9,827 matches
-
50 li se vor alătura și alți pictori veniți fie din arta figurativă, ca Roger Bissiere, fie din suprarealism cum sînt Camille Bryen și Alfred Wols (născut la Berlin, stabilit la Paris în 1932). Plecînd din acest epicentru parizian, arta abstractă s-a extins de la sfîrșitul deceniului 1940 în majoritatea țărilor europene, unde de altfel, a reînsuflețit adesea tendințele abstracte ale avangardei. în Germania, supraviețuitorii avangardei din anii 30, Willi Baumeister și Julius Bissier primesc întăriri prin tinerii pictori ai abstractului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cum sînt Camille Bryen și Alfred Wols (născut la Berlin, stabilit la Paris în 1932). Plecînd din acest epicentru parizian, arta abstractă s-a extins de la sfîrșitul deceniului 1940 în majoritatea țărilor europene, unde de altfel, a reînsuflețit adesea tendințele abstracte ale avangardei. în Germania, supraviețuitorii avangardei din anii 30, Willi Baumeister și Julius Bissier primesc întăriri prin tinerii pictori ai abstractului "liric": Wilhelm Nay și Fritz Winter, care în 1949 au creat la München grupul "Zen 49", apoi Hann Trier
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
abstractă s-a extins de la sfîrșitul deceniului 1940 în majoritatea țărilor europene, unde de altfel, a reînsuflețit adesea tendințele abstracte ale avangardei. în Germania, supraviețuitorii avangardei din anii 30, Willi Baumeister și Julius Bissier primesc întăriri prin tinerii pictori ai abstractului "liric": Wilhelm Nay și Fritz Winter, care în 1949 au creat la München grupul "Zen 49", apoi Hann Trier și Bernard Schultze. În Italia, unde revendicarea modernismului nu ține de susținătorii artei abstracte Renato Guttuso care face parte din "Noul
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Bissier primesc întăriri prin tinerii pictori ai abstractului "liric": Wilhelm Nay și Fritz Winter, care în 1949 au creat la München grupul "Zen 49", apoi Hann Trier și Bernard Schultze. În Italia, unde revendicarea modernismului nu ține de susținătorii artei abstracte Renato Guttuso care face parte din "Noul front al artei" constituit în 1948, își susține rădăcinile realiste este reprezentată în primul rînd de pictorii figurativi sau apropiați de Picasso și de Braque, convertiți la noile forme artistice: este cazul lui
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în primul rînd de pictorii figurativi sau apropiați de Picasso și de Braque, convertiți la noile forme artistice: este cazul lui Renato Birolli, al lui Giuseppe Santomaso sau al lui Giuseppe Capogrossi. În Spania, cele două figuri dominante ale picturii abstracte Antonio Tapies și Antonio Saura, sînt legate direct de mediul parizian. Arta abstractă, preponderentă în cursul celor două decenii de după război nu exclude totuși alte tendințe. Suprarealismul continuă să se manifeste și i se alătură și pictorii grupului Cobra, cu toate că
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
convertiți la noile forme artistice: este cazul lui Renato Birolli, al lui Giuseppe Santomaso sau al lui Giuseppe Capogrossi. În Spania, cele două figuri dominante ale picturii abstracte Antonio Tapies și Antonio Saura, sînt legate direct de mediul parizian. Arta abstractă, preponderentă în cursul celor două decenii de după război nu exclude totuși alte tendințe. Suprarealismul continuă să se manifeste și i se alătură și pictorii grupului Cobra, cu toate că operele lor se află la jumătatea drumului dintre suprarealism și abstracționism. Grupul care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
primul rând cu sufletul, ele ne ajută să pătrundem mai cu înțeles în trecutul nostru istoric și cultural. "Dar mai ales Dosoftei are acea curgere mieroasă a limbii, densitatea de lichid greu a frazei, materialitatea vorbei, care dau mireasmă mâhnirilor abstracte" spune George Călinescu, o sentință sublimă pentru definirea lui Dosoftei. Cercetarea istorică, incompletă, își așteaptă încă adepții pentru a descifra liniile directoare ale evoluției conceptului de bibliotecă. Iașul, centrul cultural puternic, are o situație privilegiată sub acest aspect. Biblioteca se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fizice sau din îmbinarea argumentelor și derularea naturală a raționamentului. Desigur că matematicienii sunt mari admiratori ai gândirii elegante și ai structurilor integratoare. Frumusețea este un produs auxiliar al construcției matematice, dar cât de importantă rămâne ea în reliefarea esenței abstracte a lucrurilor. Matematica are nevoie și de metaforă pentru a se umaniza...". Ce spuneți, domnilor, oamenii de știință nu merită toată prețuirea și admirația societății? Sunt sigur că mentalul și etica lor sunt cu mult deasupra altor categorii care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de primăvară de deasupra orașului. Frumusețea lui în imagini și poezie. Cititorului iubitor de poezie i se întâmplă că aude parcă un sunet de orgă, cutremurându-și fibra cea mai intimă, ridicându-se dincolo de zbaterea efemeră și încearcă un extaz abstract care transgresează impuritatea efectelor. Are senzația că urmărește o ființă intrând nepermis în spațiul ei de rezonanță sufletească. Scuza ar fi că acest "popas" îl face sub razele soarelui ce dau o lumină strecurată vibratoriu precum în poienile textuale ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
