8,130 matches
-
ca îndoliată, ca o bocitoare retrasă în suferința sa, fără să mai afișeze nimic din ceea ce definea feminitatea devorantă a Salomeelor decadente. Fără îndoială, din ciclul picturilor având-o ca temă pe Salomeea, aceasta afișează cel mai pronunțat influența iconografiei bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde de tradiția decadentă a temei, Salomeea oferind capul sfântului Ioan, o înfățișează pe Salomeea oferind capul sfântului Ioan chiar mamei sale, Herodiada. Și aici devine vizibil eclectismul tablourilor Ceciliei Cuțescu-Storck, care autohtonizează tema
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chip hindus de divinitate crudă și impenetrabilă. Sub talgerul pe care se află capul sfântului avem un vas decorat cu motive populare românești și un pahar. Ca și în alte tablouri cu aceeași temă, chipul sfântului poartă amprenta modelajului iconografiei bizantine, unde figurile sunt mai interiorizate, într-o dimensiune extrasă oricărei contingențe. O altă tratare a temei o regăsim în Salomeea (Pastel pe carton) (vezi planșa 4). Și aici putem discerne o manieră bizantină de a trata capul Sfântului Ioan. Trăsăturile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temă, chipul sfântului poartă amprenta modelajului iconografiei bizantine, unde figurile sunt mai interiorizate, într-o dimensiune extrasă oricărei contingențe. O altă tratare a temei o regăsim în Salomeea (Pastel pe carton) (vezi planșa 4). Și aici putem discerne o manieră bizantină de a trata capul Sfântului Ioan. Trăsăturile sale par și mai difuze, se dizolvă într-o masă neclară, din acest cap nu a rămas decât o mască, el este aproape aplatizat. Cecilia Cuțescu-Storck focalizează, mai degrabă, intensitatea suferinței, un bocet
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
perversitate proprie personajului tratat conform esteticii decadente. Asemeni unei țărănci care-și bocește soțul sau copilul mort, Salomeea se apleacă asupra capului Sfântului, căruia moartea și suferința i-au dizolvat trăsăturile într-o mască de anonim hieratism, în cheia iconografiei bizantine. Chipul sfântului seamănă cu cel cristic, al primitivilor italieni, în special la Giotto, față de care artista nutrea o mare admirație. Cecilia Cuțescu-Storck a utilizat culori foarte vii, pastelate, cămașa Salomeei are albul cămășilor țărănești, sugerând simplitatea, dar și o dorință
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
macabronzi". Călinescu este un fin plastician al interioarelor, talent exersat și în romanele sale. Criticul-romancier înregistrează efectul de atmosferă solemn-sumbră prin pletora de plușuri, cât și atenția acordată detaliului menit să ofere un cadru de ceremonial ocult sau de curte bizantină cenaclului macedonskian. Luxul, ca și materialele fine, imitațiile de pietre prețioase, aromele, sugerează o condiție princiară, Excelsior-ul macedonskian, pe care Poetul îl recomandă de pe tronul său. Poezia reprezintă o încununare aristocratică a unor calități de ordin estetic. Regimul nocturn
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a lăsat întipărită în substanța romanului tabloul biroului său. "Într-adevăr, biroul lui Alexandru Lăpușneanu, îi semăna, cu deosebire: picturi de meșteri români, amestecate cu stampe și desene din tinereță ale lui Pascin sau Derain; vechi statui coclite de împărați bizantini, cu mantia pe umeri și coroana pe frunte, alături de Brâncuși; cărți ilustrate erotice, alături de colecții vechi de revistă; clasicii amestecați cu romanticii și simboliștii și apoi, covoare oltenești cu stângace înflorituri, alături de bukharale, Karamanii, șele de cămilă arăbești, șfeșnice bisericești
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Un alt panou decorativ pictat de fratele său, "cu bujori vii și cu rândunele sburând", se află în salon. Elementele neoromânești în stilul Mincu, începând cu ușa din fier forjat după o schiță a acestuia, se îmbină cu câteva elemente bizantine, sinteză pe care proiectul unei arte decorative românești o indica programatic ca soluție superioară. În Bibliotecă se află cinci medalionae albe cu capete în mărime naturală, înfățișându-i pe Eminescu și Grigorescu realizați de Georgescu, pe Mincu pictat de Fritz
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
principală în ateliere, astăzi spațiu de expunere, este ornată, nu întâmplător, cu viță de vie ce evocă arborele vieții din iconografia religioasă"584. De asemenea, casa posedă un fel de altar, consistând dintr-o fântână de piatră cu un relief bizantin combinat cu stilul renascentist. Cum am văzut, și casa lui Fernand Khnopff posedă una, ca și vila Stück, unde pictorul instalează una din picturile sale celebre din ciclul Păcat. "Altarul" lui Stück are toate datele unei puneri în scenă decadente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dublată și de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face apel la o bogată viață interioară, fiecare dintre aceste figuri constituie o mise en abîme a interiorității artistului. "Toate siluetele înfășurate în draperii caste ce evocă stilul renașterii bizantine își mărturisesc caracteristica lor"589. Casa beneficiază de o grădină separată, însă acest hol cu tavanul pictat corespunde intimismului estetizant al pictoriței, având la bază anularea raportului dintre exterior și interior. Vegetația tropicală este transplantată nu ca la Des Eeseintes
