11,054 matches
-
mult teren în agenda generală a cercetării, prin studii ce se concentrează asupra familiei, prieteniei și relației romantice. În al cincilea rând, observă Griffin, avem de-a face, în anii '80-'90, cu un pluralism fără precedent al "intereselor și agendelor de cercetare"47 ale specialiștilor în domeniul Științelor comunicării. Dacă, inițial, o astfel de tendință părea de bun augur, se dovedește că divergența extremă în privința "intereselor" în cercetare constituie, mai degrabă, un neajuns, o slăbiciune a domeniului, al cărui caracter
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
al treilea, căruia ne învrednicim să îi deschidem porțile cu proprii noștri pași, fenomenul de o complexitate covârșitoare al comunicării umane. Al González se numără printre cercetătorii pe domeniul Științelor comunicării care dețin un adevărat "har" în privința sincronizării cu propria agendă, în acest caz, a coordonării dintre teoretic și practic. Ba chiar, adeseori, ca într-un veritabil mise-en-abyme al semnificațiilor, scrierile sale lasă impresia că cele două niveluri se confundă, (auto)raportându-se unul la celălalt, fenomen explicabil în temeiul "praxisului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
adevăr, comunicarea umană se caracterizează prin (imboldul de a spune - adăugirea mea) povești și prin crearea de înțelesuri"16, este momentul, pe care Our Voices îl celebrează, al redefinirii "cercetării înseși, prilej cu care cercetătorii etnici să își creeze propria agendă de cercetare și să contribuie, astfel, la (apariția unei - adăugirea mea) melodii culturale cu adevărat polifonice"17. Iată crezul teoretic exprimat practic în scriitura academică a celor doi. Impulsul de a spune povești, propriu ființei umane, al cărui potențial copleșitor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
conteze, anume tipul asociației, din moment ce asociațiile recreative și sportive par cele mai de succes în mobilizare. În formarea unui spațiu public, asociațiile acționează prin formarea opiniei și a criticii publice. Prin dezbateri, agregarea intereselor și formularea cererilor cetățenilor, prin influențarea agendei publice, asociațiile pot contribui la formarea spațiului public. Indicatorul ales pentru analiză este participarea asociațiilor la inițiative și acțiuni municipale, adică disponibilitatea acestora de a genera o rețea de comunicare, de a canaliza cereri publice înspre spațiul public de dialog
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
1987-2001. Lucrare prezentată la Adunarea Anuală a American Sociological Association, San Francisco. Stolle, Dietlind (1998). Why Do Bowling and Singing Matter? Group Characteristics, Membership, and Generalized Trust. Political Psychology 19(3): 497-525. Stolle, Dietlind (2000). Social Capital A New Research Agenda? Toward an Attitudinal Approach". Lucrare prezentată la European Consortium for Political Research Joint Sessions of Workshops, Copenhaga, aprilie 2000. Stolle, Dietlind (2001). Getting to Trust. An Analysis of the Importance of Institutions, Families, Personal Experiences and Group Membership. În Dekker
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
articolele ce acum alcătuiesc o carte au apărut cu zece ani în urmă, realitatea nu s-a modificat. Dimpotrivă, nuanțele prinse de penelul descriptiv s-au îngroșat până la grotesc. Sărăcia este o problemă socială pe care greu o regăsești în agenda de lucru a vreunui politician, nici chiar în discursul intelectualilor nu apare, de frica acuzelor de stângism. - Țara, bazar oriental și vitrină occidentală. Mihaela Miroiu dezvoltă o formă de patriotism îndurerat dar care nu rămâne la stadiul afectiv constatator ci
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lucrări. La 1 ianuarie 1816, Cavalerul de Gentz își exprima regretul că la Viena nu a fost garantată integritatea Imperiului otoman existența acestuia fiind „una din condițiile fundamentale ale independenței Europei”. Omisiunea reglementării parametrilor unei probleme atât de importante de pe agenda unui Congres care pretindea că instaurează o nouă ordine europeană, în condițiile manifestării din ce în ce mai incontrolabile a „forțelor profunde” din societățile europene, a dat naștere la echivocuri juridice și diplomatice, la stări conflictuale deosebit de dificil de rezolvat prin prisma intereselor divergente
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
120 de șefi de state, în jur de 8000 de ziariști și mai bine de 30000 de persoane. Conferința a fost însoțită de un Forum Global al organizațiilor neguvernamentale. Au fost elaborate cinci documente oficiale, și anume, Declarația de la Rio, Agenda 21, Convenția asupra diversității, Convenția asupra climatului, Principiile asupra pădurii. De asemenea, au fost activate două fonduri pentru susținerea țărilor din est și sud,, și anume, Fondul pentru Mediu, administrat de Banca Mondială și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, având
