9,076 matches
-
în țara Scripturii, de a surprinde in vivo ce se întâmplă cu Cel Fără de Sfârșit, atunci când este amestecat prea îndeaproape în treburile noastre, a sfârșit prin a triumfa asupra inhibițiilor mele. Unde mi-aș fi putut satisface mai bine această curiozitate indiscretă, pe care n-o consider nesănătoasă, dacă nu în punctul de receptare a mesajului divin, acolo unde trei vise visate în același pat s-au transformat într-un coșmar politic? Întinarea unei utopii este un fapt care ne privește
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mai rămâne decât un singur lucru de făcut: s-o ia la sănătoasa. E în joc chiar viața lui." Mai adaugă, fără o plăcere deosebită, că arheologia e o știință occidentală care a făcut emuli în Orient, dar prin osmoză. Curiozitatea față de celălalt și față de trecut acest dublu exotism propriu culturii noastre este privită de musulmanul pios aproape ca o tulburare a personalității. Crezând într-o revelație care va veni să pună capăt istoriei și să oprească, înainte chiar de a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a fi schițată, canavaua viitorului, islamul sunnit (mai ferm decât cel șiit) s-a instalat confortabil într-un prezent perpetuu și liniștit. Ceea ce putea exista înainte de Mahomed e ignoranță și păcat, jahiliya. Iar viitorul nu aparține decât lui Dumnezeu. Cu curiozitățile noastre pentru ceea ce s-a petrecut cu adevărat pe când încă nu eram, și cu această curioasă nevoie de a merge să vedem ce-i dincolo, dincolo de fluviu, dincolo de mare, dincolo de munți, noi îi apărem ca niște vietăți ciudate, instabile și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lui Hasan al-Banna (fondatorul, în Egipt, al Fraților Musulmani, în 1928) nu mi-au adresat niciuna. Cred că am suscitat în ei un pic de compasiune pentru rătăcirile mele păcătos, eu nu voi fi totuși pedepsit în imediat -, dar nicio curiozitate. Așa cum o arată și denumirea, curentul intitulat "islamul este soluția" nu-și pune probleme inutile și nu are pentru periferiile orașelor noastre, de unde te poți aproviziona cu gadgeturi utile, decât o severă condescendență. Sentimentul indiscutabil de inferioritate pe plan științific
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cea mai dreaptă linie a Revelației. Nu Profetul era cel care scosese aceste populații din idolatrie? Islamul este în ochii lor o erezie creștină care a avut mai mult noroc decât au avut ei. Regăsesc același instinct al simpatiei, aceeași curiozitate cordială față de ultimul său vizitator care-i subsemnatul și la la mitropolitul de la Mont-Liban, monseniorul Khodr, personalitate ortodoxă importantă atât din punct de vedere politic cât și religios. Și el consideră că un creștin arab trebuie "să vorbească musulmana", și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
din Stendhal: Despre educația femeii. Amorul la arabi". În 1926 notează cuvinte indiene din Kipling (Cartea junglei) "bună lectură pe care nu ai digerat-o crede Sadoveanu e ca un ospăț bun rău digerat". Adesea notează anecdote, cuvinte de spirit, curiozități felurite; trei pagini reproduse din Omul de geniu de Lombroso îi vorbesc despre Caractere degenerative, despre Precocitate și Genii tardive. Nu ni se spune cine sunt autorii reflecțiilor despre artă și frumos înșiruite după citatele din Lombroso; excepție face un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
I-a dat a înțelege, l-a persecutat și l-a alungat apoi etc. Moartea pribeagului, simplă și tristă... Scene domestice: Acea cu purceii și cu Românul care mânâncă harbuz și le dă și lor. Un cucoșel care privește cu curiozitate, întinzând sacadat gâtul și privind când cu un ochiu când cu altul. Un magar: Ianoș (adă-ți aminte de Anghel) Moș-Brebu: Înnaintea celor mari nu fi îndrăzneț la vorbă și nesocotit la răspuns... Pe vorbe ești stăpân până nu-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nimic bine. Întâmplarea și elementele naturii îi favorizează necontenit. [1919] MIHAIL SADOVEANU ( M.S. COBUZ) DESPRE SINE ȘI DESPRE ENRIC FURTUNĂ* Nota aceasta, dacă ar fi apărut când eram amândoi necunoscuți, n-avea nici o importanță; acuma are poate un interes de curiozitate. În numărul ultim din Opinia, citesc ceva cu privire la bucata Calafatul a reginei noastre poete. Văd și câteva informații despre o traducere a acestei frumoase poezii apărută cândva în volumul Pe Dunăre, supt iscălitura lui M. Sadoveanu. Traducerea cerută de M.S.