8,902 matches
-
fixată pe țeava care racordează eșapamentul vehiculului la sac și cât mai aproape posibil de eșapament. 3.2. Concentrația de CO (CCO) și de CO2 (CCO2) este determinată în funcție de valorile afișate sau înregistrate de aparatul de măsură, ținând cont de curbele de etalonare aplicabile. 3.3. Concentrația corectată de monoxid de carbon este determinată în cazul unui motor în patru timpi după formula: 3.4. Nu este necesar să se corecteze concentrația de CCO (de la pct. 3.2.) determinată după formulele
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
cea mai curentă. 3.2. Etalonarea analizatorului de hidrocarburi Această etalonare se efectuează utilizându-se propan diluat in aer și în aer sintetic purificat. A se vedea pct. 4.5.2. din anexa III (gaz de etalonare). Se stabilește o curbă de etalonare conform indicațiilor de la punctele 4.1. și 4.5. ale prezentului apendice. 3.3. Testarea interferenței la oxigen și limitele recomandate Factorul de răspuns (Rf) pentru un anume tip de hidrocarbură este raportul dintre concentrația citită pe analizatorul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
jos. 4.1. Se determină curba de etalonare pe cel puțin cinci puncte distanțate cât mai uniform posibil. Concentrația nominală a gazului de etalonare in concentrație maximă trebuie să fie egală cu cel puțin 80 % din întreaga scară. 4.2. Curba de etalonare este calculată prin metoda celor mai mici pătrate. Dacă polinomul rezultat este de un grad superior lui 3, numărul de puncte de etalonare trebuie cel puțin să fie egal cu gradul polinomului plus 2. 4.3. Curba de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
2. Curba de etalonare este calculată prin metoda celor mai mici pătrate. Dacă polinomul rezultat este de un grad superior lui 3, numărul de puncte de etalonare trebuie cel puțin să fie egal cu gradul polinomului plus 2. 4.3. Curba de etalonare nu trebuie să devieze cu mai mult de 2 % de la valoarea nominală a fiecărui gaz de etalonare. 4.4. Utilizând coeficienții polinomului obținut la pct. 4.2., se stabilește un tabel cu valorile reale ale concentrației raportate la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
rezidual; ― compararea răspunsului biologic (ex. studii de toxicitate acută) între loturile de experiment, martor și/sau de referință; ― compararea cantității totale de substanță excretată pe cale renală și/sau a metaboliților la loturile de experiment și de referință; ― determinarea ariei de sub curbă formată de concentrația plasmă/timp a substanței și/sau metaboliților, comparativ cu lotul de referință. Distribuția În prezent, sunt disponibile două metodologii pentru analizarea modelelor de distribuție: ― obținerea de informații calitative utile folosind tehnici autoradiografice asupra întregului corp; ― obținerea de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
și culturile martor se înregistrează în tabele împreună cu concentrațiile substanței de testare și momentul măsurătorilor. Valoarea medie a concentrațiilor celulare pentru fiecare concentrație a substanței de testare și pentru martori se reprezintă în funcție de timp (0 - 72 ore) pentru a obține curbele de creștere. Pentru a determina relația concentrație/efect, trebuie să se folosească următoarele două metode. 2.1. Compararea suprafețelor de sub curbele de creștere Suprafața dintre curbele de creștere și linia orizontală N=N0 se poate calcula conform formulei: unde: A
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
fiecare concentrație a substanței de testare și pentru martori se reprezintă în funcție de timp (0 - 72 ore) pentru a obține curbele de creștere. Pentru a determina relația concentrație/efect, trebuie să se folosească următoarele două metode. 2.1. Compararea suprafețelor de sub curbele de creștere Suprafața dintre curbele de creștere și linia orizontală N=N0 se poate calcula conform formulei: unde: A = zonă N0= număr de celule /ml la momentul t0, N1= număr de celule/ml măsurat la t1 Nn= număr de celule
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
testare și pentru martori se reprezintă în funcție de timp (0 - 72 ore) pentru a obține curbele de creștere. Pentru a determina relația concentrație/efect, trebuie să se folosească următoarele două metode. 2.1. Compararea suprafețelor de sub curbele de creștere Suprafața dintre curbele de creștere și linia orizontală N=N0 se poate calcula conform formulei: unde: A = zonă N0= număr de celule /ml la momentul t0, N1= număr de celule/ml măsurat la t1 Nn= număr de celule/ml măsurat la tn, t1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
