11,061 matches
-
capacitatea de a trage concluzii prin interpretarea informațiilor și aprecierea alternativelor) și flexibilitatea (respectiv capacitatea de a vedea ceva în diferite alte moduri). Ținând cont de strânsa legătură dintre cele trei tipuri de gândire (cea productivă, cea critică și cea creativă), care oferă o nouă dimensiune operațională criticii culturale, criticii de artă contemporane și artei critice, am fi nevoiți să reconsiderăm într-un mod nelimitat condiția experimentală a criticii ca situație critică productivă expusă creației. În aceste condiții, studiile vizuale, înțelese
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
condiția experimentală a criticii ca situație critică productivă expusă creației. În aceste condiții, studiile vizuale, înțelese atât ca modalități de investigare, documentare și producere a actului artistic, cât și ca modalități de transpunere a receptării discursive, devin instrumente de interogare creativă asupra relațiilor noastre critice cu tot ceea ce (ne) co-produce coexistența. Cercetare și mediere: teoria critică a artei și educația artistică Analiza condiției critice actuale, realizată în procesul construirii unei teorii post-estetice a studiilor vizuale contemporane, denotă tendința de schimbare a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a artei, iar în al doilea caz s-ar constitui un cadru de referință care să evalueze și să expună studiile vizuale ca disciplină academică, respectiv ca instrument educațional de mediere a cunoașterii și dezvoltare a capacităților productive, critice și creative. Teoria critică a artei se dezvoltă sub forma orientării cercetării către practica artistică a complexului de teorii care articulează fondul de lucru al criticii culturale. Analizarea artei prin aplicarea diferitelor observații ale acestui discurs de fond, care s-a structurat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
crează premisele dezvoltării unei viziuni angajate asupra educației artistice văzută ca o articulare dinamică a intermedierii (cognitive, abilitante și performative), a colaborării, a implicării reciproce, a experimentării diferitelor forme de comunicare și de lucru, a activării gândirii (productive, critice și creative), afectivității (personale și sociale) și voinței (de autonomizare, de participare, de transformare), a evaluării (potențialelor, oportunităților și rezultatelor dezvoltării competențelor vocaționale, practice, interpretative, argumentative și de prospectare, a metodelor achiziționării și producției cunoașterii și a motivării, structurării și exprimării creativității
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
of Contemporary Art. A Sourcebook of Artists' Writings, University of California Press, Los Angeles, 1996. Tatarkiewicz Wladyslaw, Istoria celor șase noțiuni, trad. de Rodica Ciocan-Ivănescu, Editura Meridiane, București, 1981. Thompson Nato, Sholette Gregory (editori), The Interventionists: Users' Manual for the Creative Disruption of Everyday Life, MIT Press, 2004. Vergine Lea, Art on the Cutting Edge: A Guide to Contemporary Movements, Skira Editore S.p.A., Milano, 2001. Walker John A., Chaplin Sarah, Visual Culture: An Introduction, Manchester University Press, 1997. Webb Jennifer, Schirato
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
the consequences both in developing the discursive practices of the critical theories of art, and in development of the academic discipline of visual studies as an educational instrument for edificatory mediation of knowledge and for activating the productive, critical and creative abilities. Résumé Les études visuelles représentent un domaine de recherche plus ou moins récent, apparu à la fin du siècle passé, qui se caractérise par sa position critique et interdisciplinaire. Compris comme une extension des études culturales visant à analyser
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
creeze mai curând o operă de artă care să critice genul artistic al monumentului decât să implice cu adevărat comunitatea în zona căreia s-a construit monumentul. 260 Nato Thompson și Gregory Sholette (editori), The Interventionists: Users' Manual for the Creative Disruption of Everyday Life, MIT Press, 2004, publicație care a acompaniat expoziția The Interventionists: Art in the Social Sphere organizată de Muzeul de Artă Contemporană din Massachusetts (MASS MoCA), din luna mai 2004 până în primăvara lui 2005. 261 Nato Thompson
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în traducere), număr dedicat "achiziționării de teren"43 în ce privește identitatea domeniului Științelor comunicării. Cele treizeci și cinci de articole dezbat "starea de sănătate" a domeniului, estimând-o din variatele perspective pe care le exprimă, a căror unitate, totuși, reflectă "amestecul de energie creativă și agitație obositoare"44 ce caracterizează momentul, prin intermediul termenului inedit, care țâșnește din toate părțile, în încercarea de a articula tensiunile pe care specialiștii în comunicare le trăiesc și le resimt fără deosebire: este vorba de termenul "ferment". Ce înseamnă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
