8,758 matches
-
lui Renouvier, fie el personalizat, de fapt, nu este. Dimpotrivă, "omul" personalismului energetic își afirmă continuu identitatea-de-sine printr-o personalizare tot mai accentuată în sensul armonizării aptitudinilor sale, al prezenței sale culturale, pentru întărirea propriei unități existențiale în diferență de condiționatul natural și de Absolut. "Omul" personalismului energetic este. Discursul antropologic personalist energetic determină un model de ontologie umană; cel renouvierist, unul de nuanță metafizic-teologică având, poate, unele precomprehensiuni neocriticiste. Dacă între modelul antropologic personalist energetic și cel personalist al lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine"291. Modelul antropologic al lui Mounier este deosebit de cel al lui Renouvier în intenția determinării omului în structura lumii. E drept, regăsim la "ctitorul" personalismului același dezechilibru între constituenții lumii datorită îndreptării persoanei către Absolut și îndepărtării sale de condiționatul natural. Însă, spre deosebire de Renouvier, care așeza persoana într-o "involuție", cu șansa de a renaște (evoluând) întru Divinitate, adică de a reveni la propria sa origine, Mounier plasează persoana la capătul unei evoluții, natura preumană conducând către acest moment al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o variantă bine individualizată, personalismul energetic. Este acea variantă care, mai bine decât cea a lui Ch. Renouvier, conservă și aspecte formale ale filosofiei lui Kant. S-ar părea că personalismul energetic, așezând omul în acest rost, la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat, antropomorfizează. Dar, mai întâi, posibilul antropocentrism nu presupune antropomorfizare; în plus, centrul reprezentat de om nu se află "peste tot și nicăieri". C. Rădulescu-Motru îl limitează cât mai mult cu putință, iar ceilalți constituenți ai lumii au
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de energetism (mai cu seamă de primul) în intenția comparării modelelor lor explicative, a "postulatelor" proprii discursului lor și a unei imagini antropologice "finale" pe care o îngăduie fiecare. În privința acestei imagini, "omul" personalist energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat (Absolut); el nu este în identitate cu nici unul dintre cei doi poli ai existenței (cum este în energetism, cu condiționatul natural, sau în personalismul renouvierist și mounieris, cu Absolutul), nici cu ambii deodată (cum este "omul" lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finale" pe care o îngăduie fiecare. În privința acestei imagini, "omul" personalist energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat (Absolut); el nu este în identitate cu nici unul dintre cei doi poli ai existenței (cum este în energetism, cu condiționatul natural, sau în personalismul renouvierist și mounieris, cu Absolutul), nici cu ambii deodată (cum este "omul" lui Nietzsche, de exemplu). Așadar, omul este element de ordine care cumpănește starea și evoluția existenței-ca-totalitate, a "lumii". Acest tablou în care omul își
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Nietzsche, de exemplu). Așadar, omul este element de ordine care cumpănește starea și evoluția existenței-ca-totalitate, a "lumii". Acest tablou în care omul își are locul stabilit prin funcția sa cosmologic-ordonatoare nu este nici "naturalist" (nu identifică omul cu natura, cu condiționatul natural), nici "absolutist" (nu afirmă natura pur necondiționată a omului, nu identifică omul cu Absolutul)303. Într-un fel, "naturalismul" semnalează riscul pierderii de sine a umanului prin necondi-ționarea și nelimitatea sa, prin trecerea lui în absolut; de aici o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sine a omului este instituită printr-o atitudine prin care universalul însuși își dobândește sensul datorită transmutării lui în orizontul umanului; de aceea el apare, mai întâi, ca universal uman. De asemenea, re-cu-noașterea-de-sine nu cere distrugerea însoțitorilor existențiali ai omului (condiționatul și Necondiționatul), nici așezarea omului într-un loc privilegiat (chiar locul de cumpănă între polii existenței, locul în care se află omul, potrivit personalismului energetic, nu este unul privilegiat), ci doar asumarea "destinului", cum ar spune stoicii, sau chiar Heidegger