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
le va urma exemplul. Metaforic, „Răceala” este o boală istoricoereditară. Actul al patrulea este important pentru construcția piesei. Alcătuit din trei tablouri, ele sugerează trei linii ale subiectului. Între cele două imagini ale taberelor aflate În conflict, dramaturgul așază curtea bizantină, Închisă Într-o cușcă agățată de căruța sultanului, cu rolul de a stabili o relație - de a aminti sultanului marea biruință asupra Bizanțului. Condiția umilitoare a Învinșilor ilustrează dictonul latin: „vae victis!” (vai celor Învinși). În această imagine se găsește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
economie mondială și imperiu mondial. Sintagma de economie mondială are la Wallerstein o accepțiune care pare a fi împrumutată de la Braudel. Există, spune Braudel, mai multe economii mondiale în istorie. Acestea sunt „economiile” lumilor vechi (economia Imperiului Roman, a Imperiului Bizantin etc.). Toate au sfârșit așadar prin a se transforma în imperiu. Economia mondială europeană este prima care a evoluat spre un sistem mondial nonimperial, diferit de imperii, adică bazat pe o piață mondială, nu pe tribut ca mijloc de extragere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Catherine Durandin Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Marile migrații din estul și sud-estul Europei, Victor Spinei Modernizarea sistemului electoral, Sorin Radu O istorie a Rusiei, Nicholas Riasanovsky O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Pacea neterminată, Mihály Fülöp Politica statelor unite față de turcia între anii 1943 ȘI 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Principatele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
principalul cadru de referință temporală a evenimentelor istorice. "Implicatura" ideologică a sistemului laurian de periodizare este evidentă: ambele momente definitorii ale istoriei poporului român sunt plasate în trecutul Romei, respectiv a Bizanțului, fapt ce semnifică fără niciun dubiu hermeneutic latinitatea bizantină a poporului român. Fixând cele două centre de greutate ale istoriei românilor în Roma și Constantinopol, Laurian a realizat o "transpunere la nivel istoric a dimensiunilor genetice si spirituale ale românilor" (Roșu, 2004, p. 121). Românitatea devine astfel produsul alchimiei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din vremea lui erau continuatoarele tradiției statale care se originează în Imperiul Roman. După căderea Imperiului Roman "propriu" (în secolul al V-lea, anul stabilit convențional fiind 476), tradiția statalității romane s-a prezervat în două ramificații ale acestuia: Imperiul Bizantin ("Roma nouă Constantinopole") și Imperiul Româno-Bulgar, "carele întinse domnirea sa până la Bizanțiul și Grecia" (Albineț, 1845, p. XI). "Însfârșit această Imperie [Imperiul Româno-Bulgar] se sfărâmă, acea Romano-Orientală căzu sub Turci, Ducaturile Române din Transilvania și cele de pe lângă Tisa sub Unguri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt plasate în continuitatea directă a Imperiilor romane. Într-o formă mult mai elaborată, N. Iorga (1972) [1935] va susține teza "bizanțului de după bizanț", insistând asupra faptului că principatele danubiene române sunt moștenitoarele de jure și de facto ale romanității bizantine. Cele patru elemente definitorii ale Bizanțului, "ca un complex de instituții, ca sistem politic, ca formație religioasă, ca tip de civilizație", și anume: i) moștenirea intelectuală elenică; ii) dreptul roman; iii) religia ortodoxă; și iv) arta bizantină, s-au perpetuat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
facto ale romanității bizantine. Cele patru elemente definitorii ale Bizanțului, "ca un complex de instituții, ca sistem politic, ca formație religioasă, ca tip de civilizație", și anume: i) moștenirea intelectuală elenică; ii) dreptul roman; iii) religia ortodoxă; și iv) arta bizantină, s-au perpetuat în istorie, după căderea Constantinopolului în 1453, prin încorporarea acestora în statele române (Iorga, 1972, p. 3). Acestea au devenit, astfel, depozitarele romanității bizantine, o teză a lui Iorga pe care Albineț a schițat-o sub formă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
