10,028 matches
-
Olga Vrabie, VBA, 1939, 1; Ion Pâslărașu, O poetă necunoscută, MS, 1989, 2; Iurie Colesnic, „În mine plânge jalnic un suflet de poet...”, LA, 1995, 18; Liviu Leonte, Datorii care nu trebuie uitate, RR, 1996, 1; Carmen Gabriela Alexandrescu, „Un crin al Basarabiei”, RR, 1996, 1; Dumitru Năstase, Însemnări despre Olga Vrabie (1902-1928), RR, 1996, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 146, 386-387; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 303; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii ’20-’30, Chișinău
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
Museum, poetul face apel, cu multă grație, la modele folclorice și mitologice, care îndulcesc pierderea prin percepția semnelor unei sacralități-punte între tărâmurile despărțite: „Te-au suit păsări în pom / ca să-ți pună verighetă... Ai atâtea frunze-n palmă / și un crin pe inelar”. Gesturile suprarealiste, evocatoare de absență (în Salut panglica pălăriei, fără cap, ocupă scena), accentele de umor negru („Tu mă credeai la bariere / trăgând cu pușca în jivine / dar dacă schimbi fusul orar / dă-mi cangea să mă prind
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
moarte în egală măsură: „Tânăr fiind și plin de năluci am slujit frumusețea/ netrecătoare drapată-n petalele trandafirului roșu/ ora de-acum e mai săracă-n uimiri și mai rece/ dar neclintit nu abdic de la-nțelesul minunii/ roua din capelele crinilor nu s-a uscat pentru mine// Mă cunosc și mă judec eu însumi mai aspru cu vremea/ divizat și întreg, păcătos și ascet, înrobit oarbelor patimi/ și cast, ezitant și plin de tărie, rotund și impar;/ versant al vârstei mature
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună”, ridică din hornul fiecărei case „un crin înalt de fum”, preschimbă „căsuțele răzlețe din satul Izvorani” în „mici capre cățărate pe-o râpă de lumină”. Dacă Pe Argeș în sus este cartea cărților lui P. și una dintre capodoperele poeziei românești, în versurile din Satul meu (1925
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
a bovarismelor unei soții ce se aventurează imaginar într-o relație adulterină, curmată prin spânzurarea ipoteticului amant cu șnurul fierului de călcat. Un dramatism mai complex conține climatul vieții de familie în Pasărea Shakespeare, unde o tânără, Irina, asemenea unui crin răsărit într-o cloacă, nu izbutește să iasă din acest mediu decât prin sinucidere. Mediul familial devine spațiul unei acțiuni epico-dramatice terifiante și în Pisica în noaptea Anului Nou, unde un tată, smuls din familie în perioada condamnărilor arbitrare, reapare
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
, Remus (9.IV.1924, Craiova), memorialist. Și-a petrecut copilăria la Segarcea, județul Dolj, a urmat Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova, absolvit în 1943. Este premiat în 1941 de cotidianul „Curentul” pentru povestirea Legenda Crinului. Frecventează cursurile Școlii de Ofițeri Activi de Cavalerie din Târgoviște, pe care le încheie în 1945, cu gradul de sublocotenent. După alegerile din 1946 demisionează din armată, pentru a nu participa la reprimarea mișcărilor anticomuniste. Timp de trei ani este
RADINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289090_a_290419]
-
București, 1959, 378-396; Camil Baltazar, Contemporan cu ei, București, 1962, 79-98; B. Elvin, Camil Petrescu, București, 1962; C. Mihalache, Camil Petrescu, profesor și ziarist la Timișoara, București, 1964; Ov. S. Crohmălniceanu, Curs de istorie a literaturii române, București, 1964, 417-462; Crin Teodorescu, Revelația începuturilor, TTR, 1965, 2; Călinescu, Aspecte, 124-136; Micu-Manolescu, Literatura, 159-163; Cioculescu, Varietăți, 344-349; Negoițescu, Scriitori, 250-255; Căprariu, Jurnal, 31-44; Ciobanu, Nuvela, 147-160; Ciopraga, Portrete, 173-202; Crohmălniceanu, Literatura, I (1967), 469-513, 657-659; Georgescu, Polivalența, 187-216; Oprea, Mișcarea, 121-139; Regman