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fi superioară cunoașterii; sau invers); ele sunt acte de reflexivitate umană încadrate unor "episteme" diferite. În general, viziunea antropologică prekantiană are statutul unei cunoașteri-de-sine. În unele reconstrucții filosofice regăsim chiar modelele "naturalist" și "absolutist", universalitatea umană fiind în identitate cu condiționatul natural sau cu Absolutul (divin). "Omul" lui Kant face pasul desprinderii de o cunoaștere în care își apărea sieși fie ca stăpânul absolut al existenței naturale, fie ca supusul vreunei voințe mai presus de fire. Acest pas către re-cunoașterea de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
deschid către actul re-cunoașterii de sine. Iar ca realizare a modelului de explicație antropologică, ea întrupează o formulă izbutită. Echilibrul ontologic pe care îl pune în act prezența omului în lume este, în personalismul energetic, rezultatul unei viziuni ecumenice asupra condiționatului natural, omului și Absolutului, articulată într-un veritabil sistem filosofic. Fiecare lucrare din alcătuirea personalisnului energetic (mai larg, fiecare lucrare a lui C. Rădulescu-Motru) desfășoară, pe lângă tema principală, alte concepte, interogații, argumente ale unor idei, pe registre diferite, care merg
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cum ar fi cel personalist. Teoria personalității și vocației conține un set de idei despre om care alcătuiesc o cunoaștere a acestuia. Dar ea cuprinde și temeiul unei re-cunoașteri-de-sine, prin proiecția în universal a omului și raportarea lui totodată la condiționat și Absolut. A proiecta în universal (în universalul uman) nu înseamnă a pune la punct un scenariu deschis către un ideal educațional umanitar, deși un asemenea proiect nu este respins; adică nu înseamnă a-l adapta pe om, folosind orice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
zilele noastre, de specie creatoare la nivel cosmic"309. Gândit fie ca o variantă a modelului personalist, fie în ordinea istorică a filosofiei românești, personalismul energetic are propria "personalitate", care, ca orice creație umană, este absolută în sine, dar relativă, condiționată, așezată alături de alte reconstrucții filosofice. Privită în sine, în absolutul ei, această filosofie are ca fapt definitor modelul de ontologie a umanului, potrivit căruia omul, dimensionat cosmic și istoric, se află la cumpăna între condiționatul natural și Necondiționat. Privit în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
absolută în sine, dar relativă, condiționată, așezată alături de alte reconstrucții filosofice. Privită în sine, în absolutul ei, această filosofie are ca fapt definitor modelul de ontologie a umanului, potrivit căruia omul, dimensionat cosmic și istoric, se află la cumpăna între condiționatul natural și Necondiționat. Privit în contextul filosofiei românești sau, mai larg, în cel al filosofiei contemporane, personalismul energetic își dezvăluie și limitările, unele metodologice, altele de conținut și chiar de realizare în modelul ontologiei umanului, deplin sub aspect formal. Dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofii de a reinstitui exerciții filosofice trebuie să aibă în vedere gândurile fundamentale desprinse prin interpretarea ei din unghi antropologic, gânduri care îi determină structura formală, modelul său filosofic: a) ideea locului omului în centrul de echilibru al existenței, între condiționatul natural și Necondiționat; b) cea a libertății, în forma muncii și creației, ca atribute specific uman; c) ideea reordonării existenței prin finalitate odată cu apariția omului; d) cea a îndreptării acestuia către forma sa desăvârșită: personalitatea energetică. Bibliografie A. Bibliografie Imm
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
confirmat prin teoria vocației. În afara celor patru concepte fundamentale ale personalismului energetic vizat antropologic realitatea originară (ca energie), evoluția, finalitatea și personalitatea -, interpretarea de față scoate la iveală și ideea prezenței omului în structura lumii, în centrul de echilibru între condiționatul natural și Necondiționat. Pe măsură ce omul se apropie de idealul (analogonul absolutului) personalității energetice, el se apropie și de natură. Nici o personalitate, prin urmare, nici vocația, cea care aduce noul în viața socială, nu are în structura sa doar determinări culturale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