povestea lui Reagan se bazează atât pe un cod moral, cât și pe bunul simț deja acceptate în cultura americanilor, șansele schimbării sau ale interogării legitime a acestor date devine minimală. Astfel, ironic, publicul lui Reagan, în loc să participe în mod creativ la construcția poveștii, este împins într-o postură pasivă, potrivit căreia singurul său "mandat" îl constituie acceptarea unui "cadru istoric prestabilit"627. În ce privește valoarea ca atare a paradigmei narative, dar și capacitatea sa de a da seama de sfera politicului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o metodă, ci o practică/acțiune (practice, în limba engleză)"770. La ce se referă acest lucru? Cel mai simplu spus, la renunțarea la "preocupări metodologice"771. McKerrow atrage atenția asupra "lecției" lui Kenneth Burke, și anume faptul că "interpretările creative sunt constrânse de sistemati-citatea unei metode"772. Cu toate că majoritatea criticilor nu se folosesc de această învățătură, apreciază McKerrow, "din punctul de vedere al practicii, înțelegerea și evaluarea sunt unul și același lucru"773. Descrierea însăși, observă criticul, este deja o
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
perspectiva reprezintă "nivelul cel mai puțin restrictiv din care poate fi lansat actul critic"777, întrucât, în timp ce aduce la îndemâna evaluării critice un număr semnificativ de posibilități cu rol de "dovezi" în întreprinderea critică, permite, în aceeași măsură, criticului să rămână creativ în aprecierea sa a "efectelor de adevăr" asupra practicilor sociale. Principiul al doilea al retoricii critice sună, simplu: "Discursul puterii este material"778. Ca în cazul precedent, McKerrow elaborează pe marginea propriei aserțiuni. Dacă orice ideologie există, în sens material
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cetățeni și oameni de cultură români. S.A.: Și ca parte din mainstream-ul cultural fantastic al perioadei interbelice. Ca parte a unei culturi complexe, proteice, tensionate, cu polemici și crize, cu elemente extreme, chiar de extremism. Dar o cultură vie și creativă, cu multe vârfuri și un excelent nivel mediu. Ai descoperit deci un întreg univers! M.I.: Exact. Descoperirea asta, care a început cu „afacerea Eliade XE "Eliade, Mircea" ”, m-a purtat foarte departe. Ce puteam găsi eu la Călugăru XE "Călugăru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
care o consideră benefică. Totuși, această cerere nu este obligatorie, deoarece Comisia are de ales între a pregăti propunerea legislativă solicitată sau a respinge solicitarea. Acest lucru ar trebui schimbat dacă se dorește ca Uniunea să poată beneficia de puterea creativă a Parlamentului European. Dacă, dimpotrivă, nu se dorește eliminarea monopolului inițiativei legislative de care dispune Comisia, atunci ar mai rămâne posibilitatea de a crește controlul politic al Parlamentului asupra Comisiei. Dar cu aceasta intrăm deja în sfera politicii executive, de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în Capitolul 5, tratatele originale au fost reformate prin intemediul jurisprudenței Curții de Justiție, formată din judecători desemnați în mod liber de către guvernele naționale. Acești judecători, care nici măcar nu trebuie să fie membri ai magistraturii, pot reforma tratatele prin interpretări creative, fără să fie necesar să dea socoteală cetățenilor sau reprezentanților direct aleși de aceștia. Prin jurisprudența ei, Curtea a realizat chiar o constituționalizare efectivă a tratatelor originale, dotându-le cu trăsăturile specifice unei constituții, cum ar fi efectul direct și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
care așadar obligă statele semnatare, într-o Constituție care creează drepturi și obligații ce pot fi invocate de către cetățeni în fața tribunalelor ordinare. Altfel spus, nu este normal ca această constituționalizare a tratatelor să fie realizată în mod secret, prin interpretările creative ale judecătorilor desemnați de către guvernele naționale. Din această cauză, procesul inițiat la summit-ul de la Laeken din decembrie 2001, pentru a analiza conveniența formalizării acestei constituții implicite, reprezintă o oportunitate istorică de a dota Uniunea cu legitimitate. Dar, așa cum au
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
interne ale altor state. Amitav Acharya 565 recomandă să fie evitată tentația de a încadra dezbaterea privind securitatea umană în sfera curentelor existente ale relațiilor internaționale. Securitatea umană este în sine o paradigmă holistică care aduce noi oportunități prin sinteza creativă și eclectismul teoretic. În privința utilității politice, conceptul atrage atenția către aspecte pe care definiția minimalistă a securității nu le mai reflectă în contextul actual. CAPITOLUL 4 Identitatea națională, securitatea stato-centrică și securitatea umană Mulți specialiști sunt de părere că paradigma
