10,371 matches
-
respectiv ușile împărătești. Pentru a se obține mai mult spațiu util, în jumătatea vestică a naosului a fost construit corul. Acoperirea spațiului interior se realizează prin intermediul unui tavan de scânduri pentru pronaos, o boltă semicilindrică pentru naos iar pentru absida altarului prin intermediul unei bolți semicilindrice, mai scundă decât cea din naos, terminată spre răsărit prin trei fâșii curbe. Pictura interioară este relativ săracă. În pronaos, pe peretele ce desparte pronaosul de naos, deasupra spațiilor destinate ascultării și vizualizări slujbei sunt redate
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
utilizat pentru ușile împărătești a fost preluat și pentru realizarea ușilor diaconești, toate acestea fiind realizate sub forma unor traforuri, fiind reprezentată astfel vița de vie cu ciorchini ce susține medalioane pe care sunt pictate figuri de sfinți. În absida altarului nu se mai păstrează decorul pictat. Cu toate acestea se pot remarca cum îmbinările dintre fâșiile curbe și bolta absidei au fost scoase în evidență prin marcarea lor cu ajutorul unei dungi colorate în nuanțe de roșu, galben și verde. Pe
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
Biserica de lemn din Sântă Maria a fost construită în anul 1857, an însemnat pe ușorul drept al ancadramentului ușii de la intrare. A fost ridicată pe fundație de piatră și are dimensiunile 16x6 m, iar înălțimea atinge 25 m. Absida altarului este decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Biserica este tencuită în exterior, iar pictura interioară, de dată recentă, a fost executată de pictorul Pavel Dumitru, din Oradea, în perioada 1999-2001.
Biserica de lemn din Sântă Măria () [Corola-website/Science/309845_a_311174]
-
proporție majoră, așa încât înlocuirea lor nu putea fi evitată. Restaurarea picturii a adus mari beneficii definirii valorilor culturale ale acestui ansamblu. Nu există nicăieri în biserică, o inscripție care să aducă numele celui care a trudit la podoaba zugrăvită. În altar, pe peretele ce-l desparte de naos, se poate citi o însemnare zugrăvită cu negru, referitoare la pictura din acel loc: “Acest sfânt oltari au plătit popa Nicolae și cu soția dumnealui Tudora, anu 1783 august 8 zile.” În acest
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
în naos și foarte redus in pronaos, se poate crede că zugrav a fost Ioan Pop din Românași, același care a pictat la Borza, la Păușa, la Brusturi. De altfel, satul său de naștere era foarte aproape de Racâș. În absida altarului de află friza Ierarhilor plasată pe pereții de sud-est, iar scena Nașterii lui Isus, pe peretele de nord. Suprafața destinată nu era mare, dar compoziția cuprinde toate personajele și ipostazele recomandate de erminie. Maica Domnului se află în centrul imaginii
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
un desen ferm al componentelor feței, fără distorsuni. Cu aceeași grijă sunt desenate mâinile și părți ce compun costumul militar specific. Uniformitatea nu a putut fi evitată, toți sunt la fel. Pronaosul orb, fără ferestruicile tăiate în bârnele navei și altarului, a păstrat fragmente din ilustrarea Parabolei fecioarelor cuminți si nebune. Fetele cuminți sunt subtituite de mironosițe și în consecință au caracteristicile lor de înfățișare. Diferența între cele două grupuri este făcută prin îmbrăcăminte, atitudine, poziția candelelor. Mironosițele au un costum
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
în ocru, neacoperite, cu părul desfăcut, fără cruci în mâini, fără aureole. Gestica lor diferită însă, ca și desenul accentuat al rochiilor pe trup, relevă ușurința cu care zugravul a schimbat registrul de exprimare. Pe peretele ce desparte nava de altar s-au pictat scenele specifice iconostasului. Acesta se desfășoară amplu, chiar dacă registrul icoanelor prăznicare nu există. În schimb, după imaginea Răstignirii, continuă friza de medalioane cu prooroci, iar sub ei - Apostolii. În scena plasată în partea cea mai de sus
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și se presupune că a fost ridicată în secolul al 18-lea. Biserica este cunoscută pentru altarul său rotund. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Chieșdul este unul din satele cu cea mai veche mențiune documentară din părțile Crasnei. Tradiția orală spune că biserica de lemn a fost construită cu trei
Biserica de lemn din Chieșd () [Corola-website/Science/309839_a_311168]
-
