9,542 matches
-
și Aguilar 151 și Rosenthal și Groze 152 au arătat prin studiul lor longitudinal că prezența unei dizabilități în cazul copiilor adoptați nu reprezintă un factor predictibil pentru întreruperea/ desfacerea adopției, ba mai mult, în a doua etapă prezența unei dizabilități a fost asociată cu o evoluție pozitivă a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost asociată cu o evoluție pozitivă a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un curriculum educațional special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un curriculum educațional special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un curriculum educațional special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că dizabilitatea, nu a fost asociată decât foarte puțin sau chiar deloc cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un curriculum educațional special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că dizabilitatea, nu a fost asociată decât foarte puțin sau chiar deloc cu riscul de întrerupe a adopției. Alte studii și rezultate pot fi identificate în tabelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că dizabilitatea, nu a fost asociată decât foarte puțin sau chiar deloc cu riscul de întrerupe a adopției. Alte studii și rezultate pot fi identificate în tabelul 2.10. Tabelul 2.10 Studii cu privire la adopția copiilor cu nevoi speciale Autori, an, unde
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a propus identificarea urmatoarelor aspecte: impactul adopției asupra familiei, relația copil-părinți, comportamentul copilului, performanțele școlare și participarea școlară. 799 familii care au adoptat copii cu nevoi speciale; 163 au adoptat copii cu handicapuri reprezentate de tulburări semnificative de vedere, auz, dizabilități fizice, retard mintal sau probleme medicale importante. Metoda utilizată a fost ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin poștă. McRoy, 1991, Texas analiza factorilor care concură la stabilitatea adopțiilor în cazul copiilor cu nevoi speciale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asupra familiei; 2. scorul la scala de măsurare a relațiilor părinte-copil; 3. Scorul problemelor înregistrate pe CBCL 344 familii din Oklahoma, Illionois și Iowa care au adoptat copii cu media de vârstă de 8,7 ani; 27% dintre copiii prezentau dizabilități instrumente standardizate: Family Adaptability and Cohesion Scales 111 (FACES 111) Child Behavior Checklist Holloway, 1996 identificarea factorilor care concură la succesul/esecul adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale 234 familii adoptatoare și familii de plasament 20% dintre plasamente au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre plasamente au eșuat:: exact 2% dintre adopții și 51% dintre plasamente de lungă durată la familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2 chestionare: unul referitor la datele demografice ale copilului adoptat și altul referitor la adaptare; s-au utilizat scale din chestionare standardizate și variabile utilizate în studii similare Deși studiile demonstrează rezultate pozitive, totuși un număr mic de copii cu dizabilități sunt adoptați. Coyne 154, într-o sinteza a unor studii realizate de ea și colaboratorii săi în Nebraska, a identificat o serie de factori care se constituie în bariere în adopția copiilor cu dizabilități. Un factor important este reprezentat de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un număr mic de copii cu dizabilități sunt adoptați. Coyne 154, într-o sinteza a unor studii realizate de ea și colaboratorii săi în Nebraska, a identificat o serie de factori care se constituie în bariere în adopția copiilor cu dizabilități. Un factor important este reprezentat de atitudinile profesioniștilor, mai exact de: pesimismul specialiștilor cu privire la adoptabilitatea copiilor cu dizabilități, procedura dificilă de decădere din drepturile parentale a părinților biologici, cauzată în special de eșecul în demonstrarea abuzului și neglijării manifestate asupra
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de ea și colaboratorii săi în Nebraska, a identificat o serie de factori care se constituie în bariere în adopția copiilor cu dizabilități. Un factor important este reprezentat de atitudinile profesioniștilor, mai exact de: pesimismul specialiștilor cu privire la adoptabilitatea copiilor cu dizabilități, procedura dificilă de decădere din drepturile parentale a părinților biologici, cauzată în special de eșecul în demonstrarea abuzului și neglijării manifestate asupra copiilor. O altă barieră în aceeași categorie face referire la elaborarea planurilor de intervenție. Majoritatea acestor copii prezintă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prevăzută ca măsură finală adopția. În sistemele în care numai anumiți profesioniști se ocupă de adopții, o altă barieră este întârzierea, pe durate de luni de zile, a transferului dosarelor spre aceștia. O altă barieră în adopția unui copil cu dizabilități din perspectiva profesioniștilor este aceea a procesului de selecție a părinților adoptatori. Un criteriu important pentru selecția părinților este experiența personală sau profesională în raport cu alte persoane cu dizabilități. O altă barieră o reprezintă resursele și în special lipsa sau insuficiența
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
transferului dosarelor spre aceștia. O altă barieră în adopția unui copil cu dizabilități din perspectiva profesioniștilor este aceea a procesului de selecție a părinților adoptatori. Un criteriu important pentru selecția părinților este experiența personală sau profesională în raport cu alte persoane cu dizabilități. O altă barieră o reprezintă resursele și în special lipsa sau insuficiența resurselor financiare alocate familiilor pentru a îngriji un copil cu dizabilități. Un mare neajuns este cel al serviciilor sociale. Copiii cu dizabilități adoptați și familiile lor au nevoie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptatori. Un criteriu important pentru selecția părinților este experiența personală sau profesională în raport cu alte persoane cu dizabilități. O altă barieră o reprezintă resursele și în special lipsa sau insuficiența resurselor financiare alocate familiilor pentru a îngriji un copil cu dizabilități. Un mare neajuns este cel al serviciilor sociale. Copiii cu dizabilități adoptați și familiile lor au nevoie de ele pe termen lung, uneori chiar pe parcursul întregii vieți. Tendința specialiștilor de a se opune adopției copiilor cu dizabilități de către asistenții maternali
