12,966 matches
-
a plecat de la o premisă ambivalentă, pe de o parte, de la cea a esenței naturale religioase a omului și a sufletului acestuia, prezentă deja în concepția panteistă a strălucitelor cugetări ale gânditorilor Antichității despre suflet din vechea și înfloritoarea Grecie antică, dar existentă și în cultura străveche a popoarelor din Egipt, India, China sau Japonia iar pe de altă parte, de la disponibilitatea, tot naturală, a acestuia de a se comporta și de a acționa potrivnic oricărui respect pentru valorile umane și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Atotputernicului asupra a ceea ce se produce cu cauzalitate în natură și în societate, a ceea ce este bine și rău, a ceea ce este drept sau nu în relațiile dintre oameni, asupra tuturor celor ce mai înainte, în acord cu panteismul mitologiei antice, erau decise în templul zeilor. A fost o epocă importantă pentru dezvoltarea cunoașterii psihologice, de completare a paradigmei sale de suport din perspectivă religioasă, teologică. În mod nedrept ea a fost și mai este tendențios desconsiderată și echivalată cu valențele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
străbăteau câmpia arsă deja de soarele climei continentale. Îmi amintesc de un grup de țărani de prin părțile Slatinei, îmbrăcați în alb, după vechiul port, care, scoțându-și pălăriile pentru a-l saluta pe general, 65 redescoperiseră gesturi de o antică noblețe. Astăzi, acești oameni nu mai există, au murit probabil, ducând cu ei satul tradițional pe care încă îl personificau în 1968. În același timp cu uralele și omagiile, se ridica din mulțime privirea ce implora Occidentul, chemarea unui popor
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
emitentului și a relațiilor de putere pe care le susține. 1.3. Limbajul politic macrosemn al relațiilor de putere Relația dintre limbaj și putere se constituie în temă de reflecție încă din cele mai vechi timpuri. Mințile speculative ale Greciei antice sunt fascinate de multiplele veleități ale limbajului, utilizându-l fie ca instrument al adevărului, fie ca mijloc de expresie al artei sau ca unealtă a persuasiunii. Primii care subliniază relația de interdependență dintre limbaj și putere sunt maeștrii artei oratorice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
drumuri impracticabile, a unei țări locuite de gali sălbatici, "cu corp mare, pielea umedă și albă, cu părul blond", purtînd o mustață mare, acești războinici al căror caracter este marcat de "lipsă de judecată, de barbarie și de sălbăticie". Autorii antici, Diodor din Sicilia și Strabon, nu fac decît să ne transmită o imagine stereotipă a Galiei, adesea reluată și agravată de istorici ai secolului al XIX-lea. Realitatea este mai complexă și mai nuanțată. Galia celtică, în ajunul cuceriri romane
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
despre Galia. În acest extras care corespunde primelor paragrafe ale lucrării, Cezar prezintă marile sectoare ale Galiei independente, sudul fiind în acea epocă provincie romană. Se remarcă rolul preponderent dat fluviilor ca limite între regiuni, precum și reprezentarea eronată pe care anticii și-o făceau despre orientarea Galiei, după ei Pirineii întinzîndu-se pe o axă nord-sud. Pe de altă parte, mențiunile referitoare la belgi amintesc de penetrarea economică a lumii galice de către negustorii italieni și de presiunea lumii germanice asupra celților. În legătură cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al rîului Durance și, în sfîrșit, Alpii Graici cu Axima (Aimes) pe valea rîului Isère. Importanța lor mai mică a făcut ca guvernarea lor să fie încredințată unui cavaler cu titlul de procurator. Franța actuală corespunde deci la nouă provincii antice, Corsica fiind integrată ansamblului provincial Sardinia-Corsica. Dar, dacă provincia formează cadrul instituțional, realitatea se trăiește în cetate. Realitatea politică: cetatea Pentru gal, provincia rămîne o noțiune îndepărtată și adesea abstractă. Orizontul său politic este în mod fundamental cetatea de care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
participă la aceeași viață culturală și, în mod inegal, la aceleași avantaje ale vieții urbane. Dar această situație nu este posibilă decît datorită veniturilor obținute în special de la țară. Transformarea lumii rurale Reputația de bogăție agricolă a Galiei în autorii antici este în mare parte justificată. Romanii moștenesc o țară care are deja o lungă tradiție de valorificare a solului încă din neolitic, dar ei aduc aici tipuri noi de organizare a solului și a proprietății. Forța tradițiilor. Satul rămîne prin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
