9,485 matches
-
de incertitudine pe care îl încearcă francezii este cu atât mai acut cu cât tulburările afectează întreaga Europă. Imperiile austro-ungar, german și rusesc se prăbușiseră în urma războiului. În est triumfase revoluția bolșevică. În ceea ce privește Germania, aceasta își trăiește înfrângerea într-un climat de crize politice interne și de inflație galopantă. Acesta este momentul în care francezii botează deceniile dinaintea războiului cu numele de Belle Époque. Perioada aceea marcată de obsesia decadenței li se înfățișează retrospectiv ca o vârstă de aur. Căci pe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
importate din America. O Americă devenită dintr-o dată mai apropiată, inspirând familiaritate. Liberalizarea moravurilor Într-adevăr, numeroși americani, printre care Scott Fitzgerald și Ernest Hemingway se instalează la Paris, contribuind la marea liberalizare a moravurilor din anii '20. Goniți de climatul puritan din America prohibiției și a ligilor moralității, aceștia se alătură, în zona centrală a malului stâng, în Montparnasse, boemei artistice și intelighenției cosmopolite. Rândurile acesteia se îngroașă odată cu venirea unui val de pictori din Spania, Italia, Germania, Rusia. Prezența
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
closete (așa face suprarealismul), să fumeze opiu (așa face Cocteau), să se îmbibe cu alcool, să scrie fără să spună nimic, să se culce cu oricine, și să găsească toate acestea sublime..". Tineretul feminin percepe de asemenea această schimbare de climat. În anii de după război, scrie Clara Malraux în memoriile sale, "obsesia sexuală" era "constantă". "Era afișată pe ziduri, pe coloanele Morris, în publicațiile ilustrate, în cântece, [...] în cuvintele băieților", dar și "în rochiile noastre care au devenit în ultima vreme
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1929. Pe vremea când era încă o copilă, Anaïs Nin era o ființă cu sănătatea șubredă, care emana nevinovăție și prospețime. Adolescentă, e delicată ca o filă din Cartea Sfântă. Mama sa, o dansatoare de origine franco-cubaneză, o crescuse în climatul unui catolicism strict și puritan, ținând-o cât mai departe posibil de crizele de furie ale tatălui ei. Acesta, un pianist spaniol celebru, cu un temperament impetuos și excentric, părăsește domiciliul conjugal în 1913, când Anaïs nu avea decât zece
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
atmosfera de depravare sexuală de acolo. Spiritul, înțelepciunea, cultura și rafinamentul parizienilor, pe care străinii le ridicau atât de mult în slăvi, "strălucesc, scrie ea, ca niște pietre scumpe într-o stridie putredă"104. Anaïs este atât de afectată de climatul decadent din Paris, încât suferă mai bine de un an de o depresie gravă. Melancolia sa este alimentată de schimbările pe care le observă la soțul său. Se teme să nu-l piardă "din cauza altor bărbați, a tovărășiei lor vulgare
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Ni se repeta fără contenire următorul imperativ categoric: să știi să reziști ispitei, să nu te lași condus de simțuri. Dacă nu rezistai, erai târât, puțin câte puțin, tot mai în jos, până te prăbușeai cu totul în genune". Acest climat avea asupra tânărului Michel o influență cu atât mai mare cu cât întărea interdicțiile morale pe care i le inculcase propria mamă, care, chiar dacă nu era deloc bigotă, era totuși catolică, și mai ales îngrozită de ideea că fiul său
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
târziu, în Alpi, în timpul petrecerilor-surpriză alături de fetele din regiune și de băieții din Rezistență, tânărul a avut îndrăzneala să flirteze din nou. Încetul cu încetul, mustrările de conștiință și scrupulele morale care-l asupreau s-au risipit. Jocuri interzise Acest climat moralizator și apăsător a cărui usturime o simțise din plin tânărul Michel și, alături de el, alte milioane de francezi devine și mai împovărător prin prezența cotropitorului german. Interdicției morale dictate de mareșalul Pétain i se adaugă o interdicție națională: nu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se știe, dar revolta, "revoluția" dospește... Între teamă și dorință Ca și Statele Unite, Franța este angrenată în Războiul Rece, cunoscând în plus și conflictele decolonizării, o situație producătoare în sine de contradicții. Cum se întâmplă mereu în perioadele de zbucium, climatul acesta de tensiune maximă ațâță furia de a trăi și pasiunile. Așa cum sublinia Marcel Carné în 1958, referindu-se la filmul său Les Tricheurs, amenințarea bombei atomice face ca o bună parte din tinerii burghezi să considere ca fiind caducă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acum paroxismul. Dorințele erotice sunt mai exacerbate ca oricând, dar se lovesc încă de problema neliniștitoare a contracepției. Cât despre relația sexuală, fără a fi obligatoriu legată de noțiunea de păcat, aceasta rămâne încă asociată ideii de impuritate. În acest climat atât de complex, între îndrăgostiți survine câteodată un moment în care sărutările și mângâierile flirtului nu mai sunt de-ajuns, acestea dând naștere prea multor frustrări și insatisfacții. Un moment în care cuplurile de îndrăgostiți, precum cel pe care îl
