9,641 matches
-
erotice și caritabile: După cum se poate observa, în scena decupată aidoma din lumea satului dunărean, este redată ciclicitatea unei lumi înscrisă în tipare arhaice prin succesiunea anotimpurilor. Este reiterat un ciclu cosmic prin simbolul celor douăsprezece luni corespunzătoare celor patru anotimpuri. Descrierea unui astfel de spațiu este desprinsă de sfera concretului și inserată domeniului fenomenologic, cu rădăcini în arhetipal și sfârșind în istoric și mitologic. Pe acest demers fenomenologic se realizează identificarea simbolului omului-Ilie Moromete devenit arhetip, cu simbolul naturii.-salcâmul
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
și-au găsit liniștea sufletească, calmul și simțământul uman. Nu puteam crede că omul poate creea astfel de frumuseți folosind doar dăruirile naturii, care nu ezită să-l concureze pe orice meșter,pentru a-și arăta măiestria ei indiferent de anotimp. Dar nu oriunde se pot întâlni astfel de frumuseți, poate că există peste tot în lume, însă cele autohtone cred că au o prețuire deosebită pentru că sunt ale noastre, pe moșia noastră, creată de mâinile românilor. Am văzut câteva grupuri
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
două ori atât de lungă cât lungimea „trenului“; însăși curtea oferind destul teren pentru construcții viitoare, o curte adumbrită de castani grandioși, lepădând la vremea lor fructele sălbatice, voluminoase și lucioase, la dispoziția copiilor, ca și sutele de cărăbuși în anotimpurile de invazie. Grădina era plină de peri, meri, cireși, pruni și o despica în lungimea ei o alee mărginită de ambele părți de tufe doldora de coacăze roșii și agrișe galbene. Mai rămânea însă în grădină destul loc pentru straturi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
societăți europene, după ce legile au fost schimbate, iar proprietățile individuale au devenit definitive, libertatea fiecăruia de a practica agricultura așa cum o dorea a devenit mai mare. Dar chiar și în aceste situații a trebuit să se țină seama de succesiunea anotimpurilor, de caracteristicile solului sau de cerințele plantelor. La aceasta se adaugă și faptul că în societățile trecutului fiecare fază a muncilor agricole era acompaniată de sărbători cu caracter religios, menite a proteja oamenii și culturile de pericole. Haxthausen nu dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
zidurile din piatră acoperite de iederă; pentru senzația că ești un martor al timpurilor, important este doar că ești alături de aceste ziduri și aceste pietre pe care le au privit odinioară Cezar și Tiberius; te gândești că Vivaldi a simțit Anotimpurile aici, că D’Annunzio a visat aici, că Pirandello a cutreierat aceste străzi... În Firenze au răsunat pașii lui Dante și încă se aud loviturile de daltă ale lui Michelangelo; Da Vinci visa cu ochii deschiși la invențiile sale și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ani, eram deplasabili concomitent câte 4-5 frați-surori, la care se mai adăugau uneori 2-3 copii din sat, mai nevoiași, pe care tata îi transporta benevol, bucuros că mai sunt și alți copii care să învețe. Mijlocul de transport era, după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
energică, uneori dramatică. Lucrările sale au o anumită gravitate, susținută Într-o dominantă cromatică sobră, Întemeiată pe subtile tonuri de griuri, violeturi, ocruri, roșuri și verzuri. În creația sa reușește să surprindă atmosfera locurilor, patina imprimată de trecerea timpului, poezia anotimpurilor. A preferat ca genuri artistice peisajul și natura statică, iar ca tehnică, pe cea a acuarelei, despre care artistul mărturisea Într-un interviu: Lucrări reprezentative din toate perioadele de creație, evidențiază pasiunea pentru grafică. În acest sens menționăm peisajele: Biserica
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
căruțele lor și se instalau în piață într-un vuiet de voci românești a căror sonoritate puternică și veselă mi-a rămas în urechi. Mă sculam cu noaptea-n cap și mă precipitam la cumpărături. Găseam la țărani, după cum era anotimpul, varză, ceapă, usturoi, uneori fructe și - cu un pic de noroc - brânză de vaci sau unt țărănesc. Totul începuse în același timp: lipsurile, cozile, vânzările produselor țărănești în zilele de piață. Locuința lui Damian avea un avantaj din acest punct
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