El l-a întîlnit pe Sfîntul Martin în mai multe rînduri la Tours. În 369 s-a retras pe domeniul său de la Primuliacum, în apropierea regiunii Narbonne. Acolo a compus Viața sfîntului Martin. Opera sa reflectă în același timp tradiția antică a biografiilor și anunța hagiografia (viața sfinților) din epoca medievală. Textul prezentat este una dintre scenele cele mai celebre din viața lui Martin și a fost o mare temă a artei occidentale. Această împărțire a mantalei este urmată în povestire
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mănăstiri precum Luxeuil, Jumièges, Corbie... Aici se observă reguli compozite în care se amestecă influențe venite din Irlanda (regula Sfîntului Colomban) și din Italia (regula sfîntului Benedict). Rolul creștinismului în fuziunea grupurilor etnice este primordial, ca și în conservarea culturii antice. Aceasta din urmă, cu reculul latinei și al scrierii, închiderea școlilor, abandonarea marilor lucrări și a sculpturii monumentale părea sortită dispariției. În ce îi privește, barbarii, artiști în arta metalelor, au adus procedee noi atît în fabricarea armelor, cît și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
aur; singurul artist din vremea aceea, al cărui nume îl cunoaștem, era aurar: Saint Eloi, ministru al lui Dagobert și episcop de Noyon. Biserica a știut să continue să construiască în tradiția paleocreștină, să păstreze limba latină și numeroase texte antice și să adopte practicile barbare pentru elaborarea unei arte sacre. La sfîrșitul secolului al VII-lea, călugării din Galia de nord, imitîndu-și frații din Insulele Britanice, încep să copieze manuscrisele latine, împodobindu-le cu picturi ale căror motive și culori
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nivelul moral și intelectual al clerului și apoi al laicilor. Pentru a o realiza, dată fiind starea de decădere a culturii în lumea francă, a trebuit să se facă apel la cei care menținuseră sau asimilaseră cel mai bine tradiția antică: italieni precum Petru din Pisa sau Paul Diaconul, spanioli ca Theodulf care a devenit episcop de Orléans, anglo-saxoni precum călugărul Alcuin care a fost în acest domeniu marele inspirator al lui Carol cel Mare. În 789, Carol cel Mare promulgă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
scriptoria, mari ateliere monastice din Franța de Nord în care munca era consacrată copierii manuscriselor, este pusă la punct o scriere minunată, clară și lizibilă, care este strămoșul caracterelor noastre de tipar: minuscula carolină; astfel au fost salvate toate textele antice, sacre și profane, cele care mai puteau fi salvate. În același timp se lucrează la renașterea limbii latine, a cărei decadență, periculoasă pentru unitatea creștină ca și pentru unitatea politică, este oprită prin repunerea la loc de cinste a legilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
agenți proveniți dintre servitorii săi, constituie cel mai important venit al său; drepturi pentru justiție, supravegherea drumurilor și a piețelor, folosirea morilor și a altor echipamente colective, corvezi pentru întreținerea fortăreței, contribuții arbitrare precum *birul ... În chiar momentul dispariției sclaviei antice, o mare parte din populație se găsește astfel înglobată într-o nouă stare de dependență ereditară, *șerbia cu cortegiul său de redevențe caracteristice: *șevaj (dare percepută de un senior pe persoană, nu pe bunuri), *mînă-moartă (taxă plătită de moștenitori pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
accelereze fenomenul deja amorsat. Totuși, cam din 1480 pînă prin 1520, această influență florentină și romană rămîne limitată mai ales la decorarea bisericilor și a castelelor, a căror construcție continuă să se inspire din principiile goticului flamboaiant; pilaștri în maniera antică, chesoane, frize, arabescuri stau mărturie a unei arte noi. O dată cu începutul domniei lui Francisc I, italienismul cîștigă teren, mai întîi în castelele de pe Loara, (Chenonceaux, Villandry, Chambord), apoi la Fontainebleau, datorită artiștilor italieni chemați de Francisc I și datorită a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de pe Loara, (Chenonceaux, Villandry, Chambord), apoi la Fontainebleau, datorită artiștilor italieni chemați de Francisc I și datorită a ceea ce se poate numi Școala de la Fontainebleau. Către 1540-1550 se formează un stil clasic francez propriu-zis, care realizează sinteza influențelor italiene și antice și a tradițiilor naționale. Pierre Lescot în construirea Luvrului așa-zis "al lui Henric al II-lea", Philibert Delorme în cea a palatului Tuilleries (astăzi dispărut), Jean Bullant în cea a castelului de la Ecouen aplică inspirat formule care vor fi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de la Ecouen aplică inspirat formule care vor fi cele ale arhitecturii clasice vreme de mai bine de două secole: fațade plate în care se decupează ferestre înalte și elemente orizontale, coloane și pilaștri după stricta etajare a celor trei ordine antice, dar susțineri de acoperișuri numite "à la française", lucarne și șemineuri. În sculptură, Jean Goujon și Germain Pilon se inspiră direct din păgînism și din Grecia antică. Societatea franceză și începuturile Reformei Cler, nobilime și starea a treia. Întărirea autorității