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
g�ndindu-m? la cei care au scris �istoria� disciplinei noastre � c? nu exist? o istorie a disciplinei, c? istoricul sociologiei nu este nici �subiect transcendental�, dar nici �omul epocii�. Istoricul sociologiei nu se exprim? doar pe șine, nu exprim? doar �climatul intelectual al epocii� sale, divinitatea nu �se exprim? prin el El poate descrie �faptele� prin prisma unei orient?ri teoretice (pozitiviste, func?ionaliste, fenomenologice, anistoriste etc.), poate explica �mecanisme�, poate face inteligibile ac?iunile indivizilor sau grupurilor de oameni cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului, ra?ionalismului, misticismului, criticismului, scepticismului, fideismului). Am putea determina mai adecvat �n acest fel: Ar fi important s? cunoa?tem, de asemenea, institu?iile, organiza?iile sociologilor, �climatul� �n care s-a f?cut sociologie �n diferite epoci, rela?iile sociologiei cu politicul, cu puterea temporar?, implicarea sau dezangajarea sociologului ?i a sociologiei etc. �n fiecare genera?ie se (poate) rescrie istoria disciplinei. �n perioade de stabilitate societal
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lor. Instalarea comunismului sovietic, izbucnirea crizei economice mondiale, ascensiunea fascismelor europene constituie cadrele �n care sociologia a trecut probe cruciale. Sociologia francez? f?r? Durkheim supravie?uie?te un timp gra?ie durkheimienilor, dar dezbin?rile interne ?i evolu?ia climatului politic ?i social �i vor precipita declinul care va afecta �ntreaga disciplin?. Seac? ?i izvorul stimul?rîi intelectuale ce �l constituise odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor democratice ?i laice ale regimului republican. �Francezilor le-a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
catedr? al c?rei profesor va fi Hobhouse. Departamentul ?i asocia?ia au tr?it un timp �n bun? �n?elegere, fapt atestat de fondarea �n 1909 a unei reviste, The Sociological Review, al c?rei director era tot Hobhouse. Climatul se va deteriora rapid �ns? atunci c�nd sociologii de la London School �?i vor afirmă ambi?iile academice, �n vreme ce cei de la Sociological Society vor r?m�ne, �n majoritate, ață?a?i unei viziuni mai pragmatice asupra disciplinei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nv??at? dec�ț �n facult??ile de litere, fiind asociat? moralei pentru a se putea ob?ine o diplom? de licen?? �n filosofie. Gra?ie durkheimienilor, sociologia supravie?uie?te un timp. Dar dezbin?rile interne ?i evolu?ia climatului politic ?i social �i vor precipita declinul care va afecta, dincolo de diferen?ele dintre ?coli, �ntreaga disciplin?. Posteritatea ?i declinul durkheimismului Anii dou?zeci s�nt �nc? fă?ți pentru ?coală francez? de sociologie a c?rei prim? �ntreprindere a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i pot afla aici compania care le convine, �n a?a fel �nc�ț viciul ?i talentul, �n?bu?ițe �n cercul mai intim al familiei sau �n limitele restr�nse ale unei mici comunit??i, g?sesc aici un climat �n care se pot desf??ură. Rezultatul este c?, �n oră?, toate ambi?iile secrete ?i toate dorin?ele reprimate �?i g?sesc loc de exprimare. Oră?ul amplific?, etaleaz? ?i afi?eaz? manifest?rile cele mai variate ale naturii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
găsi în opera lui Xenopol, pe care Catherine Durandin a examinal-o în sine, dar și sub latura impactului produs. Retorica lamentației lăsa totuși să se întrevadă un proiect și un dinamism, acel "suflet românesc" alcătuit, după Xenopol, din instinctul rasei, climat, caracter național, context geopolitic, sentiment al unității de neam și al unei misiuni în sud-estitl european 5. Regăsim această problematică și în alte studii ale autoarei, cele despre Xenopol și Iorga fiind cu deosebire semnificative pentru ansamblul demersurilor sale, căci
