8,218 matches
-
Koskenniemi, V. A., Pe câmpia pustie și Când voi deveni pământ nu-mi pasă de ce s-o întâmpla (din volumul Cântece noi), traducere de Marcel Romanescu, în "Flamura", an V, nr. 7-8, sep. 1927, p. 351. Kunnas, Kirsi, O barcă aluneca-n lumină, traducere de Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 23. Kunnas, Mauri, Moș Crăciun, traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 70. Kyösti, Wilkuna, Fata preotului, traducere de Lia Dimuș, în "Gazeta
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de operație. în rest, fiecare proceda cum putea, de la caz la caz, à ses risques et părils. Noi spărgeam o blocadă, mențineam de bine de rău legăturile intelectuale cu Occidentul. Dar... psihologia omului de litere român era mai puternică... 4. Alunecat pe panta confesiunilor sentimentale, să adaug, în sfârșit, și o ultimă să-i spun întâmplare, pe care nu vreau s-o iau în tragic. Cuvântul exact este însă altul. Este vorba de o reacție strict personală și nu de una
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
parte, intensificată de virulența național comunismului pe de alta. Xenofobia, antisemitismul, șovinismul și specificul agresiv, antioccidentalismul și mitul luminii care vine de la răsărit se opun radical oricărei integrări europene reale și în adâncime. în plus, orice naționalism de acest tip alunecă, inevitabil, în extremism. Partida se joacă deci, încă o dată, la nivel ideologic. Fără o serioasă și militantă cultură ideologică, democratică, de centru, care să echilibreze orice excese, progresele nu pot fi mari. Pentru un observator străin recent (din Israel), această
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sprijină orice condei Începător și-i dă posibilitatea să se dezvolte armonios, În acest climat fierbinte de muncă și luptă. Dar, poeții pe cât de numeroși și pe cât de talentați, au Început - tocmai din cauza ușurinței cu care cuceresc luminile tiparului, să alunece spre o condamnabilă lipsă de personalitate, cultivând șablonul, lozinca, fraza goală, versul prozaic. Ei nu-și mai dau osteneala să muncească, ca și cum n-ar ști că poezia este o muncă tot atât de grea ca și oricare alta, iar poetul un meșteșugar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
instrumente de apreciere aparținând ideologiei clasei muncitoare, ci cu un iatagan sortit să taie tocmai ceea ce clasa muncitoare apără și caută să dezvolte. (Ă). Atingând problema calității de pe o astfel de poziție tipic burgheză, era firesc ca autorul studiului să alunece pe o pantă dușmănoasă literaturii noi, care se făurește astăzi În țara noastră. Astfel se explică faptul că autorul studiului desființează 95 la sută din tinerii noștri scriitori și din nuvelele apărute În ultima vreme, pe motivul că toți aceștia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Sângele popoarelor, semnifică prezența și sprijinul moral al oamenilor muncii de la noi În lupta pentru eliberarea popoarelor Înlănțuite de imperialism. (Ă). Or, În recenzia la acest volum făcută În Flacăra nr. 41 (de J. Popper - n.n.) se afirmă că poemele «alunecă spre evazionism». Autorul cronicii, discutând În mod precumpănitor modalitatea inspirației, pe care o acuză de «caracter livresc» consemnează prin câteva note fugare realitatea artistică: a versurilor, nepreocupându-se deloc de rolul unei arme de luptă a clasei muncitoare, pe care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
zisa trecere «sub tăcere». Câteva dintre ziarele cotidiene care publică cronici literare, au neglijat până În prezent să prezinte cititorilor Negura, nerelevând astfel o realizare valoroasă a literaturii noastre. Au fost semnalate aici câteva cazuri În care critica noastră literară a alunecat pe panta apolitismului. Pentru a răspunde cerințelor oamenilor muncii de la noi, pentru a Îndruma cu folos creația artistică și literară, critica trebuie să se călăuzească după ideologia revoluționară a marxism-leninismului. Această ideologie presupune judecarea unei opere literare după criterii materialiste
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Scriitorilor s-a dovedit foarte rodnică. Ea a plecat de la analiza Anei Roșcuteț dar a ajuns la concluzii mult mai generale. Ea a atacat problema naturalismului, a obiectivismului, a autenticității personajelor și situațiilor. S-a putut astfel vedea că pot aluneca pe panta naturalismului chiar și unii dintre cei mai Înzestrați scriitori ai noștri. Așa se explică și răsunetul discuției, la care au luat parte atât scriitori cât și critici”. NATURALISMUL - DUȘMANUL REALISMULUI SOCIALIST Răstălmăcit În cele mai neașteptate feluri, umplut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fi trebuit să le opună o rezistență conștientă și organizată. (Ă). Țărănimea exploatată e prezentă În romanul Sandei