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau profesională în raport cu alte persoane cu dizabilități. O altă barieră o reprezintă resursele și în special lipsa sau insuficiența resurselor financiare alocate familiilor pentru a îngriji un copil cu dizabilități. Un mare neajuns este cel al serviciilor sociale. Copiii cu dizabilități adoptați și familiile lor au nevoie de ele pe termen lung, uneori chiar pe parcursul întregii vieți. Tendința specialiștilor de a se opune adopției copiilor cu dizabilități de către asistenții maternali, reprezintă o altă piedică. În fine, o ultimă piedică semnalată de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un copil cu dizabilități. Un mare neajuns este cel al serviciilor sociale. Copiii cu dizabilități adoptați și familiile lor au nevoie de ele pe termen lung, uneori chiar pe parcursul întregii vieți. Tendința specialiștilor de a se opune adopției copiilor cu dizabilități de către asistenții maternali, reprezintă o altă piedică. În fine, o ultimă piedică semnalată de Coyne și colaboratorii săi este cea a utilizării unor strategii de selecție a părinților adoptatori pentru copiii cu dizabilități similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a se opune adopției copiilor cu dizabilități de către asistenții maternali, reprezintă o altă piedică. În fine, o ultimă piedică semnalată de Coyne și colaboratorii săi este cea a utilizării unor strategii de selecție a părinților adoptatori pentru copiii cu dizabilități similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru copiii fără dizabilități. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, dimensiunea familiei, statusul socio-economic familiilor care adoptă copii cu dizabilități sunt diferite, ceea ce face ca, strategiile de recrutare necesare să fie adaptate acestora. 2.4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reprezintă o altă piedică. În fine, o ultimă piedică semnalată de Coyne și colaboratorii săi este cea a utilizării unor strategii de selecție a părinților adoptatori pentru copiii cu dizabilități similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru copiii fără dizabilități. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, dimensiunea familiei, statusul socio-economic familiilor care adoptă copii cu dizabilități sunt diferite, ceea ce face ca, strategiile de recrutare necesare să fie adaptate acestora. 2.4 Succesul în formele particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
săi este cea a utilizării unor strategii de selecție a părinților adoptatori pentru copiii cu dizabilități similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru copiii fără dizabilități. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, dimensiunea familiei, statusul socio-economic familiilor care adoptă copii cu dizabilități sunt diferite, ceea ce face ca, strategiile de recrutare necesare să fie adaptate acestora. 2.4 Succesul în formele particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă În secțiunea de față ne-am propus să prezentăm o analiză
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
referire la copii care se încadrează în una dintre următoarele categorii: copii cu vârstă de peste 3 ani în momentul adopției, copii care aparțin din punct de vedere etnic sau rasial categoriilor minoritare, copii cu probleme emoționale, cu boli cronice, cu dizabilități fizice și/sau mintale, copii care au fost supuși la diferite forme de abuz și/sau neglijare severă, copii care au mai mulți frați și, potrivit principiilor protecției copilului, trebuie plasați împreună 285. 4.3 Designul cercetării Studiul empiric din cadrul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
doamna Laila Onu, director al Fundației „Pentru Voi“ din Timișoara, în data de 9 noiembrie, între orele 12-13,30, va avea loc, la Catedrala Mitropolitană, o ceremonie de comemorare a „Nopții de Cristal“, când un mare număr de persoane cu dizabilități intelectuale au căzut victime ale nazismului. Vor participa aproximativ 20 de tineri, beneficiari ai Centrului de zi „Pentru Voi“, care vor aprinde lumânări în memoria celor decedați și vor distribui pliante informative în Piața Victoriei. Conform datelor care ne-au
Agenda2003-45-03-45-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281679_a_283008]
-
la ei, deja Bucureștiul era devastat în mare parte. Apoi a urmat o perioadă de liniște, cu manifestări mici, generate de un director de companie multinațională, care s-a adresat unui angajat folosind cuvintele „poponar handicapat“. Homosexualii și persoanele cu dizabilități fizice n-au făcut cine știe ce stricăciuni, dar după ei a urmat o catastrofă, datorată unui tânăr care a înjurat un bătrân într-o shawormerie din Dristor, trimițându-l în pizda mamii lui (CNA-ul nu mai există de 5 zile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
distincție pe care o face autoarea e cea între legalitate și moralitate. Nu orice lucru greșit moral (dacă trăim într-o societate plurală) implică interzicerea sa legală. Probabil cea mai mare opoziție la ingineria genetică vine tocmai dinspre cei cu dizabilități, în virtutea unui drept la diferență pe care și-l proclamă. Cum în timp ingineria genetică ar putea reduce și elimina posibilitatea dizabilităților, acești minoritari se simt amenințați în existența lor viitoare și în ceea ce-i face diferiți. Ei vor „pierde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
plurală) implică interzicerea sa legală. Probabil cea mai mare opoziție la ingineria genetică vine tocmai dinspre cei cu dizabilități, în virtutea unui drept la diferență pe care și-l proclamă. Cum în timp ingineria genetică ar putea reduce și elimina posibilitatea dizabilităților, acești minoritari se simt amenințați în existența lor viitoare și în ceea ce-i face diferiți. Ei vor „pierde sprijinul“ acordat de societate. Autoarea respinge, pe rând, toate „argumentele dizabilității“ împotriva ingineriei umane, ajungând la concluzia că aceste categorii nu vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]