s-o uit din "Kant și școala de la Marburg", subiect cu care și-a luat strălucit doctoratul la Paris. A înfruntat furcile caudine și a rupt prejudecata că o femeie n-ar fi capabilă să se lanseze pe tărâmul cugetării abstracte. Pentru ea numai trăirea spirituală era pe prim plan. În compania lui Mauriac, Malraux, André Gide, Roger Martin du Gard ș.a. participa la întâlnirile intelectuale faimoase din Europa vremii ei. După destăinuirile-i proprii, nu se simțea utilă, nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de carte e gura de oxigen ce însuflețește spiritul gata-gata să sucombe. 33 Fără a fi prea patetici, recunoaștem că nu suntem decât biete umbre care dispar iremediabil, ceea ce nu se întâmplă cu veșnicia nicicând, această teribilă și eternă veșnicie, abstractă și impenetrabilă gândirii noastre. Sunt tresăriri, uneori tulburătoare la ideea trecerii dincolo... 34 Deschidem o carte și ne simțim parcă mai puțin răvășiți de lumea "nebună de legat". Citim și reflectăm, citim și percepem câte ceva din cunoașterea umană. Dacă foamea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
postmodernitate a apărut mai întîi în domeniul culturii, iar în prezent, tot în acest domeniu a apărut și febra postmodernă. În deceniul șase, a apărut "un nou tip de sensibilitate" ce se autodefinea ca reacție împotriva elitismului și a caracterului abstract al artei moderne și a formelor moderne de critică literară. Această nouă sensibilitate celebra nou-apărutele practici culturale caracterizate, printre altele, de reducerea distincției dintre arta "înaltă" și cea "comună", prin încorporarea între formele estetice a unei panoplii de semne și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
termenul de "postmodernism". Însă care anume fenomene, practici, artefacte etc. sînt considerate "postmoderne" depinde de discursul teoretic care le numește "postmoderne" pe unele și nu pe altele. În consecință, familia de concepte legate de "postmodern" este formată din simple constructe abstracte destinate să realizeze anumite sarcini interpretative sau explicatorii, nefiind, în nici un caz, termeni transparenți care să reflecte, pur și simplu, starea de lucruri existentă 43. Așadar, cînd abordăm discursul postmodernist, operăm la nivelul teoriei și discursului, nivel la care se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
celor care practică studiile culturale și care nu se simt în apele lor în domeniile "dure" ale producției și economiei. 35 Totuși, într-un alt articol din această perioadă, Hall (1986 [1980]) respingea paradigma economiei politice ca fiind reducționistă și abstractă (46-47). El respinge însă cel mai economic model de suprastructură/bază și nu importanța economiei politice per se ("Această abordare are și ea teorii ce merită să fie urmate"). Totuși, din cea de-a doua jumătate a anilor '70 și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să credem (1976), ci se poate mai degrabă spune că oriunde apare un fenomen al culturii postmoderne se poate detecta și o logică a capitalului în spatele său. Un asemenea argument sugerează că o mare parte din teoria postmodernă este excesiv de abstractă în modul în care pune în aceeași oală economia politică și capitalismul, proprii fenomenului pe care îl descrie această teorie, obturînd astfel bazele lor economice. Mai mult decît atît, o asemenea teorie tinde să hipergeneralizeze fenomenele, luînd exemple din noile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să privești cultura media ca pe o instituție care "interpretează" indivizii, determinîndu-i să-și construiască identități specifice, să se identifice cu anumite poziții specifice de subordonare, mai degrabă decît cu vreun "subiect" ocult. De fapt, conceptul de "subiect" este extrem de abstract și adeseori poate fi cu mult folos înlocuit de termeni înrudiți precum identitate, atitudini ale subiectului, abordări ale sinelui ș.a.m.d. Capitolul 8 MADONA MODĂ ȘI IMAGINE În ultimul deceniu, Madona Louise Ciccone a reprezentat o emblemă extrem de influentă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sa operă și la care voi reveni în concluzii). Videoclipurile cele mai șocante sînt foarte elaborate din punct de vedere estetic și folosesc tehnici moderniste de producere a unor imagini convingătoare. Scenele de orgie din "Justify My Love" sînt extrem de abstracte și teatrale, iar "Vogue" utilizează imagini manieriste pentru a glorifica poza (precum în apelul "Strike a pose! Vogue!"). Se poate spune că "Vogue" parodiază convențiile modei manechinele ședințele de pozat, fotografia și procesul de transformare a femeii în obiect dar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Father", "This Used to Be My Playground" și "Rain"). Dar în "Fever", ea face în mod explicit uz de strategii postmoderne prin care versurile cîntecului, un succes pop al anilor '50, sînt intonate în mod plat, pe fundalul unor imagini abstracte ale unei Madone de bronz, contorsionată prin metode electronice, prezentînd astfel o suprafață plată și imagini fără legătură și fără o semnificație mai profundă. Unii au atacat-o pe Madona ca fiind total antifeministă și o adevărată rușine pentru femei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