Movilă ca o masă cenușie, pasivă, Îndobitocită de neștiință, superstiții și mizerie, tresărind arareori la amintirea dreptei răfuieli de la 1907, pentru a aluneca repede În aceeași pasivitate. Grija mălaiului zilnic, invidii și uri meschine, gelozii Întunecate, certuri, bătăi, - iată formele nesemnificative ale conflictelor dezvoltate inutil pe multe pagini, În dauna celui fundamental, de clasă. (Ă). Pe văile Argeșului e scris de pe pozițiile criticismului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fel, printr-un soi de optimism retoric, exterior - pentru că se reduce la simple considerații ale scriitorului, pe deasupra subiectului și a oamenilor Înfățișați. (Ă) Partea a doua a romanului suferă mai ales de tratare grăbită, ceea ce-l face pe scriitor să alunece pe lângă fapte, Într-un fel de generalitate de pe urma căreia se resimte Însăși expresia: șablonardă; abstractă, sau idilic-sentimentală, dulceagă. Terminând de citit romanul lui Ion Călugăru, rămâi cu impresia (produsă În special În partea a doua a romanului) că biruințele repurtate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
creație a experienței sovietice pot fi amintiți poeți ca Eugen Frunză și Eugen Jebeleanu. Primul a Învățat, incontestabil, cum să lovească În imperialiști prin arma pamfletului de la Maiacovski și Simonov. Dacă În poezii referitoare la noua noastră viață, Frunză a alunecat adesea pe panta schematismului și idilismului, creații ale sale ca Acheson În vizită la Paris și Londra, ori Nu-n slujbe divine petrec monseniorii sunt printre pamfletele lirice realizate ale tinerei noastre poezii. Iată o reușită demascare a ridicolului voiaj
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
punct de vedere, al unei originalități bine marcate, apariția primului volum de poezii al tânărului poet A. E. Baconsky reprezintă un fapt Îmbucurător, care merită o atenție deosebită. (Ă). Baconsky este Însă pândit de o primejdie serioasă: aceea de a aluneca de la originalitate la manieră. Spuneam că el nu repetă șabloanele curente, șabloanele altora. Dar se repetă pe sine Însuși, reluând la infinit un șablon pe care l-a confecționat singur și care, din păcate, a fost apoi reprodus În serie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mi-ați oferit voi singuri așa de grațios cheia cu care multe taine se pot descuia. Să luăm aminte, oameni ai artei. Să ne folosim de această cheie prețioasă pe care Însuși dușmanul ne-o Întinde. Să știe acei care alunecă pe panta estetismului sterp și a invidualismului, că făcând aceasta ei slujesc pe dușman. Pentru că dușmanul nu se bucură niciodată de pomană. Iată de ce Îmbrățișați niște meschine poezii individualiste, lipsite de patosul luptei revoluționare, iată de ce Încercați să loviți cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fără pulbere lipsește imaginea creșterii continue a Canalului și de aceea creșterea oamenilor muncii de pe șantier este prezentată fragmentar. (Ă). Faptul că În Drum fără pulbere subiectul se Încheagă În jurul lui Mateica, Dona și Pangrati, face ca tema romanului să alunece și mai mult În afara atenției noastre, În timp ce adevărații eroi ai socialismului - muncitorii Înaintați și conducătorii lor comuniști - ne sunt ascunși de figura șubrezită de șovăieli a inginerului Pangrati. Într-adevăr, cine este eroul principal al volumului Drum fără pulbere? Cititorul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
său numeroși eroi, cu destine foarte felurite, cu probleme de viață extrem de variate. De aceea, forța de tipizare, de concentrare a problemelor și situațiilor esențiale În cele câteva personaje trebuie să fie foarte mare, tocmai pentru a permite, fără a aluneca În schematizare, un rol doar episodic celorlalte figuri care dau imaginea de ansamblu. Or aceasta nu e posibil fără a fi cunoscut și retrăit la rândul tău, viața eroilor. În roman se vede cum cunoașterea nu prea profundă a vieții
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
el a izbutit să dea ședințelor, și În literatură, importanța pe care ele o au În viață. (Ă). Dacă În atari descrieri stilul autorului izbutește să ne comunice Întreaga bogăție de gânduri și sentimente, alteori stilul e prețios, artificial, necomunicativ; alunecând pe panta formalismului scriitorul Îngrămădește figuri politice cu nemiluita, Într-o imagistică goală de Înțeles. (Ă). Și este semnificativ faptul că În astfel de descrieri formaliste apar elementele unei viziuni pansexualiste, cu obsesii erotice. Natura devine o femeie care se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cunoaște multă lume», etc). Asemenea epitete revin des În cronica lui Campus: sensibilitatea «fremătătoare», poezie «profundă», imagini «emoționante», etc. Criticul vorbește chiar de o epidemie baconskyană ce ar fi izbucnit la Cluj, datorită influenței lui Baconsky. Punând astfel problema, Campus alunecă spre o explicație idealistă a individualismului unora dintre poeții clujeni, În ciuda faptului că pomenește În chip vag de existența unui teren propice unei astfel de devieri. De fapt este vorba de rămășițe a ideologiei dușmanului de clasă și În creația