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Fondul pentru Mediu, administrat de Banca Mondială și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, având drept scop susținerea financiară a proiectelor privind biodiversitatea, schimbările climatice, protecția apelor și a stratului de ozon, și Fondul Capacitate 21, un program de susținere a Agendei 21, administrat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. În anii '90 au avut loc numeroase conferințe internaționale care au continuat să aprofundeze diversele domenii ale dezvoltării durabile. Între acestea menționez Habitat 2, The City Summit care a avut loc la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
loc numeroase conferințe internaționale care au continuat să aprofundeze diversele domenii ale dezvoltării durabile. Între acestea menționez Habitat 2, The City Summit care a avut loc la Istanbul în 1996, unde s-a pus iarăși accentul pe programele locale în cadrul Agendei 21 și s-au discutat aspecte privind urbanizarea în viitor. Se apreciază că în anul 2025 vor exista circa 100 de megalopolisuri cu o populație de peste cinci milioane fiecare. S-au formulat interogații fundamentale precum: Va putea planeta să ofere
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
În anul 1997, în prezența a peste 50 de șefi de state și prim miniștri, a avut loc la New York a doua conferință organizată de Națiunile Unite, denumită Earth Summit + 5 care a discutat despre progresele realizate între timp în privința Agendei Locale 21, schimbările climatice, protecția pădurilor și a surselor de apă. A reapărut tema discrepanțelor dintre Nord și Sud și s-a recunoscut că, în ciuda angajamentelor de la Rio, mediul înconjurător a continuat să se deterioreze. Adunarea Generală a ONU a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
A reapărut tema discrepanțelor dintre Nord și Sud și s-a recunoscut că, în ciuda angajamentelor de la Rio, mediul înconjurător a continuat să se deterioreze. Adunarea Generală a ONU a adoptat în cele din urmă Programul pentru implementarea în continuare a Agendei 21, redactat într-un limbaj al compromisului, fără accente ecologiste. În anul 2002 în prezența a numeroși șefi de state, s-a desfășurat la Johannesburg Conferința mondială privind Dezvoltarea Durabilă la care țările participante și-au reafirmat angajamentul deplin pentru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un limbaj al compromisului, fără accente ecologiste. În anul 2002 în prezența a numeroși șefi de state, s-a desfășurat la Johannesburg Conferința mondială privind Dezvoltarea Durabilă la care țările participante și-au reafirmat angajamentul deplin pentru implementarea deplină a Agendei 21. Între timp, în 2001, la Goteborg, Uniunea Europeană a aprobat propria Strategie de Dezvoltare Durabilă, în care se regăsesc principiile menționate anterior. Strategia europeană a fost revizuită în 2006, luând în considerare procesul de extindere europeană. Obiectivul general al Strategiei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
întrucât oamenilor le pasă de natură pentru că natura este importantă pentru ei. Este în interesul lor să protejeze natura. Diferența dintre antropocentrism și biocentrism ar fi numai una teoretică, nu și pragmatică. Indiferent de orientarea teoretică, principalele obiective aflate pe agenda ecologiștilor ar fi următoarele: • Conservarea biodiversității, a speciilor, a vieții sălbatice, precum și a habitatelor cum ar fi zone umede, estuare, păduri, deșerturi. • Repopularea cu specii dispărute, inclusiv prădători, mutarea speciilor exotice în spațiul lor propriu, adaptarea practicilor agricole și peisagistice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
obiective este următorul: 1. Avem datoria de a conserva mediul în care generațiile viitoare de oameni își vor putea realiza cele mai importante interese. Aceste interese au semnificație morală. 2. Asigurarea posibilităților pentru realizarea acestor interese presupune realizarea obiectivelor din agenda ecologiștilor. 3. Prin urmare, trebuie să acționăm astfel încât să realizăm obiectivele 1-4 de mai sus. Etica mediului poate fi concepută ca o etică globală și din această perspectivă putem vorbi despre o agendă globală 340. Ideea de vecinătate globală obligă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
realizarea acestor interese presupune realizarea obiectivelor din agenda ecologiștilor. 3. Prin urmare, trebuie să acționăm astfel încât să realizăm obiectivele 1-4 de mai sus. Etica mediului poate fi concepută ca o etică globală și din această perspectivă putem vorbi despre o agendă globală 340. Ideea de vecinătate globală obligă la redefinirea relațiilor la nivel mondial. Desigur, ajungem astfel la redefinirea rolului statelor și la restabilirea priorităților. 2.4.2. Precauție, subsidiaritate și non-reciprocitate În etica mediului și mai cu seamă în managementul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
