goldmann: mai întîi să spunem că ea este o noțiune cu sferă destul de largă și cuprinde tragedia greacă, a destinului, tragedia lui Shakespeare, a iluziilor, și tragedia lui Racine, jansenistă, a refuzului. Numai la cea din urmă, la viziunea tragică specifică jansenismului, a Dumnezeului ascuns, situată în opoziție istorică cu empirismul și raționalismul, se oprește Goldmann pentru
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
analizei structurale pe care îl conduc. Să revenim pentru aceasta asupra viziunii tragice, singura care este analizată în profunzime de Goldmann: mai întîi să spunem că ea este o noțiune cu sferă destul de largă și cuprinde tragedia greacă, a destinului, tragedia lui Shakespeare, a iluziilor, și tragedia lui Racine, jansenistă, a refuzului. Numai la cea din urmă, la viziunea tragică specifică jansenismului, a Dumnezeului ascuns, situată în opoziție istorică cu empirismul și raționalismul, se oprește Goldmann pentru a o analiza structural
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Să revenim pentru aceasta asupra viziunii tragice, singura care este analizată în profunzime de Goldmann: mai întîi să spunem că ea este o noțiune cu sferă destul de largă și cuprinde tragedia greacă, a destinului, tragedia lui Shakespeare, a iluziilor, și tragedia lui Racine, jansenistă, a refuzului. Numai la cea din urmă, la viziunea tragică specifică jansenismului, a Dumnezeului ascuns, situată în opoziție istorică cu empirismul și raționalismul, se oprește Goldmann pentru a o analiza structural în operele lui Pascal și Racine
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
absența totală a relativității. Evident, categoriile puse în evidență de Goldmann și relațiile dintre ele sunt în egală măsură semantice ca și în cazul lui Levi-Strauss și Barthes: 62 ele reprezintă foarte bine coloanele analizei structurale a miturilor sau a tragediei raciniene, iar relațiile dintre ele, relațiile stabilite între respectivele coloane, structura adică. Diferența începe, așa cum anticipasem, numai în aceea că Goldmann enunță de la început semnificația globală pe care o caută și o crede existentă la nivelul structurilor comportamentului și conștiinței
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca oricare alt mijloc de comunicare între oameni: astfel se putea exprima orice sentiment și erau socotite arte atât de necesare încât sub denumirea de orchestricos intrau în educația grecilor. Versul, dansul și muzica au reintrat, în cadrul spectacolului antic (al tragediei în speță), limbajul sincretic al mitului de odinioară, având ca scop unic generarea extazului: sentimentul comunicării cu zeii, cu ierarhiile invizibile, superioare. Procesul semiotic al comunicării mitice angajează cu necesitate doi poli umani: emitentul/transmițătorul și receptorul/destinatarul mesajului mitic
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
de jos a societății românești - servitori, căruțași, măturători de stradă ai primăriei, elevi În școli de meserii, simpatizanți taciți ai Mișcării legionare, dar nu cu adevărat membri În Mișcare. Faptele lor oribile s-au gravat adânc În memoria supraviețuitorilor, deoarece tragedia lor a Început, așa cum credem, din cauza lor. Servitorul Leonte Hriciuc XE "Hriciuc, Leonte" a pătruns În casele dintr-un cartier de muncitori evrei, Podul Roșu, Însoțit de o bandă de huligani, „a torturat tot timpul lumea strigând că ei, legionarii
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
verifice dacă sunt suficiente vagoane pentru numărul de evrei ce trebuiau evacuați, și În special să se Îngrijească de aprovizionarea cu apă și hrană și să fixeze stații de oprire pentru a distribui apă pe drum. În al treilea rând, tragedia s-a petrecut și din cauza „modului barbar al Îmbarcării lor În gara Iași de către soldații germani și români... Înghesuind laolaltă bărbați răniți, muribunzi, tineri și bătrâni... Vagoanele n’au fost deschise, cadavrele din ele n’au fost evacuate iar evreilor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și l-a anunțat că urmează să sosească un tren cu 3.000-3.500 de evrei din Iași și l-a Întrebat dacă Comunitatea este dispusă să-i găzduiască. Circulau zvonuri despre dezordini la Iași, dar nimeni nu cunoștea proporțiile tragediei de acolo. Este de presupus că primarul târgului nu i-a comunicat doar despre un tren cu evrei, ci a adăugat amănunte despre ce fel de evrei este vorba (adică rebeli). Sfătuindu-se cu cei doi adjuncți ai săi, Froim
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a Încercat să accentueze În depoziția sa cât de răi și duri au fost acei germani care serveau cafeaua și mâncau pâine cu unt În timp ce lângă ei staționa un tren răspândind o duhoare de moarte insuportabilă. „A fost o asemenea tragedie Încât zguduia sufletul cel mai tare”38, a adăugat el - și de aici se subînțelege că germanii nu erau umani. Dar trenul și moartea din interiorul lui au fost o creație românească, sub escorta soldaților români. Gherasim XE "Gherasim, Spiru
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evrei pentru muncă, În vederea reducerii cheltuielilor Uniunii, este caracteristică pentru ruptura care a existat atunci Între conducerea evreiască del a București și activiștii ei și evreii din Moldova XE "Moldova" . La București Încă nu era percepută la adevărata ei dimensiune tragedia care-i lovise pe evreii din Moldova XE "Moldova" (ca să nu mai vorbim de evreii din Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" , dintre care mii erau executați chiar În acele zile). La București Încă nu reușiseră să Înțeleagă sensul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
atenția) și În idiș, limba maternă a majorității evreilor din Iași. Nimeni n-a Îndrăznit să se bucure de Întoarcerea tatălui sau a fiului, pentru că-i amintea pe cei care nu s-au mai Întors, de câteva ori mai numeroși. Tragedia era generală, iar cei reîntorși n-au făcut decât s-o evidențieze. Mulți evrei, Îndeosebi părinți, au continuat să creadă mulți ani că fiii lor s-au salvat și se află Într-un lagăr german oarecare, și că În una
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
când a văzut convoiul de evrei care era dus la Chestură, fiind și el printre ei, și a constatat că s-a dat mână liberă pentru a bate, tortura și omorî evrei, abia atunci a Înțeles că este martorul unei tragedii colective: „Atunci mi-am dat seama că nu mai e vorba numai de nenorocirea câtorva, ci de nenorocirea Întregii populații evreiești... era pogrom organizat”. Putem deci să conchidem și să stabilim că, din momentul În care Ion XE "Antonescu, Ion
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și În timpul desfășurării pogromului. Adevărata problemă a constituit-o prefectul Captaru XE "Captaru, Dumitru" , militar neidentificat ca fiind antisemit (și pentru care apoximativ treizeci de evrei au dat declarații În favoarea lui la proces), și care a Înțeles dimensiunile reale ale tragediei - singurul care a avertizat În scris că se Încearcă lichidarea evreilor. Nu i se putea ordona să-și schimbe retroactiv raportul original nr. 1042, și de aceea a fost invitat la București. Iată cum trebuie Înțelese declarațiile sale la proces
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de buni, încât aveam convingerea fermă că vor face carieră! Nu se mai aude absolut nimic de ei, este o dramă!...Este o dramă națională, dacă e să privim adevărul în față... A.V. Nu este o dramă, este o tragedie... D.P. O tragedie națională! Atât de talentați, atât de buni, și să nu le acorzi nici o șansă. E incredibil... A.V. Haideți să ne oprim aici, nu din cauza timpului. Pur și simplu nu mai putem discuta subiectul, fiindcă devine din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]