parte bisericească) și astfel e scutită de orice impozite. 1826: A fost introdusă matricola pentru evidența născuților, morților și cununaților. 1822-1836: Construirea și pictarea bisericii, care dăinuie și azi — monument arhitectonic de inestimabilă valoare artistică. Pisania din partea interioară a fruntariuiui altarului de deasupra ușilor împărătești, spune: Această sfântă bisiarică, cu mila și cu ajutoriul pria î(n)ălțatului, și atotputiarnicului milostivului Dumnezău sau zidit, și cu tot lucrul ce era de lipsă sau gătit de la î(n)ceputul lui maiu, al
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
cu clopote și la loja corului, dar ulterior aceasta a fost închisă, fiind scoasă în pridvor. Naosul ocupă spațiul cel mai mare din ansamblu. Are o boltă înaltă, frumos arcuită, retrasă de la pereți pe grinzi sculptate cu brâu în "funie". Altarul, dispus spre răsărit, are formă poligonală, iar tavanul boltit se racordează cu pereții prin trei fâșii înclinate. Turnul-clopotniță măsoară de două ori înălțimea navei bisericii având o siluetă deosebit de zveltă. El are baza în patru laturi, ca de deasupra clopotelor
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
edificată în anul 1870 din lemn de ștejar, informație păstrată și în pisania de pe fațada balconului. Inițial biserica a fost acoperită cu șindrilă schimbată în mai multe rânduri. La intrare deasupra ușii se găsea sculptată în lemn o cruce simplă. Altarul are formă octogonală (de fapt este de vorba de o absidă decroșată cu cinci laturi) iar turnul este înalt de 15 metri. Altarul este în colțuri și nu are decât două uși. Biserica are pridvor în partea de vest însă
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
schimbată în mai multe rânduri. La intrare deasupra ușii se găsea sculptată în lemn o cruce simplă. Altarul are formă octogonală (de fapt este de vorba de o absidă decroșată cu cinci laturi) iar turnul este înalt de 15 metri. Altarul este în colțuri și nu are decât două uși. Biserica are pridvor în partea de vest însă nu prezintă cioplituri decorative. În interiorul bisericii nu se aflau icoane cu valoare istorico-documentară. Pe iconostas existau icoane noi donate de credincioși. Pereții și
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
fiecare parte a intrării în naos pentru a facilita urmărirea slujbei religioase. Naosul, de formă aproape pătrată, cu lățimea de 5,2 m și lungimea de 5,09 m constituie cea mai mare încăpere a bisericii. Accesul din naos spre altar se face prin cele două intrări deja menționate. Cu o lungime de aproximativ 2,82 m, absida altarului are o lățime de 3,72 m și este acoperită de o mică boltă semicilindrică, ușor retrasă încheiată pe latura de răsărit
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
lățimea de 5,2 m și lungimea de 5,09 m constituie cea mai mare încăpere a bisericii. Accesul din naos spre altar se face prin cele două intrări deja menționate. Cu o lungime de aproximativ 2,82 m, absida altarului are o lățime de 3,72 m și este acoperită de o mică boltă semicilindrică, ușor retrasă încheiată pe latura de răsărit printr-un timpan. Cât privește spațiul naosului, acesta este acoperit de boltă semicilindrică înaltă de 4,17 m
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
acesta este acoperit de boltă semicilindrică înaltă de 4,17 m în timp ce pronaosul are o înălțime de doar 1,81 m, fiind tăvănit cu scânduri de brad. Acoperișul bisericii, din șindrilă, sporește farmecul bisericii. Acesta nu este unitar, deasupra absidei altarului fiind ușor mai scund. Spre vest, deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță ce adăpostește clopotele bisericii. Este învelit și acoperit tot cu șindrilă și are galeria turnului deschisă, parapetul acesteia fiind ușor ieșit în afară. Coiful turnului, cu o bază pătrată
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
cu șindrilă și are galeria turnului deschisă, parapetul acesteia fiind ușor ieșit în afară. Coiful turnului, cu o bază pătrată se prelungește având în a doua sa parte o secțiune octogonală. În vârful turnului, în capătul coamei acoperișului precum și deasupra altarului se află câte o cruce dublă, din metal. Pictura bisericii a fost refăcută în anii 1985-1986 fiind astfel acoperită pictura inițială a bisericii. Programul iconografic, relativ modest, surprinde în pronaos figurile câtorva sfinți cuvioși: Moise Harapul, Meletie, Maxim, Daniel, Arsenie
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
centrul fiecărei uși, într-un medalion romboidal este pictat câte un serafim. În registrul superior al iconostasului sunt redații sfinții Apostoli avându-l în centru pe Isus Cristos. Deasupra iconostasului este redată Răstignirea. Timpanul semicilindric care închide bolta naosului spre altar este decorat cu medalioane circulare în care sunt redați prooroci din Vechiul Testament. În absida altarului se regăsesc pictați sfinții părinți: Grigore, Spiridon și Ioan. Timpanul ce închide bolta altarului este împodobit cu scena Cinei cea de Taină iar pe boltă
