9,406 matches
-
în spatele cărora o pereche de ochi iscoditori putea să apară în orice moment, și căsuța lui Joan începu să semene să semene cu imensul și sinistrul Blackshaw Towers. Joan a câștigat prima rundă: a fost doamna White, în birou, cu țeava de plumb. Apoi Graham s-a hotărât să abordeze jocul mai riguros și și-a adus un carton și o foaie mare de hârtie pe care a consemnat tranzacțiile care aveau loc între toți jucătorii. În felul acesta a câștigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de optimism în fața acestui mediu neîncetat descurajant: decorul grețos galben pal, automatul de cafea defect, care tocmai ne furase 60 de penny, haoticul sistem de încălzire (un enorm calorifer din fontă era încins, celălalt deloc; și din când în când țevile gâlgâiau, șuierau și se zguduiau vizibil pe lângă pereți, dislocând bucăți de gips). N-am putut suporta decât vreo cinci minute și am vrut ies să mă plimb când Fiona se întoarse, congestionată și agitată. — Ai ieșit deja? am spus. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de transpirație. Apoi își pierdu cunoștința în urma unei lovituri în partea din spate a capului. A fost dus la un garaj încuiat din Clapham. Șoferul l-a scos din mașină în timp ce motorul mergea și l-a întins pe jos lângă țeava de eșapament. L-a lovit în față de patru, cinci ori și o dată în stomac. I-a scos pantalonii, i-a luat camera și a țopăit de câteva ori pe picioarele lui Graham. Apoi a ieșit din garaj și a încuiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
percepțiile. Soarele și plaja strălucesc cu siguranță, dar eu le văd ușor pale, atmosfera ușor tremurândă, dureroasă la palpat. Drumurile cu serpentine pe lângă mare, absolut spectaculoase pentru condus, îmi definesc perfect starea : în picaj. Vertij în soare, vortex, fierbere, canale, țevi de carne care bolborosesc continuu. Apoi mă pun la adăpost pe o străduță superbă, cu case scunde pe care crește mușchi - Via Sicilia. A doua mea burtă crește mai repede decât prima, se definește curajoasă, iese în lume împingând obraznic
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
și-a dat limpede seama că era momentul să plece. În copilărie, cât nu căuta și scotocea în fiecare dulap și debara din casă, convinsă că va găsi intrarea secretă către celălalt tărâm! Brusc avu aceeași senzație de zid și țevi de apă caldă din fundul cămării de pe hol, după ce în sfârșit o golise de tot. Adio, trecut blând al omenirii. Rochia are un fermoar lung la spate și ea se chinuie să-l închidă. Acum că s-a hotărât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Petruț, ai mai ciocardit ceva? Adică, dacă a mai prins vreo găină. O altă misiune pentru Petruț era aceea de hăitaș, că Vornicu, amantul ei, era vânător și avea pușcă și îi trebuia om să-i abată vânatul în bătaia țevii. De la misiunea asta s-a ales Petruță cu un reumatism care l-a chinuit toată viața. După terminarea celui de al Doilea Război Mondial, ba chiar de la izbucnirea lui, boierii au fugit din țară și au rămas conacele pustii, că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
adânc și greu. Parc-ar fi aici, zise nevasta lui Macomber. — Doamne, nu mai suport răgetele astea nenorocite. Sunt foarte impresionante. — Impresionante. Înspăimântătoare, asta sunt. Robert Wilson se apropie rânjind și ținând În mână Gibbs-ul său scurt și urât, cu țeava Îngrozitor de groasă. — Să mergem, zise el. Băiatul tău ți-a luat Springfield-ul și carabina mare. Ți-ai luat cartușele? — Da. — Sunt gata, zise și doamna Macomber. — Tre’ să-l facem să termine odată cu scandalul ăsta. Tu treci În față, memsahib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
zis nimic până-n tabără. Și așa a fost cu leul. Macomber nu știa cum s-o fi simțit leul Înainte să se repeadă la ei, nici când lovitura incredibilă a glonțului de 505, care la viteza cu care pornea din țeavă Îl izbea cu o greutate de două tone, nici când glonțul Îl lovise În bot, nu știa nici ce-l făcea să meargă Înainte și după aceea, când a doua lovitură zdrobitoare Îi sfărâmase coapsele și el se tot târa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