p. 131. 301 Em. Mounier, Le personnalisme, p. 52. 302 Ibidem, cap. VII. 303 Termenii "naturalism" și "absolutism" sunt folosiți în contextul de față într-un mod convențional. Ei se referă la acele reconstrucții antropologice care fie identifică omul cu condiționatul natural (reconstrucții naturaliste), fie cu Necondiționatul, Absolutul (reconstrucții absolutiste). 304 Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996, p. 13. 305 "Trebuia să fie mai multe (începuturi ale filosofiei n.n.), exact
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prăbușească apoi într-o prăpastie, agățându-se în ultima clipă de un jnepeniș, iarăși e posibil, deși cu probabilitate redusă. Faptul că bidiviul rămas sus îi aruncă lasoul cu dinții chiar când se rupe jnepenișul depinde de prea multe probabilități condiționate, apropiate de zero, dar, mă rog... Dar să se afle concomitent pe acolo și un operator care să filmeze totul, asta e imposibil ! Totuși, după ani de „reconstructed news”, tendința de a lua ficțiunea de pe ecran drept realitate documentară dispare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lumenul acinar prin exocitoză. 2.3.3. Controlul secreției salivare Secreția salivară este continuă, atât în perioadele digestive cât și interdigestive. Intensificarea secreției salivare se face pe cale nervoasă și umorală. Mecanismul nervos al intensificării secreției salivare este reflex necondiționat și condiționat. Ca pentru orice reflex se descriu: receptor, calea aferentă, centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei și a ramurilor sale. Mecanismul reflex necondiționat de intensificare a secreției salivare este cel mai important. Este declanșat de acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi. Masticația contribuie la întreținerea secreției salivare. Mecanismul reflex condiționat se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi, prin mecanisme psihice; secreția salivară putând fi intensificată înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală. Secreția prin mecanism central este excepțională; ea se produce în asfixie, în cursul căruia centrii salivari sunt excitați de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
se aplică corecții: ). Presiunea arterială și debitul sanguin sunt în strictă interdependență; (). Astfel, presiunea arterială este condiționată de factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din vedere faptul că nici un reflex condiționat nu se fixează dacă nu se asociază cu unul necondiționat (natural) întotdeauna de natură instinctuală (nutriție, relație, reproducere). Ideea a fost preluată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza dezvoltării și evoluției. Pavloviștii pierdeau din vedere faptul că nici un reflex condiționat nu se fixează dacă nu se asociază cu unul necondiționat (natural) întotdeauna de natură instinctuală (nutriție, relație, reproducere). Ideea a fost preluată apoi de psihologii cu viziune materialistă care consideră comportamentul ca o rezultantă exclusivă a procesului de învățare. Acest
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unul necondiționat (natural) întotdeauna de natură instinctuală (nutriție, relație, reproducere). Ideea a fost preluată apoi de psihologii cu viziune materialistă care consideră comportamentul ca o rezultantă exclusivă a procesului de învățare. Acest proces s-ar realiza prin condiționarea clasică (reflexele condiționate ale lui Pavlov) și condiționarea aparentă, adică ființa învață acele manevre și modalități care o satisfac emoțional (produc satisfacție și plăcere) numai după încercări și erori repetate (B.F.Skinner 157). Psihologia modernă introduce termenul de motivație care ar determina dezvoltarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
viețuitoare, are o bază genetică, prin urmare trăsăturile comportamentale sunt înscrise în programul său informațional (genetic), atât ca nevoi bazale care se satisfac prin instincte, cât și în procesul învățării care ar sta la baza modulării comportamentului prin realizarea reflexelor condiționate. Pentru obținerea reflexelor condiționate însă, care invariabil se realizează prin asocierea cu reflexele necondiționate, trebuie subliniat faptul că nu toate asocierile sunt posibile sau ușor de obținut. Există și aici o anumită predispoziție genetic determinantă pentru anumite asocieri. În aceeași
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]