D.O. Magdin, Flacăra Iașului, 28 oct. 1989; - “Plasticieni ieșeni la Viena”, Monitorul, Iași, 11 0ct. 1995; - “Disimularea esenței artistice nu se poate realiza decît prin Întoarcerea ideii În sine”, Independentul, 5 mai, 1997; - “Un salon de toamnă pe măsura anotimpului”, Magda Olteanu, Ziua de Iași, 4 oct. 1999; - “Surpriza din Grădina Copou pentru membrii Uniunii Artiștilor Plastici”, Magda Olteanu, Ziua de Iași, 26 mai 1999; - catalogul “Târgul Național al Creatorilor Populari”, Tg. Neamț, 1999; - cuvînt la catalogul “Salonul Național de
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Inspectoratului pentru cultură al jud. Iași, nr. 4 (13), aprilie 1994; - “Muzeul de Artă IașiArta naivă ieșeană - 1991”, A. Istrati, 24 ore, 27 martie, 1996; - catalogul “Târgul național al creatorilor populari”, Tg. Neamț, 1999;“Un salon de toamnă pe măsura anotimpului”, de Magda Olteanu, Ziua de Iași, 4 oct. 1999;“Vernisaj la Măgura”, Dreptatea, Bacău, 27 iulie 2000; - “Succes al plasticienilor ieșeni”, Monitorul, 31 oct., 2001; - “Plece pictorii la țară”, Andrei Ieșeanu, Monitorul, iunie, 2001; “Explozii de forme și culoare la
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
1996; 7 iunie, 1996; - “Disimularea esenței artistice nu se poate realiza decît prin Întoarcerea ideii În sine”, Independentul, 5 mai, 1997; - Evenimentul: 26 febr., 1996; 19 iul., 1999; 14 aug., 2000; 13 apr., 2002; - “Un salon de toamnă pe măsura anotimpului”, Magda Olteanu, Ziua de Iași, 4 oct. 1999; - “Surpriza din Grădina Copou pentru membrii Uniunii Artiștilor Plastici”, Magda Olteanu, Ziua de Iași, 26 mai 1999; - “Vernisaj la Măgura”, Dreptatea, Bacău, 27 iulie 2000; - Ziua de Iași: 26 mai, 1999; 14
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
D.O. Magdin, Flacăra Iașului, 28 oct. 1989; - “Plasticieni ieșeni la Viena”, Monitorul, Iași, 11 oct. 1995; - “Disimularea esenței artistice nu se poate realiza decît prin Întoarcerea ideii În sine”, Independentul, 5 mai, 1997; - “Un salon de toamnă pe măsura anotimpului”, de Magda Olteanu, Ziua de Iași, 4 oct. 1999; - “Surpriza din Grădina Copou pentru membrii Uniunii Artiștilor Plastici”, Magda Olteanu, Ziua de Iași, 26 mai 1999; - “Succes al plasticienilor ieșeni”, Monitorul, 31 oct., 2001; - “Explozii de forme și culoare la
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Catalogul “Saloanele Moldovei”, Iași, 2002; - Catalogul “Salonul Internațional de Pictură 1 Decembrie”, Alba Iulia, 2000, 2002;- M. Vintilă - “Colivia cu naivi”, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 18; - Catalogul “Salonul de Artă Fotografică” Iași, 2002; - “Un salon de toamnă pe măsura anotimpului”, de Magda Olteanu, Ziua de Iași, 4 oct. 1999; - “Succes al plasticienilor ieșeni”, 31 oct., 2001;Monitorul, 20 apr., 2002; - “Explozii de forme și culoare la “Saloanele Moldovei”, Evenimentul, 19 apr., 2003; - “S-a deschis Salonul de toamnă al artiștilor
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
media anuală fiind de 10,7 mb. Umezeala relativă a aerului are un regim anual strâns legat,de asemenea,de regimul temperaturii aerului. În cursul anului se înregistrează un maxim în perioada rece și un minim în perioada caldă. În anotimpul cald se înregistrează, deci, un deficit de umezeală, care frânează procesul de producere a precipitațiilor tocmai atunci când plantele au nevoie de o cantitate sporită de apă. Acest fapt constituie,desigur,un aspect negativ al climatului de aici. Nebulozitatea și durata
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
470 mm și 480 mm (Bivolari -465 mm, Răuseni- 480 mm și Iași -517,8 mm). Regimul anual al precipitațiilor atmosferice se caracterizează printr-un maxim puternic în perioada caldă (luna cea mai ploioasă fiind iunie) și un minim în anotimpul rece. Cantități mici de precipitații se înregistrează însă în lunile martie și octombrie. În perioada vegetației, cantitatea de precipitații este de 382 mm (1 martie -30 octombrie). În această zonă,în cursul anului se produc în medie 4-5 perioade de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de a spori scurgerea în perioada apelor mici. În afară de pâraiele mai sus menționate, hidrografia comunei Șipote cuprinde și o serie de iazuri. Datorită debitelor uneori sporadice ale pâraielor, cauzate de condițiile climatului continental excesiv, cu deficit de precipitații tocmai în anotimpul de vară, când necesarul de apă este cel mai mare, au fost amenajate următoarele iazuri: - iazul Sorocanu, în suprafață de 32 ha, propus pentru amenajări (Foto nr. 4 ) ; - iazurile Pionier, Vatra Satului,Baluș și heleșteul Vatra Satului în suprafață totală