din cultura postmodernă. Oricum, privit sub această condiție, ecologismul face parte din opoziția față de establishment, fiind în acest sens animat de un instinct ideologic de tip revoluționar, care se opune ordinii economice și sociale dominante 355. Teoreticienii radicali propun o agendă de acțiuni menite să schimbe actualul curs al istoriei. De exemplu, Christopher Manes argumentează în favoarea reducerii populației sau a unor schimbări de strategie în utilizarea resurselor, precum eliminarea combustibililor fosili, ori pentru restructurarea activităților tradiționale, așa cum ar fi renunțarea la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
1970. Dobson, Andrew, Green Political Thought, Routledge, Londra, 1990. Dower, Nigel, "Ethics and environmental futures", în International Journal of Environmental Studies, vol. 21, 1983. Dower, Nigel (ed.), Ethics and Environmental Responsibility, Gower, Aldershot, 1989. Dower, Nigel, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999. Dower, Nigel, "The idea of the environment", în R. A. Artfield, A. Belsey (eds.), Philosophy and the Natural Environment, Cambridge University Press, Cambridge, 1994. Devall, Bill, "The Deep Ecology Movement", în R. C. Scharff, V. Dusek
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Environmental Ethics", în Environmental Ethics, 12, pp. 147-160, 1990. Tompkins, P., C. Bird, The Secret Life of Plants, Harper and Row, New York., 1973. Tonoiu, Vasile, Ontologii arhaice în actualitate, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. Toulmin, Stephen, Cosmopolis - The Hidden Agenda of Modernity, Free Press, New York, 1992. Van DeVeer, Donald, "Interspecific Justice", în Inquiry, 22, 1979, pp. 55-70. Varner, Gary E., In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998. Visser't Horft Hendrik
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Pentru o discuție cu privire la înțelegerea eticii aplicate ca aplicare a eticii, vezi Valemtin Mureșan, " Este etica aplicată o aplicare a eticii?", în Revista de Filosofie Analitică, vol. 1, 1, 2007, pp. 65-97. 17 Vezi Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, p. 2. 18 În elaborarea acestui răspuns îl urmez pe Hicham Stéphane Affeisa, "Preface", în Ethique de l'environnement. Nature, valeur, respect, Vrin, Paris, 2007. 19 Hicham Stéphane Affeisa, "Preface", în Ethique de l'environnement
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
of Environmental Ethics, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1986. 63 Vezi, pentru susținerea unei asemenea consecințe, Kenneth Goodpaster, "On Being Morally Considerable", în Journal of Philosophy, vol. 75, nr. 6, 1978, pp. 308-325. 64 Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, p. 163, precum și E. H. Matthews, "The metaphysics of environmentalism", în Nigel Dower (ed.), Ethics and Environmental Responsibility, Gower, Aldershot. 1989. 65 Vezi Andrew Brennan, Andrew, "Ecological Theory and Value in Nature", în Philosophical Inquiry
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Attitudes", în Michael Tobias (ed.), Deep Ecology, Avant Books, San Diego, 1985. 339 Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 121-122. 340 Stephen Toulmin, Cosmopolis - The Hidden Agenda of Modernity, Free Press, New York, 1992. 341 Vezi Val Plumwood, "Paths Beyond Human-Centeredness", în Anthony Weston (ed.), An Invitation to Environmental Philosophy, Oxford University Press, New York, Oxford, 1999, pp. 72-73. 342 Saral Sarkar, Eco-socialism or eco-capitalism? A critical analyses of
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
indivizi și organizații, inclusiv state, și analizează dimensiunile globale ale responsabilității. 361 Am alcătuit această listă după exemplul lui Nigel Dower, pornind de la cele mai discutate teme globale ale începutului mileniului al treilea. Vezi Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, p. 1. 362 Pentru o discuție pe această temă vezi Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, p. 2. 363 Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de la cele mai discutate teme globale ale începutului mileniului al treilea. Vezi Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, p. 1. 362 Pentru o discuție pe această temă vezi Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, p. 2. 363 Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, pp. 2-3. 364 Ibidem, p. 11. 365 Ibidem, pp. 158-159. 366 Paul R. Ehrlich, Anne Ehrlich, The Population Bomb, Hutcheson
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, p. 1. 362 Pentru o discuție pe această temă vezi Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, p. 2. 363 Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1999, pp. 2-3. 364 Ibidem, p. 11. 365 Ibidem, pp. 158-159. 366 Paul R. Ehrlich, Anne Ehrlich, The Population Bomb, Hutcheson, Londra, 1991, p. 58. 367 Nigel Dower, World Ethics. The New Agenda, Edinburgh University Press
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]