tn= momentul cele de-a n-a măsurători după începerea testului n= numărul de măsurători efectuate după începerea testului Procentul de inhibiție a creșterii celulare la fiecare concentrație a substanței de testare (IA) se calculează ca diferența dintre zona de sub curba de creștere la cultura martor (Ac) și zona de sub curba de creștere la fiecare concentrație testată (At) prin formula: Valorile IA se reprezintă pe hârtie semilogaritmică sau pe hârtie probit semilogaritmică ca funcții de concentrațiile corespunzătoare. Dacă se reprezintă pe
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
testului n= numărul de măsurători efectuate după începerea testului Procentul de inhibiție a creșterii celulare la fiecare concentrație a substanței de testare (IA) se calculează ca diferența dintre zona de sub curba de creștere la cultura martor (Ac) și zona de sub curba de creștere la fiecare concentrație testată (At) prin formula: Valorile IA se reprezintă pe hârtie semilogaritmică sau pe hârtie probit semilogaritmică ca funcții de concentrațiile corespunzătoare. Dacă se reprezintă pe hârtie probit, punctele se unesc printr-o dreaptă trasată cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
substanței de testare și concentrația substanței în soluțiile testate, ― intensitatea și calitatea luminii, ― concentrațiile testate (măsurate sau nominale). ― Rezultate: ― concentrația celulară pentru fiecare flacon la fiecare timp de măsurare și metoda pentru măsurarea concentrației celulare, ― valorile medii ale concentrației celulare, ― curbele de creștere, ― prezentarea grafică a relației concentrație-efect, ― valorile CE și metoda de calcul, ― NOEC, ― alte efecte observate. 4. REFERINȚE (1) OECD, Paris 1981, Test Guideline 207, Decision of the Council C(81) 30 Final. (2) Umweltbundesamt, Berlin, 1984, Verfahrensvorschlag "Hemmung
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
transferă cu pipete sterile într-un recipient cu mediu proaspăt, astfel încât în cazul speciilor cu creștere rapidă concentrația inițială să fie de cca. 100 ori mai mică decât în culturile vechi. Viteza de creștere a speciei se poate determina din curba de creștere. Dacă aceasta se cunoaște, este posibil să se estimeze densitatea la care cultura trebuie transferată într-un mediu nou. Acest lucru trebuie să se facă înainte ca algele din cultură să atingă faza morții. Precultura: Precultura are ca
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
și limitele de încredere (p = 0,05) se determină prin metode standard (Litchfield și Wilcoxon, 1949, pentru metoda echivalentă). CL50 se exprimă în mg de substanță testată pe kg de substrat de testare (masă uscată). În cazurile în care panta curbei concentrației este prea mare pentru a permite calculul CL50, este suficientă o estimare grafică a acestei valori. Dacă două concentrații consecutive aflate în raport de 1,8 dau numai 0% și 100% mortalitate, cele două valori sunt suficiente pentru a
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
COD (sau CCO) eliminat după fiecare interval și valoarea constatată la trei ore după începerea testului se exprimă ca procent de biodegradare și servește ca măsură a gradului de degradare în acel moment. Procentele se reprezintă grafic versus timp, formând curba de biodegradare. Când se folosește o metodă analitică specifică, se pot măsura schimbările în concentrația moleculei primare datorate biodegradării (biodegradabilitate primară). 1.5. Criterii de calitate Reproductibilitatea acestui test s-a dovedit a fi satisfăcătoare în cadrul unui test interlaboratoare. Sensibilitatea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
astfel încât să se poată verifica capacitatea funcțională a nămolului activ. S-a observat că dietilenglicolul este util în acest scop. Adaptare Dacă analizele se efectuează la intervale relativ scurte (de exemplu, zilnic) adaptarea poate fi recunoscută în mod evident din curba de degradare (vezi figura 2). Din această cauză, testul nu trebuie să înceapă imediat înainte de sfârșitul săptămânii. Dacă adaptarea are loc la sfârșitul perioadei, testul poate fi prelungit până când degradarea s-a încheiat. Notă: Dacă sunt necesare cunoștințe mai ample
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
zile 7,0 35,0 28,0 91 18,1 11,1 97 10 zile 18,0 37,0 19,0 94 20,0 2,0 99 1 valori medii ale determinărilor efectuate de trei ori Figura 1 Exemple de curbe de biodegrabilitate Figura 2 Exemple de adaptare a nămolului BIODEGRADARE TESTE DE SIMULARE PE NĂMOL ACTIV 1. METODĂ 1.1. Introducere 1.1.1. Observații generale Această metodă se aplică numai pentru acele substanțe organice care, la concentrația folosită la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
suspensie din nămolul activ și funcționarea instalațiilor sunt aduse la regim constant în condițiile de operare. Perioada de intrare în regim este perioada care durează din momentul în care se adaugă prima dată substanța de testare până în momentul în care curba valorilor care indică îndepărtarea sa se aplatizează (se ajunge la o valoare relativ constantă). Această perioadă nu trebuie să depășească șase săptămâni. Perioada de evaluare este o perioadă de trei săptămâni, care începe în momentul în care îndepărtarea substanței de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