promontoriul. Pe marginea pădurii și până pe dealuri se-ntindea o cărare, și acolo culegea el mure. Apoi casa arsese, și toate armele care stăteau pe rastelurile făcute din picioare de căpriooară de deasupra șemineului areseră și ele, și după aceea țevile cu plumbul din rezerve topit și paturile arse zăceau În mormanul de cenușă folosită la facerea leșiei pentru cazanele mari În care se fierbea săpunul, și-l Întrebai pe bunicul dacă poți să le iei tu ca să te joci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
altele vreodată. Nici n-a mai vânat. Apoi au reconstruit casa În același loc, de data asta din scânduri vopsite-n alb, și din tinda casei se vedeau plopii și lacul din spatele lor; dar arme n-au mai fost vreodată. Țevile puștilor care stătuseră pe rastelurile din picioare de căprioară rămaseră pe mormanul de cenușă și nimeni nu se atinse de ele. După război, am Închiriat un râu plin de păstrăvi În Pădurea Neagră și erau două drumuri pe care puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
timp mai intraseră doi clienți. George se dusese o dată-n bucătărie ca să-i facă unuia un sendviș cu șuncă și ouă la pachet. Acolo Îl văzu pe Al, care, cu pălăria dată pe spate, stătea pe un scăunaș lângă ghișeu.Țeava tăiată a unei puști stătea rezemată de spătarul scaunului. Nick și bucătarul erau Într-un colț, legați spate-n spate, cu câte-un căluș făcut din șervete În gură. George Încălzise sendvișul, Îl Învelise În hârtie cerată, Îl puse Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Da, sigur. Asta-a fost. — Nu-mi place treaba asta, spuse Al. E de mântuială. Și tu vorbești prea mult. — Of, și ce căcat? Tre’ să ne mai și distrăm. Da’ vorbești prea mult, oricum, spuse Al ieșind din bucătărie. Țeava retezată a puștii Îi umfla ușor sub talie pardesiul prea strâmt. Își netezi haina cu mâinile Înmănușate. — Numai bine, șmechere, Îi spuse lui George. Că tare mult noroc mai ai. — Asta așa e, spuse Max. Ar trebui să joci la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
văzuse un om de când plecase din Fornaci, deși, străbătând cu bicicleta ținutul Împădurit, văzuse multe arme ascunse sub frunzele de dud, pe partea stângă a drumului. Le observa după valurile de căldură care pluteau deasupra frunzelor, când soarele supraâncălzea metalul țevilor. Acum trecea prin oraș, surprins să-l găsească părăsit, și ieși În șoseaua de sub malul râului. Când ieșeai din oraș dădeai de un spațiu deschis, unde drumul Începea să coboare, și de acolo putu să vadă râul curgând placid și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pe un câmp de luptă În arșiță care să-i redea Încrederea. La sfârșitul lui iunie sau iulie vedeai mereu maci crescând În lanurile de grâu, și duzii erau Înfrunziți și puteai să vezi valuri de căldură care proveneau de la țevile armelor ascunse sub frunze atunci când le bătea soarele; pământul devenea de un galben strălucitor pe marginile gropilor lăsate de obuzele cu gaz cu muștar și e adevărat că o casă obișnuită care a fost distrusă este o priveliște mai plăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
luase carabina de douăj’doi din bufet și o ținea În mâini. — Ils sont des sauvages, Îmi explică Fontan. Ils veulent să se-mpuște les uns les autres. — Je veux aller tout seul! scârțâi André. Privea disperat de-a lungul țevii. — Je veux să-mpușc șobolanii de l’eau. Je connais beaucoup des șobolani de l’eau. — Dă-mi pușca, spuse Fontan. Sunt niște sălbatici. Trag unul În celălalt, Îmi explică din nou. André ținea arma strâns. — On peut piedică. On
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sus, și ei o așteptau să chițăie, pentru că atunci zvâcnea involuntar din coadă, și unde vedea Nick ceva mișcare, acolo trăgea. Taică-su Îi dăduse doar trei cartușe pentru toată ziua și avea o pușcă de douăzeci cu o singură țeavă, foarte lungă. — Nenorocita dracu’, deloc nu vrea să se miște, spuse Billy. — Nickie, trage. O sperii, vedem când sare, tragi din nou, spuse Trudy. Pentru ea, ăsta fusese un Întreg discurs. — N-am decât două gloanțe , spuse Nick. — Nenorocita dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