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1984). M. cântă în versuri delicate, în ton domol, cadrul domestic, interiorul desuet provincial (elemente de recuzită: malacoafe, uniforme vechi, trandafiri, policandru, pendul), apoi peisajul, umanizat, al grădinilor patriarhale (cu păuni și alte orătănii, cu arbori și flori, mai ales crini și trandafiri) și al împrejurimilor târgului de sub munte, cu zile ploioase sau însorite, vegetație, cai, mărunte sălbăticiuni etc. Cele mai multe dintre poezii sunt pasteluri, iar sentimentele precumpănitoare se înscriu într-un registru moderat: nostalgia blândă și bucuria măsurată a contemplării cotidianului
MOSANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
Sburătorul”, unde E. Lovinescu îi dă numele literar sub care va fi cunoscută. Mai colaborează la „Flacăra”, „Spre ziuă”, „Năzuința”, „Adevărul literar și artistic”, „Mișcarea literară”, „Vremea”, „Cele trei Crișuri”, „Azi” ș.a. Editorial, debutează în 1925 cu volumul de poeme Crinii roșii. Atrasă din copilărie de insolit, de extraordinar, M. obține un anume succes de critică la apariția primelor poeme prin sceneria exotică, cu motive japoneze, și prin miniaturalul grațios. Parnasianismul inerent modului poetic decorativ e inundat de o muzicalitate venită
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
Logodnica iubirii). Două nuvele, Fetița se pregătește să moară și O picătură de sânge, descriu agonii. Romanele din perioada socialistă evocă schematic și tendențios, în spiritul vremii, realități din lumea țărănească argeșană dinaintea și din timpul primului război mondial. SCRIERI: Crinii roșii, București, 1925; Desfigurații, București, 1935; Nălucile, București, 1945; Călătorii, București, 1946; Marele ospăț, București, 1947; ed. (Viața în oglinzi), București, 1970; Fruct nou, pref. Octav Șuluțiu, București, 1948; Pe văile Argeșului, București, 1950; O vară la Șipotul Fântânilor, București
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
de- alabastru/ Cercuite cu argint/ Vinul negru de Corint”), în Seară albastră, Noaptea amorului sau în Noaptea patimilor. Cu timpul, sensibilitatea proprie, vădit modernă, simțul muzical deosebit, experiențele variate și, poate, noi lecturi ies la suprafață. Și dacă Stanțe, Cântecul crinului roșu ș.a. mai păstrează fibre vechi, alte poeme, precum Oraș cu amăgiri deșarte, Nevroză, Vechi motiv flamand, Imnul funebru de Chausson sau ciclul Toamna denotă apropierea de simbolism. Printre slujitorii acestuia, poetul face către 1910 figură distinctă, dar boema sa
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
în insomnii, Sibiu, 1991; Am fost de față, Turnu Severin, 1993; Capriciile Săgetătorului, Timișoara, 1997; Pe mine mă caută, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 1998; Șarpele casei, Suceava, 1998; Monede și monade, Cluj-Napoca, 2001; Hărțuire textuală sau A doua față a crinului, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2001; Memoria lui Orfeu, Timișoara, 2002. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Debuturi, TR, 1969, 28; D.R.Popescu, Marcel Mureșeanu, TR, 1969, 47; Mircea Braga, „Scrisori către prieteni”, TR, 1978, 10; Mircea Braga, În sepia..., TR, 1984, 2
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
TR, 1992, 6; Ulici, Lit. rom., I, 285-286; Rachieru, Poeți Bucovina, 284-292; Cornel Munteanu, „Călător prin insomnii”, PSS, 1997, iunie; Victor Cubleșan, „Capriciile Săgetătorului”, ST, 1998, 7-8; Poantă, Dicț. poeți, 136-138; Petru Scutelnicu, „Hărțuire textuală sau A doua față a crinului”, ATN, 2001, 10; Dicț. scriit. rom., III, 333-334; Florin Rogojan, Fără „hărțuire textuală”, ST, 2002, 1; Mircea A. Diaconu, „Hărțuire textuală”, CL, 2002, 4. D.M.