proza acestora propune teme ignorate de Baudrillard 12 . În lectura pe care o propun, voi arăta, în conformitate cu această afirmație, asemănările dintre Baudrillard și Gibson; din acest punct de vedere, Gibson oferă o concretizare și o vizualizare a unora dintre categoriile abstracte ale lui Baudrillard. Există, în plus, și anumite afinități filosofice între acesta și reprezentanții curentului cyberpunk: ca și el, aceștia aduc în discuție conceptul de individ; conceptele de realitate și timp sînt puse sub semnul întrebării, o dată cu noțiunea de cyberspațiu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
individului au fost serios alterate de noile tehnologii. În discuția ce urmează, voi încerca să evidențiez asemănările și diferențele dintre viziunea postmodernă a lui Baudrillard și cea cyberpunk a lui Gibson. Astfel, în vreme ce viziunea lui Baudrillard are un caracter întrucîtva abstract, Gibson prezintă o lume în care simularea și hiperrealitatea sînt omniprezente, în care identitățile sînt produse și procesate pe calculator, în care indivizii sînt reconstruiți și modificați prin ingineria genetică, implanturi, medicamente și în care granița dintre realitatea fizică și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aduce în prim-plan o căutare a valorilor, a identităților și a modurilor de expresie a unor calități umane, căutare ce reprezintă forța ce structurează și motivează acest univers. În vreme ce (anti)teoreticianul Baudrillard tinde să fie mai degrabă detașat și abstract, textul lui Gibson dezvăluie o mare pasiune pentru obiecte, materiale, texturi și detalii concrete. Așa cum vom vedea, Gibson reține anumite categorii pe care autorul francez le abandonează, în special ideea unui individ care încearcă să păstreze controlul asupra mediului ce
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
momentul actual, în care tehnologia și umanitatea coexistă într-o relație instabilă și contradictorie. Probabil că principala limitare a operei lui Gibson, Neuromancer, este prezentarea sumară și neadecvată a sintezei dintre Neuromancer și Wintermute, care este făcută în mod destul de abstract și cu detalii insuficiente. Spre sfîrșitul romanului Neuromancer îi întrerupe lui Case activitatea cerebrală și îl aruncă în ciberspațiu, unde acesta se confruntă cu Neuromancer care ia forma unui băiețel de naționalitate braziliană. Într-un limbaj abstract și poetic, Neuromancer
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în mod destul de abstract și cu detalii insuficiente. Spre sfîrșitul romanului Neuromancer îi întrerupe lui Case activitatea cerebrală și îl aruncă în ciberspațiu, unde acesta se confruntă cu Neuromancer care ia forma unui băiețel de naționalitate braziliană. Într-un limbaj abstract și poetic, Neuromancer își declină identitatea în fața lui Case și îi spune cum "Marie-France, doamna mea, a pregătit acest drum (cu alte cuvinte, cum l-a programat) dar stăpînul ei a înăbușit-o înainte să ajungă să mă împlinesc în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și rețeaua de comunicații determină tipul de programare și efectele produse. Fără a situa discuțiile cu privire la orientarea publică în contextul teoriei sociale și a economiei politice care analizează configurațiile de putere și dominație existente, discutarea unei asemenea orientări publice devine abstractă și nerelevantă. În Statele Unite, în timpul mandatelor lui Reagan și Bush (198-92), n-a existat cu adevărat nici o breșă pentru intervenția unor politici publice cu caracter progresiv la nivel național. În schimb, imperativul politic al timpului a fost apărarea cuceririlor liberale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai generali, pentru a reuși să scape de dificultăți și să obțină succese, națiunile au trebuit să se sprijine pe lideri. Aceasta și pentru că populației îi este mai ușor să urmeze un individ decât să acționeze pe baza unor valori abstracte; cel puțin îi este mai ușor să sprijine valori dacă sunt întruchipate în persoana unui lider. Așa s-a întâmplat în trecut cu monarhii; dar și atunci, generalii și alte tipuri de uzurpatori au primit frecvent demonstrații de sprijin din partea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]