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se joacă în mare număr în jurul promontoriului întovărășiți de zboruri de pescari, care într-una țipă și se ceartă. La întoarcere pe câmpul bolovănos, zboruri nenumărate de libelule calul dracului minuscule biplane. Popândăi traversează într-una drumul. Apoi privesc cu curiozitate din urmă. O măgăriță care fată un epure! Magari din când în când, cuminți. Stă cu fața încolo și întoarce capul privindu-ne cum venim cu viteză. Spârcoci! Grauri și prigorii. Ciocârlii. Trecem prin Șablo, Mangalia, la Constanța. Colbul dela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Romîn, Romînia, romînesc, romînime. Academia face excepție pentru Romînia și derivatele deci România, românesc, românește. f). genitivul: primăverii casei, după pluralul nearticulat. Însă: viei, academiei, tăriei. g). Cauză, poezie însă censură, cosmopolitism; disidență, asistență. Vitesă, dezertor, filozofie precis preciziune; curios, curiozitate. Cesar (roman) și Cezar. h). făceam, fugeam; însă îndoiam. i). plăieși, femeie, creier, boier, îndoielnic, voievod, gunoaie, ploaie, vier, lămâie, muiere, îngăduie, trebuie; însă idee, statue, epopee (neologisme), tocmeală, urzeală, însă învoială, îndoială. j). deziluzie, dezamăgire, însă desnădejde, desbrăca; izbucni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
liniștit și detreabă. Fetița petrece câteva zile în pădure, unde începe a învăța tainele naturii. Zăvod ajunge s-o descopere cu ajutorul omului sălbatic. Pescuit. Vânat braconaj. Eroul pictor neam de boer, om distins și cult, însă îndărătnic și cu destule curiozități, a luat din amor pe fata unui vecin prinț Ghica de care s-a despărțit. Au avut o fetiță, care stă la mamă; însă vine regulat, în vacanța aceasta să vadă pe tatăl său. Tinerii divorțați nu se pot suferi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cale. 13.VI.1945 Vizităm grădina. Plante de Predeal și Sinaia. Molizi, plopi tremurători, jugastri. 14.VI Vremea urmează a fi deosebit de agreabilă. Vizităm Moscova. Cremlinul îți face o mare impresie prin grandoarea și noutatea lui arhitectonică. (stil italian) O curiozitate, marea biserică a sfântului Vasile, din latura cetății Cremlinului. Străzi foarte largi, spațiu mult, circulație mare. E ora când ies lucrătorii și funcționarii. N-ai nicăieri impresia "preumblării" ca la București. Toți se duc grăbiți ori acasă ori la alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De ce? Pentru că le-ași merita. De ce? Pentru că ași fi făcut prostia să mă însor. Poeții de astăzi egalează însă în monedă măruntă aurul care a fost Eminescu. Poetul trebuie să pătrundă realitatea și s-o disece fără a o vesteji. Curiozitatea lui cată să fie atentă și delicată. Altfel face ca pruncii care strică jucăriile. Emoționat ca un om care se pregătește de drum lung... Personagiile oneste dintr-o piesă trebuiesc astfel construite încât să le saluți dacă le-ai întâlni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oameni își repetă glumele și spiritele până ce le transformă în monedă ștearsă. *1 Abatele Voisenon: Sunt prostii pe care ar da mult un om de spirit. *1 Plutarc: Urechile curiosului sunt ventuze care absorb tot ce-i rău. *1 Adulterul, curiozitatea de a cunoaște plăcerile altuia. *1 Poporul: Sita cumetrei e mai bună decât a ta. Pe unii doctori îi plătești ca să-ți spuie vrute și nevrute când ești bolnav, până ce medicamentele te dau gata ori natura te vindecă. M-me du Duffand: Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poieniță în care se găsea înflorit un pâlc mare de arbuști cu buchete mari galbene de un fel de crini stranii, cărora localnicii le spun azabe. Se găsesc și arbuști cu flori violete, tot crini, puțintel deosebiți de cei galbeni. Curiozitatea la cei galbeni, e că au numeroase stamine lungi ieșite mult din cupa florii. Mirosul acestor flori sălbatice și galbene și violete samănă cu cel al crinului de grădină. 15 iunie Dimineața facem o excursie cu automobilul spre Vathará un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a dezvelit Lumina; dar unii sunt sămânța care rodește și alții nu sunt, după parabola divinului învățător. Experiența asta o facem necontenit; primim adică repetat loviturile desamăgirii. Cei care rămân opaci și insensibili, veniți aici din îndemnuri amicale, din curiozitate ori întâmplare, se desfac încet-încet de instituție. După cum nu putem pretinde oricui să fie poet de talent, tot așa nu oricine poate deveni Mason prin voința sa ori din dorința noastră. Liberii constructori se exercită într-o artă dintre cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Chiar dacă luăm mila ca având 8.000 metri, înseamnă că după 64 de kilometri moldovenii s-au oprit, deși până la Dunăre mai erau peste 100 de kilometri. Este iarăși vorba de o inadvertență a autorului german care nu a avut curiozitatea să calculeze distanța dintre Vaslui și Dunăre. În schimb, Dlugosz scria: „Foarte puțini turci au putut scăpa cu fuga, pentru că cei care o luară la fugă și se îndreptară spre Dunăre, fură tăiați de moldoveni, care aveau cai mai buni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de acum a României, acerbelor confruntări politice și trufiei conducătorilor. Îmi dau seama, că scrierea acestei cărți va fi riscantă, mai ales prin încărcătura informațiilor, destul de acide, pe care le voi prezenta în paginile acesteia. Totuși, merită să încerc trezirea curiozității maselor de cititori, scriind lucruri inedite, poate chiar necunoscute din biografia acestor patru președinți ai României. Dacă, primul președinte al României și-a creeat singur funcția, obligându-i pe cei din Biroul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. să-laleagă, fără