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cântece ajută la îmbogățirea bagajului de cunoștințe ale elevilor într-un mod plăcut și ușor de asimilat. Important la această vârstă este folosirea de către copil a informațiilor (prin joc), în cercul său apropiat (familie, prieteni, colegi). Metodele intuitive și cele creative sunt importante în definirea și exprimarea noțiunilor de către copil - capacitatea de a compune, ameliorarea capacității de a povesti. Organizarea unor expoziții cu exponate confecționate de către elevi - desene, origami, machete etc., știindu-se că la această vârstă se realizează perceperea structurii
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
trimise de Kronprinz în perioada 1921-1942. Opinii interesante a emis și Christine Sutherland, care s-a referit la speculațiile și presupunerile potrivit cărora Martha Bibescu ar fi fost amanta Kronprinz-ului, considerându-le lipsite de temei, remarcând că un scriitor creativ precum prințesa Bibescu ar fi putut exagera unele lucruri sau înfrumuseța o experiență personală, dar a rămas totdeauna credincioasă jurnalului propriu, la care nimeni altcineva nu avea acces. În perioada când Kronprinz-ul i-a făcut curte, jurnalul denotă mândrie
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
recomandate câteva elemente: • Formulați nevoile fiecăruia. Încercați să veniți în întâmpinarea nevoilor fiecăruia. • Sprijiniți atât valorile celorlalți, cât și pe ale dumneavoastră. • Încercați să fiți obiectiv și disociați problema de persoane. • Concentrați-vă pe corectitudine, nu pe forță. • Căutați soluții creative și ingenioase. • Fiți dur cu problema, dar blând cu oamenii 102. Procedura lui Gordon cuprinde șase pași: • A defini problema. • A genera soluții posibile. • A evalua aceste soluții. • A decide care soluție pare cea mai bună. A decide cum se
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
fapt care îl obligă pe profesor să înlocuiască rutina cu o strategie de captatio, de trezire a interesului, adică de creare a motivației. În acest caz, accentul se pune pe adecvarea strategiei motivaționale la nevoile și interesele elevilor (proces eminamente creativ), și nu pe impunerea unei rutine, considerată indispensabilă în transmiterea algoritmului împărțirii. Există cu siguranță un context (câmpul educativ școlar) care este indispensabil învățării și care are alte constante și caracteristici decât mediul extrașcolar, dar marea problemă a profesorului constă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cu două grupe de subiecți, studenți și elevi din învățământul primar; studenții aveau ca sarcină să elaboreze colaje (sarcină considerată plicticoasă), iar cei mici trebuiau să inventeze povești. Concluzia profesorilor care au evaluat lucrările a fost clară: lucrările mai puțin creative au aparținut acelor subiecți care s-au înscris în experiment pentru recompense. Un alt experiment al profesoarei de la Brandeis University ajunge la concluzii similare; unui grup de 72 de studenți înscriși la cursuri de creative writers li s-a cerut
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
fost clară: lucrările mai puțin creative au aparținut acelor subiecți care s-au înscris în experiment pentru recompense. Un alt experiment al profesoarei de la Brandeis University ajunge la concluzii similare; unui grup de 72 de studenți înscriși la cursuri de creative writers li s-a cerut să scrie poezii. Studenții au fost împărțiți în trei grupuri: primul grup a primit o listă cu diferite motive externe pentru care ar merita să fie scrise poezii (pentru a impresiona profesorii, pentru a câștiga
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
etc.), iar al treilea grup nu a primit nicio listă. Concluzia experimentului, întemeiată pe evaluările a 12 poeți independenți, a fost clară: poeziile celor cărora li s-a cerut să scrie din rațiuni exterioare s-au dovedit cele mai puțin creative, iar volumul muncii lor a înregistrat o scădere. O altă cercetare, realizată de această dată de James Gabarino, actualmente președinte al Erikson Institute for Advanced Studies in Child Development, Chicago, ajunge la concluzii similare; în cadrul acestei cercetări, fete de gimnaziu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
celor scontate, din mai multe motive: în primul rând, "recompensele încurajează centrarea oamenilor strict pe sarcină, pentru a o îndeplini cât mai repede și cu riscuri minime" (pentru a-și putea "încasa" premiul, ei sunt dispuși să fie mai puțin creativi). În al doilea rând, oamenii sfârșesc ei înșiși prin a se simți controlați de recompense; ca atare, ei se simt mai puțin autonomi, ceea ce poate interfera cu performanțele lor în activitatea desfășurată; în al treilea rând, recompensele pot distruge în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
teme mai ușoare și cu un risc minim de insucces, pentru a se proteja. • Notele au tendința de a afecta calitatea gândirii elevilor. Cercetările în domeniu demonstrează că elevii care sunt notați în funcție de o scală numerică sunt semnificativ mai puțin creativi decât elevii care primesc un feedback calitativ. Dublarea notelor cu comentarii (și alte evaluări de tip calitativ) nu este eficientă. Astfel, în conformitate cu rezultatele unui experiment, elevii cărora li s-a spus că vor fi notați pentru modul în care au
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]