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tangaj. între timp, omul cu sapa, stînd chiar pe fîșia aceea, o taie perpendicular, în bucăți ușor de transportat. Sapa asta e ascuțită la maximum, pe tocilă; omul care-o mînuiește e desculț, iar stratul de grăsime pe care stă, alunecă uneori sub el ca o sanie. E oare de mirare că i se întîmplă sa-și taie vreun deget de la picioare - de la propriile picioare sau de la cele ale ajutoarelor sale? Printre veteranii care lucrează în magazia grăsimilor, degetele de la picioare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lustruiesc de zor. Ele sînt un loc prielnic și pentru meditațiile matematice: tocmai cînd mă aflam în cazanul din partea stîngă a vasului Pequod și frecam cu rîvnă pereții de jur-împrejur, am avut revelația faptului că, în geometrie, toate corpurile care alunecă în lungul unui cilindru, așa cum aluneca atunci piatra mea, cad exact în același interval de timp, din indiferent care punct. Dacă dai la o parte grătarul din fața cazanelor, descoperi pereții lor goi, străpunși de cele două guri de fier ale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
loc prielnic și pentru meditațiile matematice: tocmai cînd mă aflam în cazanul din partea stîngă a vasului Pequod și frecam cu rîvnă pereții de jur-împrejur, am avut revelația faptului că, în geometrie, toate corpurile care alunecă în lungul unui cilindru, așa cum aluneca atunci piatra mea, cad exact în același interval de timp, din indiferent care punct. Dacă dai la o parte grătarul din fața cazanelor, descoperi pereții lor goi, străpunși de cele două guri de fier ale cuptoarelor, situate chiar sub căldări. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
răsufle. Cît încă mai e cald, uleiul - ca un punci fierbinte - e turnat în niște butoaie pîntecoase; iar la miezul nopții, în vreme ce corabia are poate ruliu, aceste butoaie sînt rostogolite și puse cap la cap, pe puntea unsuroasă, pe care alunecă uneori în chip primejdios, aidoma unor stînci ce se năruie, pînă cînd sînt oprite de mîna omului; urmează cercuirea butoaielor, asupra cărora se abat nenumărate ciocane, căci acum fiecare marinar devine, ex officio, un dogar. în cele din urmă, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și sunetele aduse de vînt, la numai cîteva săptămîni, după sudarea harponului lui Ahab, au fost destul de vesele. O corabie din Nantucket, pe nume Burlacul, care tocmai își vîrîse în cală ultimul baril de ulei, zăvorîndu-și bocaporții gata-gata să plesnească, aluneca veselă și trufașă, în ținută de sărbătoare, printre navele răzlețe din zona de vînătoare, înainte de a-și îndrepta prova spre patrie. Cei trei marinari din vîrfurile catargelor sale purtau la berete lungi panglici roșii, fîlfîitoare; la pupa era atîrnată, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Destin. Doar harponiștii păgîni rămîneau, ca de obicei, impasibili sau, dacă simțeau ceva, asta se datora magnetismului transmis inimilor lor de inima neînduplecată a lui Ahab. Bătrînul se plimbă un timp pe punte, cufundat în reveriile lui amețitoare. Deodată, însă, alunecînd pe picioru-i de fildeș, zări lunetele de vizare ale sextantului azvîrlit în ajun pe punte. Ă O, sărmane cîrmaci al soarelui și trufașule cercetător al cerurilor! Deunăzi te-am sfărîmat, iar azi compasele ar fi vrut să mă zdrobească, ele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
așteptarea unui deznodămînt cu neputință de evitat - în clipa aceea, Ahab, scos din minți de apropierea dușmanului său de moarte, între fălcile căruia nimerise, viu și neputincios, apucă falca cu mîinile goale, încercînd nebunește să o descleșteze. Dar falca îi alunecă din mîinile ce se zbuciumau zadarnic; cele două copastii firave se îndoiră și se rupseră, în vreme ce balena își abătea ca pe o foarfecă enormă ambele fălci peste ambarcațiune, tăind-o în două, pentru a se închide la loc repede, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fusese tăiată în două, Ahab - care ghicise, primul, intențiile balenei, după felul perfid cum își înălțase capul, lăsînd o clipă să-i scape ambarcațiunea - în momentul acela el făcuse o ultimă încercare de a se smulge din gura balenei. Dar, alunecînd și mai adînc în botul căscat și înclinîndu-se într-o parte, ambarcațiunea îl azvîrli peste bord pe Ahab, tocmai cînd se: opintea ca să împingă falca. Ahab căzu cu capul în apă. Moby Dick se depărta într-un vîrtej de spumă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]