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
coborârea în id, iar restabilirea controlului conștient devine o înviere, cu un statut implicit superior. În plan amplu, leșinul simbolizează epuizarea forțelor vegetative ale universului și restabilirea lor prin accesul liber la frumusețile arhetipale. Statutul consacrat al fecioarei conduse de curiozitate rituală este definitivat de contactul cu obiectele staționare în mit și îi conferă marca superiorității cunoașterii: un deget de aur. Intermediar dinamic între ființă și sacru, degetul prețios constituie o emblemă inițiatică mai redusă decât mâinile din aur, pentru care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
on smeu căt on munte și ață lâ Ileana Cosânziana, pe care va luat’o și va dus’o peste noue hotare” (Munții Apuseni). Premeditarea și provocarea hybris-ului de însuși maestrul inițiator a devenit evidentă. Mai întâi este trezită curiozitatea neofitului și apoi i se oferă toate condițiile pentru accederea la cunoașterea completă. Fragmentul de mai sus surprinde în paralel eliberarea forțelor infernale odată cu intruziunea nepermisă, căci ușa deschisă de neofit creează canalul de comunicare către dimensiunea primordială și așază
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
conștiința ascultătorului spre importanța acțiunilor și finalitatea lor. Întrebarea disimulează un narator par derriere, așa cum se întâmplă în fragmentul următor: „Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?”, numai pentru a momi și mai mult ascultătorul în interiorul lumii poetice. Stârnirea curiozității, suspansul instaurat de un narator care scapă firele epice numai pentru a le reliefa mai bine sunt toate tehnici stăpânite cu virtuozitate de povestitorii populari. Similară este și tehnica de a compara lumea eroilor cu date familiare din contingent: „Șî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și în perioada interbelică) și cuprindea sfaturi, știri, informații pentru săteni, evenimente culturale. Erau publicate știri politice din țară și străinătate, medalioane ale unor personalități din istoria și cultura română, versuri, scurte informații publicitare despre alte reviste din mediul rural, curiozități, sfaturi pentru îmbunătățirea calității țăranilor. Exista și o pagină economică cu prețuri la produse agricole din diverse piețe, de la bursele din Galați și Brăila. Cercul "Deșteptarea sătenilor" avea propriile sale producții literare, promovate și prin gazeta amintită, între acestea "Calendarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui, dar nu știu cu ce mar putea ajuta. Este însoțit de o tânără italiancă cu vorba calmă și plăcută. Pe drum i-am depășit de câteva ori, o dată când se apropiaseră să privească un staul de oi. Din curiozitate m-am oprit și eu plăcându-mi pentru că erau toate albe. - Etapa de astăzi este puțin mai scurtă, pe lângă șoseaua națională, așa că iar am avut parte de zgomotul mașinilor dar mai puține, fiind duminică. Trec printr-o localitate mai răsărită
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
a mai face o escală scurtă să-mi vizitez Mama. Toți trei și-au dat acordul imediat, comentând norocul meu de a mă naște într-o zona atât de frumoasă. Surpriza imaginilor oferite de depresiunea Branului, le-am stârnit eu curiozitatea, o veți avea când ne vom apropia de vechea graniță a României cu Imperiul Austro-Ungar. Am oprit coloana de patru autoturisme în fața casei părintești, am coborât repede, am găsit-o pe Mama citind ceva din Biblie. După ce m-a îmbrățișat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
o stewardesă și o să te invite în carlingă". De această dată, până și condițiile atmosferice parcă țineau cu mine; ninsoarea din miercurea anterioară se topise, se prevestea o zi de toamnă însorită, iar starea mea de spirit era de sporită curiozitate, aveam să văd pentru prima oară Madridul este adevărat doar câteva ceasuri. Urma să traversez pentru prima oară Atlanticul, să văd de sus America Centrală și de Sud, să fac cunoștință cu spiritul unui continent la care visam de când terminasem liceul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]