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și elemente orizontale, coloane și pilaștri după stricta etajare a celor trei ordine antice, dar susțineri de acoperișuri numite "à la française", lucarne și șemineuri. În sculptură, Jean Goujon și Germain Pilon se inspiră direct din păgînism și din Grecia antică. Societatea franceză și începuturile Reformei Cler, nobilime și starea a treia. Întărirea autorității regelui se traduce și printr-un mai bun control al societății. Prin concordatul de la Bologna (1516), Francisc I și-a asigurat supravegherea clerului. Într-adevăr, de acum
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acordă găzduire, dă de lucru scriitorilor, artiștilor, savanților. Ajutat de Colbert, el crează Academii care asigură mișcării literare, artistice, științifice, unitatea de direcție necesară. El favorizează astfel triumful idealului clasic caracterizat prin grija pentru ordine, rigoare, respectul regulilor și imitarea anticilor, căutarea grandiosului și a maiestuosului. În anii 1660-1685, o pleiadă de scriitori, folosind admirabilul instrument care devenise limba franceză, strălucesc în genurile cele mai diverse și devin modele pentru toată Europa: Racine, Molière, Bossuet, Pascal, La Fontaine, pentru a nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la fel ca și tablourile lui Chardin sau Greuze. De altfel, rococoul se retrage din fața neoclasicismului: se revine, în arhitectură, la un stil sobru și sever (Saint-Sulpice, Panteonul), în timp ce în pictură opera lui Louis David ilustrează perfect această întoarcere la antic. În același timp, strălucirea Franței în Europa se micșorează, în fața influenței engleze, foarte clară chiar și în Franța și mai ales în fața reacțiilor naționale care se fac simțite mai ales în Germania. Cultură savantă și cultură populară. În sfîrșit, în interiorul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cameră funerară destinată mai multor înhumări și construită din blocuri mari pe piatră sau megaliți. Această cameră este îngropată sub o movilă de pămînt, un tumul sau într-un cairn, un fel de tumul din pietre și pietriș. Drahmă. Monedă antică din argint a cărei greutate a fost fixată la Marsilia la aproximativ 2375 grame. Drept italic (statut de). Pămîntul provinciilor galice era supus unui impozit, tributum, semn al cuceririi romane. Dreptul italic permite asimilarea pămîntului provincial în Italia pentru a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt principalele documente ale demografiei medievale, problema fiind de a ști cîtor locuitori putea corespunde, în medie, un fum (foc). Estimările cele mai curente oscilează între 3,5 și 5 locuitori la un fum. Galia pletoasă. Nume dat de autorii antici Galiei celtice independente în opoziție cu Galia de sud cucerită de Roma, unde se purta toga, Gallia togata. Adjectivul "chevelu" (pletos) se referă la părul lung al galilor. Gallicanism. Doctrină apărînd libertatea Bisericii catolice în Franța împotriva pretențiilor papalității, calificate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
356; 357; 367; 475 Algeria, 325; 327; 328; 329; 330; 331; 365; 366; 367; 375; 473; 474; 475 Alpi, 18; 43; 102 Alpii Maritimi, 18; 75 Alsacia, 18; 39; 206; 262; 298; 338; 354 Amboise (Indre-et-Loire), 181; 187 Ambrussum (situl antic) (Gard), 32 Amiénois, 135 Amiens (Somme), 40; 74; 78; 82; 141; 150; 170; 171; 191; 266; 273; 319; 464; 470 Amsterdam (Țările de Jos), 150; 217 Angers (Maine-et-Loire), 44; 49; 108; 154; 198; 247; 256 Anglia, 18; 84; 115; 125
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
237 Frisia (Țările de Jos), 87; 95 G Gand (Belgia), 139; 150 Gard, 32; 63 Garona, 25; 33; 56; 65; 75; 95; 199 Garonne (Haute-), 50; 75 Geneva (Elveția), 74; 229; 364; 474; 490 Genova (Italia), 140; 241 Gergovia (situl antic) (Puy-de-D(me), 28 Germania, 43; 51; 57; 61; 95; 96; 107; 117; 125; 157; 184; 206; 231; 268; 269; 271; 315; 319; 329; 335; 336; 338; 340; 341; 346; 349; 350; 351; 352; 354; 355; 357; 369; 370; 384; 451
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
356; 359; 473 Norvegia, 350; 472 Noua Caledonie, 326 Noyon (Oise), 91; 117; 141 Nuits (C(te-d'Or), 68; 81 O Oder, 132 Ohio (Statele Unite), 238 Oise, 16; 27; 30 Olanda, 51; 216; 218; 219; 258; 269; 460 Olbia (sit antic), 31 Oran (Algeria), 328 Orange (Vaucluse), 48; 65 Orléanais, 170 Orléans (Loiret), 41; 74; 99; 100; 112; 113; 146; 149; 150; 169; 170; 173; 198; 199; 202; 235; 237; 280; 457; 461 Otoman (imperiul), 233; 325; 332; 342 P Paladru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]