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
al iconostasului sunt redații sfinții Apostoli avându-l în centru pe Isus Cristos. Deasupra iconostasului este redată Răstignirea. Timpanul semicilindric care închide bolta naosului spre altar este decorat cu medalioane circulare în care sunt redați prooroci din Vechiul Testament. În absida altarului se regăsesc pictați sfinții părinți: Grigore, Spiridon și Ioan. Timpanul ce închide bolta altarului este împodobit cu scena Cinei cea de Taină iar pe boltă este redată Maica Domnului cu Isus copil în brațe însoțită de îngeri. este specifică pentru
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
iconostasului este redată Răstignirea. Timpanul semicilindric care închide bolta naosului spre altar este decorat cu medalioane circulare în care sunt redați prooroci din Vechiul Testament. În absida altarului se regăsesc pictați sfinții părinți: Grigore, Spiridon și Ioan. Timpanul ce închide bolta altarului este împodobit cu scena Cinei cea de Taină iar pe boltă este redată Maica Domnului cu Isus copil în brațe însoțită de îngeri. este specifică pentru zona și vremea în care a construită. Cel puțin unul dintre meșteri a fost
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
stâlpi masivi. Este păcat că nu s-au păstrat informații precise cu privire la contribuția fiecărui meșter întrucât biserica de lemn din Valea Loznei are o anume particularitate: este cea mai recentă biserică contruită din lemn cu doar două intrări în absida altarului, caracteristică considerată de specialiști la un moment dat a fi expresia vechimii edificiului. Această ipoteză, ulterior infirmată tocmai de cunoașterea tuturor bisericilor de lemn din Sălaj dovedește prin intermediul bisericii de lemn din Valea Loznei că această veche tradiție este continuată
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
prin intermediul bisericii din localitatea de origine fie prin intermediul altor biserici aflate pe valea Someșului sălăjean, meșterii care au ridicat biserica din Valea Loznei trebuie să fi fost obișnuiți cu această soluție cu două intrări de rezolvare a accesului în absida altarului, soluție adoptată și în cazul bisericii din Valea Loznei.
Biserica de lemn din Valea Loznei () [Corola-website/Science/309846_a_311175]
-
din Adalin, după ce a fost desfăcută în bucăți, biserica a fost reconstruită pe temelie de piatră, în exterior fiind mai apoi tencuită. Cu timpul și în interior au fost făcute modificări, tencuindu-se pe jumătate și interiorul, bolta naosului și altarul rămânând netencuite. La acel moment, iconostasul era din lemn fiind așezate pe el numai câteva icoane răzlețe. Inventarul bisericii era întregit de un candelabru de lemn, frumos decorat, numit ""Porumbar"" - avea în partea de sus un porumbel sculptat din lemn
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
se cunosc alte informații. Mica biserică, după aducerea ei din Borșa, a fost reconstruită în mijlocul cimitirului, pe un deal. Pereții, în prezent tencuiți și în interior și în exterior descriu un plan dreptunghilar ce se termină spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pentru a conferi stabilitate tencuielii, grinzile pereților au fost acoperite mai întâi cu o rețea de crenguțe de carpen. Ulterior au fost aplicate cel puțin două straturi distincte de tencuială, așa cum se poate vedea în unele
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
tencuială, așa cum se poate vedea în unele părți ale peretelui unde tencuiala este picată. Acoperișul de șindrilă a fost înlocuit cu unul de tablă zincată în anul 1965. Acesta este comun pentru spațiul pronaosului și al naosului, în timp ce în dreptul absidei altarului este mai scund. Coama acoperișului poartă, în extremitatea sa estică, deasupra naosului dar și deasupra absidei altarului, câte o mică cruce din metal. Spre vest, acoperișul este străpuns de turnul clopotniță, așezat deasupra pronaosului. Turnul, îmbrăcat în tablă, are o
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]
-
a fost înlocuit cu unul de tablă zincată în anul 1965. Acesta este comun pentru spațiul pronaosului și al naosului, în timp ce în dreptul absidei altarului este mai scund. Coama acoperișului poartă, în extremitatea sa estică, deasupra naosului dar și deasupra absidei altarului, câte o mică cruce din metal. Spre vest, acoperișul este străpuns de turnul clopotniță, așezat deasupra pronaosului. Turnul, îmbrăcat în tablă, are o galerie deschisă generată de o succesiune de patru stâlpișori. Fleșa turnului este relativ scundă, robustă. Se remarcă
Biserica de lemn din Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/309944_a_311273]