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
vară dam roată câmpiei,/ Noaptea dormeam cu caii sub plop foșnitor” (Popas) sau tânguiri: „Nu m-așteaptă mama în prag și nicăierea./ În casa amintirii s-a așternut tăcerea./ Ferestrele sunt negre și oarbe și pe-alei/ Nu mai râd crinii în floare și sub streașină tei” (Ultimul strigăt). N. a scris și piese într-un act, nepublicate. SCRIERI: Gânduri, București, 1943; Balada lui Gheorghe Doja, București, 1949; Balada locomotivei 2211, București, 1949; Cântecele patriei, București, 1957; Dimineață de vară, București
NASTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
la Berlin, Heidelberg, München, apoi la Paris, Roma, Praga, Budapesta (1926-1933). Debutează în „Gândirea” (1923), cu articolul Literatura care ne lipsește, semnat A. În „Gândirea” din august-septembrie 1928 i se regăsește numele (Petru Marcu Balș) printre cei ce semnează Manifestul Crinului alb prin care se cere o libertate limitată doar de zei și o orientare a generației tinere spre „concretul frenetic și fericitor”. Ceilați autori ai manifestului sunt Sorin Pavel și Ion Nestor. G. Călinescu scrie împotriva lui un pamflet (Generația
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
i-a mulțumit cum s-ar fi cuvenit. Venind vorba de studiile sale berlineze, P. descrie, cu talent, o masă „luculică”, animată de vinuri românești, cu austerul Pârvan și cu asistentul său, tânărul istoric Ion Nestor, fostul semnatar al Manifestului Crinului alb, mai puțin auster. Scenă epică memorabilă. Moralistul are ce scrie și ce bârfi. Etica pe care o recomandă se sprijină, în continuare, pe valorile țărănești. În centrul ei se află „omenia și cumințenia”. În Memoriile mandarinului valah și, mai
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
1985, 1; Iorgulescu, Prezent, 261-264; Ornea, Actualitatea, 255-259; Marcel Marcian, Mângâie-mă, Marta, LCF, 1986, 40-41; Victoria Dimitriu, „Manuscrise identificate” și nu numai, JL, 1998, 11-12; Marin Diaconu, Coordonatele publicisticii lui Petre Pandrea, JL, 1998, 15-16; Dan C. Mihăilescu, Manifestul crinului opărit, „22”, 2000, 13-14; Alex. Ștefănescu, Un sinonim pentru frenezie: Petre Pandrea, RL, 2000, 15; H. Zalis, Tranșanta proiecție de sine, CNT, 2000, 21; Al. Călinescu, O epocă, un personaj, ATN, 2000, 6; Vladimir Tismăneanu, Un antifascist european: Petre Pandrea
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
ce nu e străină de influențe prerafaelite și de surse mistice. Refrenele ritmează plângerea țintei aflate prea sus, prea departe și omeneasca zbatere între neprihană și păcat: „Ah! floarea dorului ce moare”; „Vai, blândul, tristul prinț vestit/ Ce triști sunt crinii pe cărare!”. Accentul cade pe atmosferă, picturalitatea rămâne eterată, absorbită în nuanță, imprecisă. Ciclul Când vioarele tăcură se cufundă în muzică, lux, visare vagă. Poezia instrumentelor muzicale (viori, întristate mandoline, flautul magic) vine din simbolismul francez. Elogiul tăcerii, albul atotstăpânitor
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
135, str. Romulus 46. 6982. Savescu Ion, 5 apartamente, București, str. Mitropolit Andrei Șaguna 16. 6983. Simionescu Ion și Eugenia, 10 apartamente, București, Bd. Mărășești 49 6984. Stircea Ion succes., 2 apartamente, București, sos. Kiseleff 51, Mamaia băi, Constantă Aleea Crinilor 11. 6985. Singer Daniel, 4 apartamente, București, str. Olimpului 24. 6986. Spireanu Vasilica, 1 apartament București, str. Hameiului 5. 6987. Saidac Alexandru, 3 apartamente, București, str. Banat 20, str. N. Filipescu 1. 