timp de contact). 2. DATE ȘI EVALUARE Rata respirației se calculează după înregistrările cuprinse între aproximativ 6,5 mg O2/l și 2,5 mg O2/l sau pe o perioadă de 10 minute, dacă viteza respirației este redusă. Porțiunea curbei de respirație pe care se măsoară ratei respirației trebuie să fie liniară. Dacă ratele respirației la cele două probe martor diferă cu mai mult de 15% sau CE50 a substanței de referință (la 30 minute și/sau trei ore) nu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
orice pretratare a nămolului activ, * condiții de desfășurare a testului: * pH-ul amestecului de reacție înainte de măsurarea respirației, * temperatura de testare, * durata testului, * substanța de referință și CE50 măsurat, * absorbția abiotică de oxigen (dacă este cazul), * rezultate: * toate datele măsurate, * curba de inhibare și metoda de calcul al CE50, * CE50 și, dacă se poate, la limita de încredere 95%, CE20 și CE30, * toate observațiile și abaterile de la această metodă care ar putea influența rezultatul. 3.2. Interpretarea datelor Valoarea CE50 trebuie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
uzate sau asupra microorganismele din apa uzată, deoarece interacțiunile complexe care au loc în mediu nu pot fi simulate precis în testul de laborator. În plus, substanțele testate care pot avea un efect inhibitor asupra oxidării amoniacului pot produce și curbe de inhibare atipice. De aceea, aceste curbe trebuie interpretate cu atenție. 4. REFERINȚE (1) International Standard ISO 8192-1986. (2) Broecker, B., Zahn, R., Water Research 11, 1977, p. 165. (3) Brown, D., Hitz, H.R., Schaefer, L., Chemosphere 10, 1981, p.
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
deoarece interacțiunile complexe care au loc în mediu nu pot fi simulate precis în testul de laborator. În plus, substanțele testate care pot avea un efect inhibitor asupra oxidării amoniacului pot produce și curbe de inhibare atipice. De aceea, aceste curbe trebuie interpretate cu atenție. 4. REFERINȚE (1) International Standard ISO 8192-1986. (2) Broecker, B., Zahn, R., Water Research 11, 1977, p. 165. (3) Brown, D., Hitz, H.R., Schaefer, L., Chemosphere 10, 1981, p. 245. (4) ETAD (Ecological and Toxicological Association
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
de test Protocolul trebuie să conțină, dacă este posibil, informațiile următoare: * toate informațiile despre tipul de apă uzată, tipul de vase folosite și rezultatele experimentale privind substanța de testare, substanța de referință (dacă s-a folosit) și proba martor, * temperatura, * curba de eliminare cu descriere și mod de calcul (vezi 1.2), * data și locul unde au fost prelevate probele de nămol activ și apă uzată, starea adaptării, concentrația etc., * argumentele științifice pentru eventualele modificări ale metodei de testare, * semnătura și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
între deplasarea mare și deplasarea mică, limita fiind în preajma unei deplasări spre roșu de'z" = 0,1-0,3—unde "z" este o măsură adimensională a deplasării frecvenței spectrului. Căutările de supernove cu deplasări spre roșu mari implică de regulă observarea curbelor de lumină ale supernovei. Acestea sunt utile pentru generarea de diagrame Hubble și pentru a face predicții cosmologice. La deplasări spre roșu mici, spectroscopia supernovelor este mai practică decât la deplasări mari, și este folosită pentru a studia fizica supernovelor
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
pentru a face predicții cosmologice. La deplasări spre roșu mici, spectroscopia supernovelor este mai practică decât la deplasări mari, și este folosită pentru a studia fizica supernovelor. Observațiile la deplasare spre roșu mică dau și capătul de distanță mică al curbei Hubble, un grafic al deplasării spre roșu în funcție de distanță pentru galaxiile vizibile. Descoperirile de supernove se raportează la Biroul Central de Telegrame Astronomice al Uniunii Astronomice Internaționale, care trimite o circulară cu numele pe care i-l asignează. Numele este
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
spectul unei supernove conține o linie a hidrogenului (denumită serie Balmer în porțiunea vizibilă a spectrului) ea este considerată de tip II; altfel, ea este de tip I". Printre aceste tipuri, există subdiviziuni conform prezenței liniilor altor elemente și forma curbei de lumină (un grafic al variației luminozității aparente în timp). Supernovele de tipul II pot fi împărțite și mai mult pe baza spectrului. Deși majoritatea supernovelor de tipul II prezintă linii de emisie foarte largi, ceea ce indică viteze de expansiune
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]