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și relaxează-te. Închide ochii și imaginează-te coborând 10 trepte mari într-o grădină minunată. Inspiră și expiră adânc și numără încet, pentru tine, în timp ce cobori fiecare treaptă. La capătul scărilor, fă o pauză și privește în jurul tău. Ce anotimp este? Observă florile, tufișurile, sunetul păsărilor. Poate că poți să vezi fluturi sau un heleșteu cu pești...Fă-ți timp ca să creezi o grădină de care să te bucuri. Plimbăte prin grădină și în timp ce faci acest lucru, observă textura potecii
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
condensare. Proprietățile apei variază funcție de sursa de apă: x apa de adâncime, provenind din puțuri și fântâni, are temperatura de 515oC, constantă pe toată perioada anului; x apa de suprafață, provenind din râuri și lacuri, are temperatură variabilă funcție de anotimp; x apa recirculată prin turnuri de răcire are temperatura de 2830 oC. Folosirea apei ca agent de răcire are câteva avantaje comparativ cu alți agenți de răcire: x căldură specifică mare; x coeficient de transfer de căldură mare; x
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
de rotație în jurul Soarelui, cea de rotație în jurul axei sale, ideea pe care am întâlnit-o și la Hiketas, și modificarea înclinației în funcție de poziția față de soare. Fiecare dintre aceste explică mișcarea aparentă, a bolții cerești, existența zilelor, nopții și a anotimpurilor. Viziunea copernicană a fost preluată ca o ipoteză și acceptată inițial ca atare. Acest lucru era posibil pentru că argumentele pe care le aducea Copernic erau de natură matematică, iar matematica era considerată una dintre construcțiile mentale cu ajutorul căreia puteai realiza
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe an, ceea ce reprezintă 44,8% din strălucirea teoretic posibilă. Lunile cu cea mai lungă durată de strălucire a soarelui sunt în ordinea descrescândă: iulie, august și iunie, iar durata cea mai redusă de strălucire a soarelui se înregistrează în anotimpul de iarnă, în lunile ianuarie, noiembrie și decembrie (tabelul 27). Nebulozitatea se caracterizează printr-un coeficient de insolație global de 49 5,6 ore/zi de strălucire a soarelui în cursul anului agricol și de 8,6 ore/zi în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
sau la clacă, în diferite ocazii; - sunt legate de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată (5 Ț 6 sau 7 Ț 8 silabe); - versul are, de regulă, picior metric bisilabic, cu accentul pe prima silabă (deci: ritm trohaic); - poezia populară
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul reflectă trăiri profunde în fața spectacolului naturii; propune indirect, un ideal de viață, de regulă bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub aspecte diverse (deci: prilejul unei strări de extaz, dar și de meditație); - peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de aceea tabloul naturii este realizat cu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
valori psihice, sufletești; de aceea tabloul naturii este realizat cu o sensibilă și delicată plasticitate; putem vorbi de o pluralitate perceptivă și asociativă; - exteriorul peisagistic și interiorul conștiinței dau adesea sugestia unui registru unic; Aspecte prezentate: a. transformările naturii în funcție de anotimp; b. asprimea anotimpurilor reci sau atmosfera copleșitoare a verii; c. frumusețea trezirii la viață a naturii. Natura poate fi: a. primitoare sau respingătoare; b. familiară sau necunoscută; c. statică sau dinamică; d. monumentală sau pipernicită. (!!) dar de fiecare dată: a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de aceea tabloul naturii este realizat cu o sensibilă și delicată plasticitate; putem vorbi de o pluralitate perceptivă și asociativă; - exteriorul peisagistic și interiorul conștiinței dau adesea sugestia unui registru unic; Aspecte prezentate: a. transformările naturii în funcție de anotimp; b. asprimea anotimpurilor reci sau atmosfera copleșitoare a verii; c. frumusețea trezirii la viață a naturii. Natura poate fi: a. primitoare sau respingătoare; b. familiară sau necunoscută; c. statică sau dinamică; d. monumentală sau pipernicită. (!!) dar de fiecare dată: a. în concordanță cu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
despre care, în conferința cu același nume, susținută în 1947, afirmă într-o parafrază, "că există poate poeți mai mari și mai puri decît Rimbaud, dar că nu există în schimb nici unul atît de insolit". Îl consideră pe poetul Unui anotimp în Infern, un scientist, un matematician al delirului și vede în Iluminațiile sale o introducere la cunoașterea extatică a lumii sensibile, un fel de trecere la limita investigării exacte. Doar Povestirile grotești și fantastice ale lui Edgar Poe se înscriu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]