6988. Stanciu C-tin și Ana, 4 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Sonet tomnatec... pare să reprezinte debutul nemărturisit al altui elev, Eugen Jebeleanu (47/1927). Textul va intra doi ani mai târziu în volumul Schituri cu soare, cu titlul Sonet rustic. Alte titluri ale aceluiași poet: Schiță în lumina toamnei, Troița, Crinii, Suferință, Agonie (cu mențiunea „Din volumul Gânduri ruinate, care va apare în curând”), Cântec de primăvară, Sonet provincial. Autorul participă, ca „elev clasa VI, Brașov”, și la o anchetă a revistei, deschisă pe tema competiției dintre teatru și roman, genuri
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
de critic și publicat în 1972 cu titlul, dat de editori, Cuvintele, frumoase flori. Alte culegeri de lirică, mult analizate de critică, îi apar ritmic până în 1989: Biciul albastru (1974), Inorogul alb (1976), Mai mult pasăre decât înger (1978), Boala crinilor (1980), Obiectele verii (1980), Existența poetului (1982), Vara pierdută (1989). O antologie de autor, Mai mult pasăre decât înger, este imprimată după mai mult de un deceniu de tăcere, în 2002. Încă de la început N. își conturează principalele direcții lirice
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
Timpul își pierde din dramatism, senzualitatea e sublimată în „mici fericiri”, aproape abstracte. Poemele împrumută ceva din naivitatea și hieraticul din Cântarea Cântărilor, în formulări în care aluzia culturală se integrează suplu, cu naturalețe: „Stau în fața ta/ Mai curată decât crinii,/ Cu inima dulce”. Decantarea instrumentelor textuale, în sensul unei aspirații spre simplitate, continuă în Mai mult pasăre decât înger. Totuși poeta nu renunță la imaginile elaborate, nici la bucolicul artificial, în care „Ierburile pe dealuri devin lapte/ În vocile suave
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
pe pajiștile înflorite ale bibliotecii”, să privească lumea ca pe o sferă de apă în care lucrurile „emit idei scânteietoare”, dar și să se întristeze când păpușa cu ochii scoși ori propria tinerețe „nimeresc toate la lada de gunoi”. Boala crinilor traduce felul în care „Odată cu florile de aur ale toamnei lunecă/ în văzduhuri/ Frumusețea femeilor”. Începând cu versurile de-acum - în același an publică și Obiectele verii - lirismul capătă o notă de amărăciune, de oboseală, aproape hrănindu-se din cărțile
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
unor momente inegale, lirica semnată de N. respiră vitalitate, într-un discurs cu amprentă personală, nuanțat și fastuos. SCRIERI: Cuvintele, frumoase flori, București, 1972; Biciul albastru, Cluj-Napoca, 1974; Inorogul alb, București, 1976; Mai mult pasăre decât înger, București, 1978; Boala crinilor, București, 1980; Obiectele verii, București, 1980; Existența poetului, București, 1982; Vara pierdută, București, 1989; O poveste de-o zi, București, 1990; Mai mult pasăre decât înger, București, 2002. Repere bibliografice: Victor Felea, Două debuturi poetice, TR, 1972, 20; Nicolae Manolescu
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
1974, 12; Dumitru Mureșan, „Inorogul alb”, VTRA, 1977, 1; Dan Ciachir, „Mai mult pasăre decât înger”, SPM, 1978, 416; Dana Dumitriu, Un strop de viață, RL, 1978, 51; Dan Mucenic, [Interviu cu Mara Nicoară], LCF, 1979, 11; Victor Atanasiu, „Boala crinilor”, RL, 1980, 32; Vasile Mihăescu, „Boala crinilor”, CL, 1980, 10; Al. Piru, Exuberanță și tandrețe, SLAST, 1981, 12; Sultana Craia, „Obiectele verii”, LCF, 1981, 15; Laurențiu Ulici, Între Saphelia și Circelopa, RL, 1984, 50; Dicț. scriit. rom., III, 451-452; Popa
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]