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dificile. În urma invaziei și a întinderii maghiarilor în Transilvania, Biserica catolică maghiară și Biserica reformată maghiară apar și se instalează în scopul obținerii de prozeliți în rîndul populației românești din Transilvania. Aceste două presiuni, confesională și politică, au creat un climat ostil credinței ortodoxe și culturii românești din Transilvania. In numele unei culturi occidentale superioare și a unei apropieri intelectuale și raționaliste de creștinism, Reforma a denigrat evlavia populară a țăranilor și și-a bătut joc de practicile ritualice atît de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În 1750, la Blaj, echipa uniată publică Floarea Adevărului, lucrare destinată să prezinte și să apere cele patru puncte ale unirii. La nivelul unei elite luminate, în Transilvania anului 1750, se pun problemele națiunii, ale justiției, ale educației într-un climat de pluralitate identitară, care caracterizează în aceeași epocă dezvoltarea Moldovei și a Țării Românești. Marea diferență rezidă în apartenența Transilvaniei la un Imperiu habsburgic care se afirmă, și în dependența Moldovei și a Țării Românești de un Imperiu otoman care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
evita ca spațiul balcanic să nu cadă sub controlul hegemonic al Marii Britanii sau al Rusiei. Dacă, pentru spațiul balcanic, nu există o politică directă a Franței, există totuși un limbaj "à la française" care se instalează în centrul mișcării naționalităților. Climatul care conduce la o mutație profundă a dezvoltării Principatelor este complex. Pe de o parte, Moldova și Țara Românească participă la o istorie colectivă care este și aceea a țărilor din Balcani aflate sub dominație otomană, însă înaintând spre autonomie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Bălcescu făcea cunoscut acest program încă din 1844, în Propășirea, unde afirma că românii sînt un popor de țărani-soldați. Michelet punea în scenă o Franță constituită din cetățeni, mici proprietari înarmați. A adera la această învățătură implica subscrierea la anti-rusismul climatului romantic francez și să iei parte la potențiala mobilizare ideologică și strategică anti-rusă. Una din temele esențiale ale dezbaterii de atunci asupra identității ruse este aceea a caracterului tradițional "comunist" [sic] al poporului rus, legat de comunitatea proprietăți obcina. Prin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
direcție spiritului său, de a-și refula, de a-și distruge toată educația din trecut și de a-și crea, ca să spunem așa, o altă natură în cîteva luni. Este aproape ca și cum oamenii ar schimba într-o clipă nu numai climatul, ci și atmosfera, pentru că le-ar fi foarte greu să respire. Iată ce am resimțit noi în cataclismul suferit în 1815". Discipolii români ai maeștrilor de gîndire francezi au construit un mit. Brătianu îi scrie lui Michelet: "Omul crește în măsura în care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să fie ridicată la nivelul unei cauze și legitimată. În 1878, cauza independenței românești este afirmată ca fiind tragică și dreaptă în același timp. CAPITOLUL VI Sincronii și alinieri europene CE-I DE FĂCUT? România accede la independență într-un climat în care celebrările victoriei cedează pasul în fața unei atmosfere de criză. Ea se găsește confruntată cu un joc al înșelaților. Aliați tradiționali ca Franța s-au arătat ineficienți și aproape n-au intervenit la Congresul de la Berlin. Aliații dinastici ca
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru copiii din școli, acțiunea fondatoare a războiului. Alecsandri intră în legătură cu mișcarea Felibri condusă de Mistral. În 1880, poetul provensal adresează un mesaj românilor și serbările latine de la Forcalquier și Gap din mai 1882 sînt prezidate de Alecsandri. Acesta este climatul în care Alecsandri scrie în 1878 Cîntecul gintei latine, încoronat de către juriul Felibri la Montpellier. Drama retrocedării Basarabiei este, de asemenea, orchestrată de poetul Eminescu, cel care celebrează națiunea în profunzimile spiritualității sale, evreul fiind din nou declarat drept inamic
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înspăimîntătoare. Cu toate acestea, ansamblul raporturilor contemporane asupra stării campaniei pune în evidență caracterul, înainte de toate, social al revendicărilor. Este amintit antisemitismul, precum și manipulările socialiste. S-au găsit și oameni nevinovați printre țărani. Răscoala din 1907 se produce într-un climat politic naționalist, de ascensiune a antisemitismului. Astfel, se organizează întruniri naționaliste. La Iași, în noiembrie 1907, Partidul Naționalist îl invită pe istoricul lorga toată tinerimea școlară îi era devotată -, dă cuvîntul profesorului Cuza și cere ca străinilor să li se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
consideră că maghiarii i-au împins pe slavi la extremism. "Slavii acționează astfel pentru că imită conduita maghiarilor scrie el -, pentru că ei văd că maghiarii obțin tot ce doresc prin lovituri tactice nerușinate". Întrebările asupra viitorului imperiului sînt enunțate într-un climat politic modificat prin legea votului universal din Austria, în 1907, prin noul angajament din 1905 al Partidului Național Român în activitatea politică a Dietei și prin reafirmarea unui asimilaționism maghiar pe care îl exprimă legile Apponyi din 1907. Încă din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]