au urmat pe locotenent. Trenul fiind tras cu mult în afara gării, au avut ceva de mers, împiedecându-se la fiecare pas. Stai! - s-a auzit un glas hotărât. Asta s-a înțeles și din țăcănitul închizătorului puștii. „A băgat cartuș pe țeavă. Nu glumește omul!” - a gândit locotenentul Făgurel, întinzând mâinile în lături, pentru a-i opri pe cei doi soldați care îl însoțeau. Când le-a simțit piepturile atingându-i brațele, a vorbit: Sunt locotenentul Făgurel, însoțit de doi soldați. Am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mergeau în paralel cu el. Eram atât de aproape de <inamică încât se auzea icnetul efortului depus la săpatul gropilor individuale. Apoi... n-am mai auzit decât somația lui Trestie și armarea automatelor celor doi care în clipa următoare erau cu țevile la tâmplele <inamiciloră. Toaibă l-a luat în primire pe sergentul Limbosu, care ședea deja în groapa săpată de cei doi soldați. Ce faci, domn’ sărjănt? Soileală de voie. Nu? Cred și eu! Boii ară și caii mănâncă sau, mai
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în perimetrul lizierei să fie oblojite cu niscai explozibil. Să îndrăznească domn’ sărjănt să chițcăie doar, că a mierlit-o. Înțelesu-m-ai, domn’ sărjănt?! Am înțeles! După dumneavoastră, domn’ sărjănt - l-a îmbiat Toaibă în zeflemea, împungându-l cu țeava pistolului în ceafă. Trestie îl flanca la un pas pe sergent... Câteva corturi și-au ițit siluietele din întunericul diluat de irizarea zorilor. Într unul din ele se vedea o părere de lumină. Sentinela din post a somat grupul... După
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cu asta, Toadere? Ia uitați-vă sub copăcelul de colea. Locotenentul a privit în direcția indicată de Toaibă, dar nu i s-a părut nimic deosebit. Nu văd nimic. Ce ți s-a năzărit? Dacă vă uitați bine-bine, o să vedeți țevile tunurilor antiaeriene. Eu le-am descoperit mișcându-se când la dreapta, când la stânga. Făceau reglarea aparaturii... Cu oarecare roșeață de jenă pe obraz, locotenentul a apreciat: Ai simțul observației foarte bine pus la punct. Toaibă s-a simțit mândru auzind
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
patrulă. În același timp, s-a auzit și mișcarea armelor. 46 Sergentul a pornit să răspundă cum au stabilit. În acea clipă, Toaibă și Trestie, ca și cum ar fi fost împinși de un arc, au făcut un salt de panteră și țeava autometelor lor s-au sprijinit cu nădejde în coastele patrulei. În același timp, buzele lor au șoptit: „Dacă mișcați, sunteți morți!” Soldații din patrulă nici n-au apucat să întoarcă capul, fiindcă mâini ca niște menghine le-au încleștat ceafa
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-i cine știe ce. Îl putem trece ușor. Vă conduc. Când au ajuns la gard, sergentul a hotărât: Urecheatule, îl iei pe rus și căutați o cale să ajungeți la sentinelă. Vezi cum te descurci la somație. Oricum să ai cartușul pe țeavă. Îi mai sigur așa. Te acoperă Tânjală. Bagă de seamă cum se comportă prizonierul... Doi „ruși”, Urechetu în uniformă rusească și prizonierul, au pornit urmați de un cercetaș care să le asigure retragerea în caz de nevoie. Urecheatu l-a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
moalele capului l-a doborât... În secunda următoare, sentinela cădea sub lovitura patului automatului lui Toaibă. Sergentul a comandat în șoaptă: Toadere și voi cu explozibilul, în depozit fuga! Toaibă a tras cu grijă de ușa magaziei, în timp ce sergentul ținea țeava automatului îndreptată spre interior... Băieți, plasați explozibilul cum și unde trebuie! Se mișcau ca niște spiriduși. Când totul a fost gata, sergentul a șoptit: Plecarea! Armele pregătite și atenție mare! Au ieșit în fugă, îndreptându-se spre spărtura din gardul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
tu? „Ceilalți n-au decât să-și pună pielea la bătaie. Eu mă ascund.” Marș înainte, stârchitură!!! Rafalele de automat nu conteneau. Limbosu s-a lăsat cu greu mișcat din loc. Atunci Toaibă i s-a proptit în față cu țeava automatului sprijinită în pieptul lui: Dacă nu te miști, te fac ciur, nenorocitule!!! Cercetașii lui Trestie se retrăgeau ca niște umbre, adăpostindu-se după fiecare copac sau ridicătură de pământ, fără să apese pe trăgaci... Când s-au văzut cu toții
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
în casă. Restul au plecat mai departe. După ce au cercetat casa, doi dintre nemți au venit să vadă grajdul. Au intrat, au privit cu fereală în dreapta și în stânga, apoi spre gura podului. Noi nici nu respiram, dar cartușul era pe țeava puștii de multă vreme... Când s-au dumirit că sunt în siguranță, s-au întors în casă, de unde au adus niște țoale cu care și-au făcut culcuș în fânul din iesle... Gândiți-vă că până pe la miezul nopții n-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]