i) moștenirea intelectuală elenică; ii) dreptul roman; iii) religia ortodoxă; și iv) arta bizantină, s-au perpetuat în istorie, după căderea Constantinopolului în 1453, prin încorporarea acestora în statele române (Iorga, 1972, p. 3). Acestea au devenit, astfel, depozitarele romanității bizantine, o teză a lui Iorga pe care Albineț a schițat-o sub formă de crochiu cu aproape un secol în urmă. Cât despre continuitatea identitară, lucrurilor nu pot fi mai clare: "Șeptesprezece veacuri și mai giumătate sunt de atunce, și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este localizată geografic ca avându-și originea în Roma, ci teritoriul Daciei devine cadrul spațial de referință. Laurian (1870) scrie de fapt o istorie a Daciei care începe dinainte de venirea romanilor, trece prin diferite "stări" succesive ("starea Daciei sub imperatorii Bizantini"; "starea Daciei sub domni independenți"; "starea Daciei după căderea Constantinopolului" etc.), încheindu-se cu starea Daciei sub domnia lui Carol I. Dimensiunea teritorială (dacică) ia locul dimensiunii etnice (romane) ca ax central al istoriei poporului român, însă această substituție nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Europa, Guy Hermet Istoria radioteleviziunii, Pierre Albert, André-Jean Tudesq Istoria tinerilor în Occident (vol. 1, 2), Giovanni Lévi, Jean-Claude Schmitt (coord.) Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) O istorie a statului și societății bizantine (vol. 1, 2), Warren Treadgold O istorie socială a cunoașterii, Peter Burke Orizont închis, Al. Zub Propagandă și politică externă românească în secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman România la răscruce. Anul 1866, Liviu Brătescu România post
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
protestantă din New York; c) Stilul românesc al bisericilor ortodoxe Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au impus eclectismul cu cele două direcții de orientare: îmbinarea stilurilor din zone istorice diferite rezultând stilul național (îmbinarea stilurilor bizantin, moldovenesc, muntenesc); adăugarea la elementele specific naționale a unor elemente neortodoxe; 3. Pelerinajul Pelerinajul este călătoria pe care credincioșii o fac într-un loc sacru, ca formă de manifestare a credinței. Tipuri de pelerinaje: religioase (călătorii ale credincioșilor la un
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cunoscut, deși este de o importanță capitală în aprecierea vechimei satelor noastre, alături de urmele arheologice. Materiale arheologice descoperite în zonă În grădina locuitorului Sandu C. .Zaharia din satul Slobozia, fiul acestuia, Marian, a găsit în primăvara anului 1975 o monedă bizantină din cupru, rău conservată, dar s-a putut stabili emitentul și valoarea: Imperiul Bizantin, Phocas - XXXX nummia - Constantinopol, (602-610). Monede bizantine au fost descoperite și în sate vecine Umbrăreștilor. Astfel, în anul 1931, un locuitor din Cudalbi, lucrând la pregătirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arheologice. Materiale arheologice descoperite în zonă În grădina locuitorului Sandu C. .Zaharia din satul Slobozia, fiul acestuia, Marian, a găsit în primăvara anului 1975 o monedă bizantină din cupru, rău conservată, dar s-a putut stabili emitentul și valoarea: Imperiul Bizantin, Phocas - XXXX nummia - Constantinopol, (602-610). Monede bizantine au fost descoperite și în sate vecine Umbrăreștilor. Astfel, în anul 1931, un locuitor din Cudalbi, lucrând la pregătirea unei vetre de foc într-un mal, a dat peste un fund de oală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grădina locuitorului Sandu C. .Zaharia din satul Slobozia, fiul acestuia, Marian, a găsit în primăvara anului 1975 o monedă bizantină din cupru, rău conservată, dar s-a putut stabili emitentul și valoarea: Imperiul Bizantin, Phocas - XXXX nummia - Constantinopol, (602-610). Monede bizantine au fost descoperite și în sate vecine Umbrăreștilor. Astfel, în anul 1931, un locuitor din Cudalbi, lucrând la pregătirea unei vetre de foc într-un mal, a dat peste un fund de oală acoperit cu o piatră, în care se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și în sate vecine Umbrăreștilor. Astfel, în anul 1931, un locuitor din Cudalbi, lucrând la pregătirea unei vetre de foc într-un mal, a dat peste un fund de oală acoperit cu o piatră, în care se aflau 28 monede bizantine din următoarele emisiuni: - 13 de la împăratul Anastasiu I (491-518); - 15 de la împăratul bizantin Iustin I (518-527); În anul 1938, o locuitoare din satul Movileni (Tecuci), scoțând argilă de pe malul Siretului, a dat peste o cană de lut, în care erau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrând la pregătirea unei vetre de foc într-un mal, a dat peste un fund de oală acoperit cu o piatră, în care se aflau 28 monede bizantine din următoarele emisiuni: - 13 de la împăratul Anastasiu I (491-518); - 15 de la împăratul bizantin Iustin I (518-527); În anul 1938, o locuitoare din satul Movileni (Tecuci), scoțând argilă de pe malul Siretului, a dat peste o cană de lut, în care erau 26 monede bizantine, cu următoarele emisiuni: - 11 din timpul împăratului Tiberiu I Constantius
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]